Te parau huna ’eiaha roa e manuia-’ore fa’ahou
E mea ’ōhie roa i tā ’oe e mana’o ra.
Fa’ahōho’ara’a nā Eric Chow
« Mea au roa nā’u te manuia-’ore ! »
E ’ere paha i te hō’ē mea o tā ’oe i fa’aro’o e parauhia e rave rahi ta’ata. Te rahira’a o tātou ’aita e ’oa’oa nei i te manuia-’ore. E nehenehe te reira e ha’apēpē, e fa’ahuru ’ē i tā tātou mau fa’anahora’a, ’e i te tahi taime e mea fifi roa.
E aha rā te tupu mai ’ahiri tē vai ra te hō’ē parau huna ’eiaha roa e manuia-’ore fa’ahou ?
« He’erū na », e mana’o paha ’oe. « ’Aita hō’ē a’e ta’ata e mea parauti’a. Tē hape nei tātou pā’āto’a. Nāhea te hō’ē ta’ata e ’ore roa ai e manuia-’ore ? »
’Ua ’itehia ia Thomas Edison te parau huna ma te tāmatara’a e rave rahi taime i te ha’amāhu’i [inventer] i te ’amapura uira. ’Ua parau ’oia « aita vau i manuia-’ore e 1 000 taime ». « ’Ua riro te ’amapura ’ei hō’ē ha’amāhu’ira’a e 1 000 ta’ahira’a ».
E rave rahi taime ’e fa’ahou ā tō Edison manuia-’ore-ra’a, ’aita rā ’oia i mā’iti e hi’o i te mau mea mai te reira te huru. ’O terā te rāve’a ! E taui i tō ’oe hi’ora’a ātea ! ’Ia taui ana’e ’oe i tō ’oe hi’ora’a ātea, e nehenehe tō ’oe mau « manuia-’ore » e riro mai ’ei ’ohipa ’āpī ’e te pāpū maita’i.
Teie e maha rāve’a nō te taui i tō ’oe hi’ora’a ātea nō ni’a i te manuia-’ore :
-
’A feruri e aha tā ’oe e nehenehe ’e e’ita e nehenehe e fa’atere. I te tahi taime, te mau mea tā tātou e ha’ape’ape’a rahi nei ’aita i raro a’e i tā tātou fa’aterera’a. E rave ana’e ’ei hi’ora’a i te hō’ē tinotītaura’a tōro’a. E nehenehe ’oe e fa’atere te tauto’ora’a tā ’oe e fa’a’ohipa, terā rā e’ita e nehenehe tā ’oe e fa’atere i te hope’ara’a. ’Āhiri i te ha’amāu’ara’a i te pūai nō te ha’ape’ape’a i tō ’oe « manuia-’ore », ’a tāmata nā i te tauto’o nō te mea tā ’oe e nehenehe e fa’atere ’e ’a ti’aturi i te Fatu. ’Ua parau fafau ’oia ē « tē fa’atupu nei te mau mea ato’a i te maita’i nō te feiā hina’aro i te Atua » (Roma 8:28). ’E mai te peu ’aita e roa’a ia ’oe taua ’ohipa ra ? E ’ere ’oe te manuia-’ore ! Noa atu ’aita ’oe i fa’ari’i i te hope’ara’a ’o tā ’oe i ti’aturi, ’ua rave ’oe i te tauto’ora’a maita’i a’e, ’e ’o te reira te manuiara’a !
-
’A rave mai i te mea maita’i ’e ’a tāmau ā i te haere i mua. ’Ia tae ana’e mai te mana’o o te manuia-’ore, ’a tāmata i te hi’o hōhonu atu ā i tō ’oe ’itera’a rau. ’Aita ’oe i ō atu i roto i te pupu tū’aro ? ’Ua roa’a ia ’oe te hō’ē nota māuruuru ’ore i te hō’ē hi’opo’ara’a ? ’A hi’o i tei hea vāhi ’oe i te fifira’a, e hōro’a mai te reira ia ’oe te hō’ē tāreta hōho’a maita’i a’e nō te mau mea tā ’oe e rave i muri nei. Mai te mea ’ua fa’atupu mai te hō’ē ’itera’a i te mana’o ’ino i roto ia ’oe, ’a fa’ari’i i tō ’oe mau nīno’a mana’o ’e ’a mā’iti i muri iho e haere i mua ma te maita’i. E nehenehe te manuia-’ore e tauturu ia ’oe ’ia tāmau noa i te haere i mua i roto i te mau haereā ’āpī ’e te maita’i a’e.
-
’A ha’amana’o e ’ere te reira i te hope’a. Tē vai ra te hō’ē parau mātarohia : « E tupu maita’i te mau mea ato’a i te pae hope’a. Mai te peu ’aita te mau mea e tupu maita’i, e ’ere ïa i te hope’a » Tē ha’api’i nei Moroni i te hō’ē ’ohipa mai te reira te huru. ’Ua parau ’oia, « ’ua tae mai ānei te hope’a ? Inaha, tē parau atu nei ia ’oe, ’aita ; ’aita roa te Atua i fa’aea i te riro ’ei Atua nō te mau temeio » (Moromona 9:15). ’A ti’aturi ai tātou i te Atua, ’a haere ti’a ai i mua ma te fa’aro’o, ’e ’a ha’amana’o ai tātou ē ’aita tō tātou mau ’ā’amu e fa’aea ’ia ’ore ana’e te hō’ē ’ohipa e tupu maita’i, e nehenehe te mau temeio e tupu ’e te mau « manuia-’ore » ato’a tā tātou e fa’aruru nei e riro mau mai ’ei mau manuiara’a māere.
-
’A ti’a i pīha’i iho i te Mesia. Maoti te Tāra’ehara a Iesu Mesia, ’aita te manuia-’ore e vai tāmau noa. Tei ia tātou noa te mā’itira’a ’ia tātarahapa, ’ia fāriu atu tō tātou ’ā’au i te Atua ra, ’e ’ia ani i tāna tauturu. ’Ua ha’api’i te peresideni Jeffrey R. Holland, Mono peresideni nō te Pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti ’āpōsetolo : « Noa atu te rahira’a o te mau hape tā ’oe i mana’o ’ua rave ’oe […] tē fa’a’ite pāpū nei au ē ’aita ’oe i rātere i ’ō atu i te ’ōti’a o te here hanahana. E’ita ’oe e paremo hōhonu hau atu i raro a’e i te māramarama mure ’ore o te Tāra’ehara a te Mesia ». Nō reira, te aura’a, ’ia ti’a ana’e ’oe i pīha’i iho i te Mesia, e’ita ’oe e nehenehe e manuia-’ore !
’A hi’o ai ’oe i tō ’oe mau manuia-’ore mai te mau ta’ahira’a e tae atu i te manuiara’a, e ’ite mai ’oe te parau huna ’eiaha roa e manuia-’ore fa’ahou.
Nō reira ’a tāmata ! ’E mai te peu e manuia-’ore ’oe ? ’A ha’amana’o noa—’aita ’oe i manuia-’ore mau. Tē tāmau nei ’oe i te haere i mua, hō’ē ta’ahira’a i te taime hō’ē.