Mo Le Malosi o le Autalavou
Pe a Gau le Aufana
Fepuari 2024


“Pe a Gau le Aufana,” Mo Le Malosi o le Autalavou, Fep. 2024.

Sau, Mulimuli Mai ia te A’u

1 Nifae 16:9–32

Pe a Gau le Aufana

Pe a e feagai ma faaletonu, o le a lau mea e fai? E i ai se tali a Nifae.

Ata
Nifae

E tupu mea. O se mea moni lauiloa o le olaga.

O aso uma lava e i ai faalavelave faafuasei, mea faalavefau, o mea e tutupu so’o—o mea e tutupufua. (Atonu o o loo e savavali ae lele ane se manulele ese lava. Manaia.)

Ae o nisi taimi e tupu ai mea leaga, ma a tupu, e mafai ona lagona le sili atu ona taua ma le faafuasei. (Atonu o loo e savalivali ae lele atu se manulele ese lava i oufoliga ma e fefe ai, lea na mafua ai ona e pa’ū i totonu o se ’autu. Le manaia.)

E faapefea ona e tali atu pe a tupu mea leaga ia te oe?

O se tasi o faataitaiga sili o le auala e tali atu ai i mea luitauina e sau mai ia Nifae i le Tusi a Mamona.

Ua Faigata Mea, ma Na …

A o i ai le aiga o Nifae i le vao, sa faigata mea uma, ae sa fesoasoani le Alii ia i latou. Na Ia tuuina atu ia i latou se tapasa (le Liahona) e taitai ai i latou (tagai 1 Nifae 16:10; tagai foi Alema 37:38–46). Ae sa latou i ai pea i se togavao, o lea sa le faigofie moni ai le olaga. Mo se faataitaiga, Na tatau ona latou tulimanu mo a latou meaai.

O le galuega o le tulimanu na fitoitonu ia Nifae ma ona uso. Ma sa latou manuia—mo sina taimi.

Ae peitai, … pa!

Ua gau le aufana a Nifae. O se mea telē lenei mea, aua o le aufana a Nifae sa faapitoa lava. Sa “faia i le uamea lelei” (1 Nifae 16:18). Ae o aufana a ona uso “ua leai ni ufanafana” (1 Nifae 16:21), masalo e le mafai ona felelei a latou aū i le mamao pe malolosi. O le taunuuga sa latou “le maua se meaai” (1 Nifae 16:18).

Leai ni meaai. E le lelei lena mea. Ma o le moni sa le o se sese o se tasi. Na tupu fua lava. Atonu na i ai ni faamalamalamaga (mo se faataitaiga, ua faateteleina le vevela ma le susū aʻo latou faimalaga). Ae po o le a lava le mafuaaga, na tumau pea le faafitauli: leai se meaai.

Faanoanoa ma le Foia

O le mea moni, o lenei leai o ni meaʻai na mafua ai ona “matuā mafatia” le toatele o le aiga” (1 Nifae 16:19). Ma o le toatele o i latou na amata ona faitio. E oo lava i le tamā o Nifae, o Liae, “sa amata ona muimui e faasaga i le Alii lona Atua” (1 Nifae 16:20).

Atonu sa fiaai Nifae e pei lava o isi tagata uma, ae sa ese lana tali atu:

“Ma sa oo ina faia e aʼu o Nifae mai se laau se aufana, ma mai i se laau saʼo, se ufanafana; o le mea lea, sa ou faaauupegaina ai aʼu lava i se aufana ma se ufanafana, faatasi ma se maata ma ni maa. Ma sa ou fai atu i loʼu tamā: O fea ou te alu i ai e maua mai ai ni meaai?” (1 Nifae 16:23).

Nai lo le muimui, sa galue Nifae i se vaifofo. Ma e ui ina sa faitio Liae lava ia, ae o ia lava o le tamā o Nifae ma o se perofeta, o lea na saili ai e Nifae le taitaiga mai ia te ia.

Pe a Gau Lau Aufana

Faatasi ai ma le fesoasoani a le Alii, sa mafai ai e Nifae ona maua ni meaai mo tagata uma. O le faaletonu o lana aufana gau sa mautinoa lava o se faafitauli. Ae sa ia maua se auala e foia ai.

O lea, o le a lau mea e fai pe a gau lau aufana? Pe a le manuia fuafuaga? Pe a faaletonu se mea? Po o aafiaga faifai pea o se faama’i pipisi ua faigata ai le olaga?

O lesona nei e lima e mafai ona e aoaoina mai le tala e uiga i le aufana gau a Nifae:

  1. E le mafai ona na ona e faamoemoe e foia e le Alii ou faafitauli mo oe. Na tuuina atu e le Alii ia Isaraelu le manai mai le lagi ina ua latou manaomia ni meaai i le vao. Ae Na te le’i faia lena mea mo le aiga o Liae i le vao, e oo lava i le taimi na gau pe le aoga ai a latou aufana. E masani lava e manaomia ona e faia se mea e foia ai ou faafitauli a o saili pea le taitaiga ma le fesoasoani a le Alii.

  2. E le aoga le matanana ma le faitio. E pei ona saunoa mai Elder Jeffrey R. Holland o le Korama a Aposetolo e Toasefululua:“ Aua le faitio ma tomumui e le aunoa. … E leai se pagatia e matua leaga lava ma o le a le atili ai ona leaga i le faitio.”1

  3. E i ai lava se mea lelei e mafai ona e faia. E le pei o le Liahona, o le aufana fou a Nifae sa le’i oso faavavega mai i se aso. O lea na faia ai e Nifae le mea sa ia mafaia. Ma sa faamanuiaina e le Alii ana taumafaiga ma fesoasoani ia te ia ia manuia. Manatua, “E fiafia le Alii i taumafaiga.”2

  4. O ou tomai, malamalama, ma le naunau e faia mea faigata e mafai ona fesoasoani e foia ai faafitauli. O le faia o se aufana atonu e le faigofie. (Ana faigofie, atonu e oo lava ia Lamana ma Lemuelu semanu e faia.) Ina ia faia lena mea, sa manaomia e Nifae ona faaaoga tomai ma le malamalama ua uma ona ia maua—ma atonu fe aoao nisi o mea fou. Sa tatau foi ia te ia ona maua le naunautaiga e faatino ai. O faafitauli e te feagai e le faigofie ona foia i taimi uma. A o e mauaina tomai ma le malamalama ma naunau atili e faia mea faigata, ua e saunia oe lava e foia faafitauli mo oe lava ma isi.

  5. E tatau ona e sailia le fesoasoani a le Alii. E faavae i aafiaga ua mavae, na iloa e Nifae e mafai e le Alii ona fesoasoani i lona aiga e saili meaai (1 Nifae 16:14–16). O lea sa ia fai atu ai i lona tama e ole atu i le Alii mo se taitaiga. E tatau ona e sailia le fesoasoani a le Alii. E ui atonu Na te le tuuina atu ia te oe auiliiliga uma, ae e mafai ona Ia taialaina ma faamanuiaina oe i au taumafaiga.

[Ou te] toe fai atu, e tutupu mea. Ae o le isi taimi e tupu ai, manatua Nifae ma lana aufana. E i ai lava se mea e mafai ona e faia, ma e mafai e le Alii ona faamanuia oe.

Faamatalaga

  1. Jeffrey R. Holland, Ape. 2007 konafesi aoao (Ensign po o le Liahona, Me 2007, 18).

  2. Russell M. Nelson, i le Joy D. Jones, konafesi aoao, Ape. 2020 (Ensign po o le Liahona, Me 2020, 16).