1 Şi acum, Abinadi le-a spus: Aş dori să înţelegeţi că Dumnezeu Însuşi va pogorî printre copiii oamenilor şi va mântui poporul Său.

2 Şi pentru că va trăi în carne, El va fi numit Fiul lui Dumnezeu; şi fiindcă Şi-a pus carnea sub voinţa Tatălui, fiind Tatăl şi Fiul—

3 Tatăl, pentru că a fost conceput prin puterea lui Dumnezeu; şi Fiul, din cauza cărnii; astfel devenind Tatăl şi Fiul—

4 Şi Ei sunt un Dumnezeu, da, chiar Tatăl cel Veşnic al cerului şi al pământului.

5 Şi astfel, carnea devenind supusă Spiritului, sau Fiul Tatălui, fiind un singur Dumnezeu, rabdă ispita, dar nu cedează ispitei, ci rabdă să fie batjocorit şi biciuit, alungat şi tăgăduit de către poporul Său.

6 Şi după toate acestea, după ce a înfăptuit multe minuni măreţe printre copiii oamenilor, El va fi dus, da, chiar aşa cum Isaia a spus, aşa cum oaia este mută înaintea celui care o tunde, tot aşa El nu şi-a deschis gura.

7 Da, aşa va fi El dus, răstignit şi ucis, trupul fiind supus chiar până la moarte, voinţa Fiului fiind înghiţită în voinţa Tatălui.

8 Şi astfel Dumnezeu rupe legăturile morţii, câştigând victoria asupra morţii; dând Fiului puterea să mijlocească pentru copiii oamenilor—

9 Înălţându-Se la cer, având o inimă plină de îndurare; fiind plin de îndurare pentru copiii oamenilor; aşezându-se între ei şi dreptate; rupând legăturile morţii, luând asupra Sa nedreptatea şi încălcările lor, mântuindu-i pe ei şi satisfăcând cerinţele dreptăţii.

10 Şi acum vă spun, cine va vorbi despre El dintre urmaşii Lui? Iată, vă spun că atunci când sufletul Lui va deveni o jertfă pentru păcat, El îşi va vedea seminţia. Şi acum, ce spuneţi voi? Şi cine va fi seminţia Lui?

11 Iată, vă spun că acela care a auzit cuvintele profeţilor, da, ale tuturor profeţilor sfinţi care au profeţit despre venirea Domnului—vă spun că toţi aceia care au ascultat de cuvintele lor şi au crezut că Domnul va mântui poporul Său şi au aşteptat ziua aceea cu nerăbdare pentru iertarea păcatelor lor, aşa vă spun eu vouă, că aceştia sunt seminţia Lui sau ei sunt moştenitorii împărăţiei lui Dumnezeu.

12 Căci aceştia sunt cei ale căror păcate El le-a purtat; aceştia sunt cei pentru care El a murit ca să-i mântuiască de la încălcările lor. Şi acum, nu sunt ei seminţia Lui?

13 Da, şi nu sunt profeţi, fiecare dintre cei care şi-au deschis gura ca să profeţească, care nu au căzut în păcat, vreau să spun, toţi profeţii chiar de la începutul lumii? Vă spun că aceştia sunt seminţia Lui.

14 Şi aceştia sunt cei care au vestit pacea, care au adus veşti bune despre fapte bune, care au vestit salvare; şi au spus către Sion: Dumnezeul tău domneşte!

15 O şi, cât de frumoase erau picioarele lor în munţi!

16 Şi iarăşi, cât de frumoase sunt în munţi picioarele acelora care încă mai vestesc pace!

17 Şi iarăşi, cât de frumoase sunt în munţi picioarele celor care vor vesti de acum încolo pace, da, de acum încolo şi în veşnicie!

18 Şi iată, vă spun, aceasta nu este totul. Căci, o, cât de frumoase sunt în munţi picioarele celui care aduce veşti bune, care este întemeietorul păcii, da, chiar Domnul care a mântuit poporul Său; da, El, Cel care a dat Salvarea poporului Său;

19 Căci dacă nu ar fi fost mântuirea pe care El a adus-o poporului Său, care a fost pregătită încă de la facerea lumii, vă spun eu vouă, dacă nu ar fi fost aceasta, atunci toată omenirea ar fi trebuit să piară.

20 Dar iată, legăturile morţii vor fi rupte, iar Fiul va domni şi va avea putere peste morţi; şi astfel, El va înfăptui învierea morţilor.

21 Şi va veni o înviere, chiar învierea dintâi; da, chiar o înviere a acelora care au fost şi care sunt şi care vor fi chiar până la învierea lui Hristos—căci aşa va fi El numit.

22 Şi acum, învierea tuturor profeţilor şi a tuturor acelora care au crezut în cuvintele lor, sau a tuturor celor care au ţinut poruncile lui Dumnezeu, se va înfăptui la învierea dintâi; de aceea, ei sunt învierea dintâi.

23 Ei sunt înălţaţi ca să locuiască cu Dumnezeul care i-a mântuit; astfel, ei au viaţă veşnică prin Hristos, Cel care a rupt legăturile morţii.

24 Şi aceştia sunt cei care au parte de prima înviere; şi aceştia sunt cei care au murit înainte de venirea lui Hristos, în neştiinţă, neavând salvarea vestită lor. Şi astfel, Domnul va înfăptui învierea acestora; şi ei au parte de învierea dintâi sau au viaţă veşnică, fiind mântuiţi de către Domnul.

25 Iar pruncii, de asemenea, au viaţă veşnică.

26 Dar ia aminte, şi teme-te, şi tremură în faţa lui Dumnezeu, căci trebuie să tremuri; căci Domnul nu va mântui pe nimeni dintre cei care se răzvrătesc împotriva Lui şi mor în păcat; da, chiar toţi cei care au pierit în păcat încă de la începutul lumii, care s-au răzvrătit cu bună-ştiinţă împotriva lui Dumnezeu, care au cunoscut poruncile lui Dumnezeu, dar nu au vrut să le ţină, aceştia sunt cei care nu au parte de învierea dintâi.

27 De aceea, nu ar trebui să tremuraţi? Căci Salvarea nu vine la nici unul dintre aceştia; da, căci Domnul nu a mântuit pe nici unul dintre aceştia; căci El nu se poate tăgădui pe El Însuşi; căci El nu poate tăgădui dreptatea când aceasta îşi cere plata.

28 Şi acum vă spun că va veni acel timp când Salvarea Domnului va fi proclamată la fiecare naţiune, neam, limbă şi popor.

29 Da, Doamne, străjile Tale îşi vor înălţa glasurile; cu glasurile împreunate vor cânta; căci ei vor vedea cu ochii lor când Domnul va aduce înapoi Sionul.

30 Izbucniţi în bucurie, cântaţi împreună, voi locuri pierdute ale Ierusalimului; căci Domnul şi-a mângâiat poporul, El a mântuit Ierusalimul.

31 Domnul şi-a dezvăluit braţul sfânt în ochii tuturor neamurilor; şi toate marginile pământului vor vedea Salvarea Dumnezeului nostru.