Biserica se mută în nordul statului Missouri

Introducere

În anii 1837 şi 1838, profetul Joseph Smith și alți conducători ai Bisericii au condus Biserica în mod extraordinar, într-o perioadă dificilă. Din cauza problemelor economice, a lăcomiei, a criticii și a persecuției, aproximativ 10 sau 15 procente dintre sfinții din Kirtland, Ohio, inclusiv unii conducători importanți ai Bisericii, au intrat în apostazie. Sfinții credincioși din Ohio au început să se mute pentru a se alătura celor din nordul statului Missouri. Far West, Missouri, a devenit sediul general al Bisericii până la începutul anului 1839, când sfinții au fost forțați să părăsească orașul. Această lecție vă poate ajuta să înțelegeți evenimentele istorice și să învățați din ele și vă va oferi informații detaliate despre revelațiile primite în acea perioadă.

Dificultăți și apostazie în Kirtland, Ohio

Cugetați asupra acestei întrebări: Vă ajută dificultățile și încercările să vă întăriți credința sau este credința voastră slăbită în astfel de perioade?

În anii 1837 și 1838, o perioadă de încercări i-a determinat pe mulți dintre sfinți să-și pună această întrebare. În timp ce unele dintre încercări erau rezultatul persecuției venite din afara Bisericii, multe altele erau rezultatul conflictelor din interiorul Bisericii. În timp ce studiați această lecție, gândiți-vă la modul în care reacția noastră la încercări poate fie să ne întărească, fie să ne slăbească credința în Isus Hristos.

Amplasamentul orașului Kirtland, Ohio, în raport cu alte așezări din nordul statului Missouri

Pe măsură ce citiți următorul rezumat al relatării istorice, gândiți-vă ce principii puteți învăța din evenimentele descrise.

În anul 1837, sfinții din Kirtland, Ohio, au avut parte de unele probleme financiare. Pentru a-i ajuta pe sfinți să fie mai independenți din punct de vedere financiar, profetul Joseph Smith și alți conducători ai Bisericii au înființat Kirtland Safety Society, o companie asemănătoare unei bănci. Din cauza unei extinse crize economice care a avut loc în această perioadă, multe bănci au dat faliment în întreaga țară. Kirtland Safety Society a dat faliment, de asemenea, în toamna anului 1837. Două sute de investitori ai acestei bănci au pierdut aproape tot, Joseph Smith având cele mai mari pierderi. Deși Kirtland Safety Society nu a fost finanțată de către Biserică, unii dintre sfinți o considerau ca fiind o bancă a Bisericii sau banca profetului și au dat vina pe Joseph pentru problemele lor financiare. Unii chiar au început să-l considere un profet decăzut. Dar, în pofida falimentului băncii, mulți alții care au pierdut bani au rămas credincioși și fideli profetului. (Vezi Church History in the Fulness of Times Student Manual, a 2-a ediție [manual al Sistemului Educațional al Bisericii, 2003], p. 171-173.)

Spiritul apostaziei și criticii s-a răspândit printre mulți dintre sfinți. Brigham Young a relatat o împrejurare în care unii dintre membrii Bisericii, inclusiv conducători ai Bisericii, s-au întâlnit pentru a-l repudia pe Joseph Smith și a alege un alt profet: „Câțiva dintre Cei Doisprezece, martorii Cărții lui Mormon și alte autorități ale Bisericii au ținut un consiliu în camera de sus a templului. Au discutat pentru a stabili cum să-l înlăture pe profetul Joseph și să-l numească pe David Whitmer președinte al Bisericii… M-am ridicat și le-am spus într-un mod clar și energic că Joseph este profet, că eu știam asta și că puteau să-l batjocorească și să-l calomnieze cât doreau, dar nu puteau să distrugă rânduirea profetului făcută de către Dumnezeu, ci puteau doar să distrugă propria lor autoritate, să taie legăturile care îi uneau cu profetul și cu Dumnezeu și să se cufunde în iad” (Manuscript History of Brigham Young 1801-1844, redactată de Elden Jay Watson [1968], p. 15-16).

Imagine

Președintele Brigham Young

În jurnalul pentru studiul scripturilor, răspundeți la următoarele întrebări:
1. Ce adevăruri putem învăța din aceste evenimente istorice?
2. Ce ați fi făcut pentru a rămâne credincioși profetului în această perioadă în care era criticat? Când v-a întărit credința în Isus Hristos faptul că ați trecut prin încercări cu credință?
3. În ce moduri faptul de a-l urma pe profet a reprezentat o protecție spirituală pentru voi?

Până în luna iunie a anului 1838, între 200 și 300 de apostați au părăsit Biserica, inclusiv patru apostoli, cei trei martori ai Cărții lui Mormon și un membru al Primei Președinții (vezi Church History in the Fulness of Times, p. 177). Totuși, mulți dintre sfinți, asemenea lui Brigham Young, au dat dovadă de credință în această perioadă de încercare. Ei au fost întăriți de Domnul și au rămas fideli mărturiilor lor. Câțiva dintre cei care au părăsit Biserica în această perioadă de apostazie s-au întors mai târziu și au cerut să facă parte din nou din Biserica Domnului. Printre aceștia s-au numărat Oliver Cowdery, Martin Harris, Luke Johnson și Frederick G. Williams.

În mijlocul acestor conflicte din Kirtland, câțiva apostați au căutat să-l ucidă pe Joseph Smith. Luke Johnson, care devenise la rândul lui apostat, a dat dovadă de suficientă integritate pentru a-l avertiza pe profet despre complotul pus la cale. Joseph Smith și Sidney Rigdon au părăsit Kirtland în luna ianuarie a anului 1838. Ei au fost urmăriți zile întregi, însă au avut parte de protecția Domnului. În luna martie a anului 1838, aceștia au ajuns împreună cu familiile lor în Far West, Missouri.

Zona de nord a statului Missouri

Priviți la harta statului Missouri de la începutul acestei lecții. În anul 1833, când sfinții au fost alungați din Jackson County, Missouri, cetățenii dintr-un ținut din împrejurimi i-au primit și le-au oferit adăpost temporar, crezând că sfinții vor rămâne doar pentru scurt timp. Totuși, după ce sfinții au locuit acolo timp de aproape trei ani, acești cetățeni au început să le ceară insistent să părăsească ținutul.

Pe măsură ce citiți următorul rezumat al relatării istorice, gândiți-vă ce principii puteți învăța din evenimentele descrise:

În anul 1837, cei doi consilieri din președinția țărușului Missouri, John Whitmer și William W. Phelps, au folosit fonduri ale Bisericii pentru a achiziționa pământ într-un loc numit Far West, aflat în nordul statului Missouri. Totuși, când au oferit parcele de pământ sfinților care soseau în acel loc, ei au vândut pământul pentru a obține un profit mic pe care l-au păstrat pentru ei. Cu toate acestea, au fost iertați de către Înaltul Consiliu din Missouri și, în locul lor, au fost desemnate alte persoane pentru a distribui pământul. Totuși, John și William au continuat să încerce să obțină profit din vânzarea de terenuri. În anul 1838, au fost excomunicați de către Înaltul Consiliu. (Vezi Church History in the Fulness of Times, p. 183-185.)

Joseph Smith a susținut decizia consiliului și, de aceea, William s-a simțit ofensat. În luna noiembrie a anului 1838, el a semnat o declarație sub jurământ împotriva profetului. Această declarație a contribuit la arestarea lui Joseph și a altora și la aruncarea lor în închisoarea Liberty pe perioada iernii.

În închisoare, profetul Joseph Smith și cei care erau cu el au suferit foarte mult, nu doar din cauza condițiilor inumane ale încarcerării lor, ci și din cauza veștilor pe care le primeau despre sfinții care erau alungați din casele lor și împotriva cărora se comiteau multe abuzuri. Gloatele din Missouri, nefiind supravegheate de guvernatorul statului, au distrus proprietăți și au omorât 17 oameni care se aflau la o moară deținută de un om pe nume Jacob Haun.

William W. Phelps a suferit spiritual din cauza faptelor sale și i-a scris o scrisoare lui Joseph în care își cerea iertare. Profetul i-a răspuns:

Imagine
Joseph Smith

„Este adevărat că am suferit mult ca urmare a comportamentului tău – [cupa amară] era deja suficient de plină pentru a fi băută de muritori și a fost umplută până a dat pe dinafară atunci când te-ai întors împotriva noastră…

Totuși, cupa a fost băută, voința Tatălui nostru s-a împlinit și noi suntem încă în viaţă, lucru pentru care Îi mulţumim Domnului…

Fiind încredințat că este reală confesiunea ta și sinceră pocăința ta, eu voi fi fericit să-ți dau încă o dată mâna dreaptă a înfrățirii și să mă bucur de întoarcerea fiului risipitor…

«Vino, dragă frate, războiul s-a isprăvit, / Prietenii de la început sunt iar prieteni la sfârşit»” (în History of the Church, 4:163-164).

O parte din scrisoarea lui Joseph Smith către William W. Phelps

În jurnalul pentru studiul scripturilor, răspundeți la următoarele întrebări:
1. De ce este dificil să iertăm un prieten care ne-a trădat și ne-a provocat suferință?
2. Ce principiu putem învăța din exemplul lui Joseph Smith? (Acest principiu vă poate aminti de fragmentul care conține o scriptură de bază din Doctrină și legăminte 64:9-11. Recitiți acel fragment pentru a vedea legătura pe care o are cu experiența lui Joseph Smith și a lui W. W. Phelps.)
3. Ce alte lecții putem desprinde din această relatare?
Alegeți unul dintre principiile pe care le-ați identificat în aceste două scurte relatări istorice. În jurnalul pentru studiul scripturilor, scrieți când ați văzut, în viața voastră sau a cuiva cunoscut, un exemplu care ilustrează acest principiu.

Evenimente care au dus la alungarea sfinților din nordul statului Missouri.

Ați văzut vreodată un membru al Bisericii luând o decizie care a avut drept rezultat faptul că o altă persoană a început să aibă sentimente negative față de Biserică? De asemenea, gândiți-vă în ce mod acțiunile voastre au influențat părerile altora despre Biserică.

De ce este important ca noi să ne gândim în ce mod acțiunile sau cuvintele noastre se răsfrâng asupra Bisericii?

În anul 1838, acțiunile și cuvintele unor membri ai Bisericii au contribuit la sentimentele negative pe care unii dintre cetățenii statului Missouri le aveau față de sfinții din zilele din urmă. Pe măsură ce citiți următorul rezumat al acestei relatări istorice, căutați lucruri făcute sau spuse de unii dintre sfinți care au făcut rău Bisericii și membrilor ei. Puteţi să marcați lucrurile pe care le găsiți.

În anii 1837 și 1838, unii dintre membrii excomunicați, care erau nemulțumiți și care locuiau printre sfinții din Far West, Missouri, au început să intenteze procese împotriva Bisericii și să-i hărțuiască pe membrii ei. Unii dintre sfinți au început să-și piardă răbdarea cu acești disidenți. În luna iunie a anului 1838, Sidney Rigdon a ținut o cuvântare înverșunată, care a rămas cunoscută drept „Salt Sermon (Cuvântarea despre sarea pământului)”. El a făcut referire la Matei 5:13 și a spus că, dacă sarea își pierde gustul, atunci nu mai este bună la nimic și trebuie să fie lepădată afară, sugerând că cei care au părăsit Biserica ar trebui să fie alungați din mijlocul sfinților. De asemenea, 84 de membri ai Bisericii au semnat un document prin care le cereau apostaților să părăsească ținutul. După două săptămâni, în data de 4 iulie, Sidney a ținut o cuvântare în care asigura că sfinții se vor apăra chiar dacă se va ajunge la un „război de exterminare”. Chiar dacă ambele cuvântări par să contrazică instrucțiunile Domnului de a „[cere] pace” (D&L 105:38), ambele au fost publicate și au provocat o mare îngrijorare în rândul celor care nu erau membri ai Bisericii. (Vezi Church History in the Fulness of Times, p. 191-192.)

La data de 6 august a anului 1838, un grup de sfinți a încercat să voteze în Gallatin, Missouri, însă au fost atacați de un grup de localnici. Sfinții au ripostat și au existat răniți în ambele tabere. Acest incident a condus la alte conflicte și amenințări și a dus la creșterea neînțelegerilor dintre sfinții din zilele din urmă și vecinii lor din Missouri. (Vezi Journals, Volume 1: 1832-1839, vol. 1 al seriei Jurnale din The Joseph Smith Papers [2008], p. 298-301.)

În această perioadă, un convertit pe nume Sampson Avard a format o bandă de jefuitori numită Daniții, ai cărei membri făceau jurăminte secrete în momentul în care se alăturau acesteia. Avard i-a instruit să-i jefuiască și să-i prade pe locuitorii statului Missouri, spunând că aceasta va ajuta la clădirea împărăției lui Dumnezeu.

Avard i-a convins pe cei care-l urmau că îndrumările pe care le dădea veneau din partea Primei Președinții. Adevărul a fost descoperit mai târziu și Avard a fost excomunicat. Acțiunile lui Avard au produs Bisericii un mare prejudiciu de imagine și au contribuit la încarcerarea profetului în închisoarea Liberty.

În luna octombrie a anului 1838, a avut loc o luptă între unii membri ai Bisericii și bărbați din miliția statului Missouri. Rapoarte exagerate ale luptei au ajuns la guvernatorul Boggs, care a emis după aceea un ordin de exterminare: „Mormonii trebuie să fie considerați dușmani și trebuie exterminați sau alungați din stat dacă este pentru binele public” (din History of the Church, 3:175). La scurt timp, orașul Far West a fost încercuit de o miliție ai cărei membri îi depășeau numeric pe sfinți în raport de cinci la unu. Profetul Joseph Smith și alți conducători ai Bisericii au fost încarcerați în închisoarea Liberty, unde au rămas pe toată perioada iernii. Restul sfinților au fost forțați să părăsească statul. (Vezi Church History in the Fulness of Times, p. 199-200, 204, 208.)

Sfinții au fost forțați să părăsească Far West, Missouri.

Un principiu pe care îl putem identifica din relatările despre această perioadă este acela că acțiunile și cuvintele noastre pot influența modul în care este percepută Biserica lui Isus Hristos.

De ce credeți că este important să recunoaștem că acțiunile unora dintre primii membri ai Bisericii au contribuit la formarea părerilor negative pe care unii dintre locuitorii statului Missouri le aveau despre Biserică?

Chiar dacă deciziile noastre neinspirate pot să îi influențeze pe alții să aibă o percepție negativă despre Biserică, noi putem, de asemenea, să îi ajutăm pe alții, prin cuvintele și acțiunile noastre, să aibă o părere bună despre Biserică.

În jurnalul pentru studiul scripturilor, scrieți despre un moment în care ați observat cum acțiunile sau cuvintele cuiva au influenţat pe cineva să-și formeze o părere bună despre Biserică.

Fiți atenți la moduri prin care să reprezentați într-un mod pozitiv Biserica lui Isus Hristos pe parcursul următoarei săptămâni. Pe măsură ce veți face acest lucru, Domnul vă va binecuvânta.

Unul dintre principiile de bază pe care le putem învăța din relatările despre această perioadă a istoriei Bisericii este că, atunci când alegem să răspundem la încercări cu credință și nu cu îndoială, mărturiile noastre pot fi întărite.

În jurnalul pentru studiul scripturilor, răspundeți la următoarea întrebare: Ce voi face diferit datorită doctrinelor și principiilor pe care le-am învățat azi?
În jurnalul pentru studiul scripturilor, la sfârșitul temelor pentru astăzi, scrieți următoarele:

Am studiat lecția „Biserica se mută în nordul statului Missouri” și am încheiat această lecție în data de (data).

Alte întrebări, gânduri și cunoștințe pe care aș dori să le împărtășesc învățătorului meu: