În luna septembrie a anului 1832, misionarii s-au întors în Kirtland, Ohio, după ce au predicat Evanghelia în estul Statelor Unite. În timpul revederii lor pline de bucurie, profetul Joseph Smith a primit revelația consemnată în Doctrină și legăminte 84. A primit revelația pe parcursul a două zile, 22 și 23 septembrie. (Există câteva dovezi istorice că versetele 1-41 au fost primite pe 22 septembrie iar versetele 42-120 au fost primite pe 23 septembrie.) Studiul vostru al secțiunii Doctrină și legăminte 84 este împărțit în două lecţii. Această primă lecție se concentrează asupra instrucțiunilor Domnului despre preoție și despre cum ne poate pregăti preoția să primim tot ceea ce are Tatăl Ceresc.
Domnul declară că va fi construit un templu și explică scopurile preoției.
Gândiți-vă la un templu pe care l-ați vizitat sau pe care ați vrea să-l vizitați. Cum i-ați explica unui prieten de o altă credință diferența dintre un templu și o altă clădire din comunitate?
Citiți Doctrină și legăminte 84:2-5 și marcați cuvinte sau expresii pe care Domnul le-a folosit pentru a-i ajuta pe sfinți să înțeleagă importanța faptului de a construi un templu.
Imagine
Templul Santo Domingo, Republica Dominicană
Aceste versete repetă profeția că Noul Ierusalim și un templu vor fi construite în ținutul Jackson din Missouri. Totuși, mai târziu, în anul 1841, Domnul le-a spus sfinților că nu erau obligați, în acel moment, să construiască orașul sau templul în Missouri din pricina persecuției severe din partea inamicilor Bisericii (vezi D&L 124:49). Expresia „această generație” din Doctrină și legăminte 84:5 se referă la profeția cu privire la construirea Noului Ierusalim și a templului – care tot va avea loc împlinindu-se profeția cândva în viitor (vezi Moise 7:62).
Doctrină și legăminte 84 oferă ocazia de a învăța despre binecuvântările importante pe care le puteți primi în templu. Înainte să continuați studiul acestei secțiuni, ar putea fi util să parcurgeți din nou câțiva termeni cheie referitori la principiile pe care Domnul le-a predat în această revelație. Citiți cu atenție definițiile doctrinare din partea dreaptă a tabelului următor. Potriviți fiecare definiție cu termenul corespunzător din partea stângă.
Termen
Definiție
Legământ
Rânduială necesară salvării
Preoția lui Melhisedec
Preoția aaronică
Preoția mai înaltă sau mai mare care administrează lucrurile spirituale
Preoția pregătitoare care deține cheile slujirii îngerilor, ale Evangheliei pocăinței și ale botezului
O înțelegere sacră între Dumnezeu și om
Un ritual sacru esențial pentru exaltare și însoțit de legăminte
(Vedeți la sfârșitul acestei lecții răspunsurile pentru activitatea de potrivire a termenilor cu definițiile.)
Citiți următoarea listă de rânduieli și binecuvântări ale preoției și bifați-le în coloana din dreptul lor pe cele care sunt considerate rânduieli necesare salvării:
Botezul
Confirmarea
Numirea și binecuvântarea copiilor
Conferirea Preoției lui Melhisedec (pentru bărbați)
Binecuvântarea bolnavilor
Înzestrarea în templu
Pecetluirea căsătoriei
Fiecare lucru din listă, cu excepția numirii și binecuvântării copiilor și a binecuvântării bolnavilor, este o rânduială necesară salvării. Rânduielile preoției de numire și binecuvântare a copiilor și de binecuvântare a bolnavilor binecuvântează viețile celor care le primesc, dar nu sunt necesare salvării.
În Doctrină și legăminte 84:6-19, învățăm că Moise a deținut Preoția lui Melhisedec sau „[preoția] mai mare” (D&L 84:19). El își putea identifica linia autorității preoției până la Dumnezeu. Fiind un deținător drept al preoției, dorința lui Moise a fost de a-i ajuta pe alți oameni să se apropie mai mult de Dumnezeu prin rânduielile salvatoare ale preoției.
Observați în versetul 20 că, în rânduielile Preoției lui Melhisedec, se manifestă puterea divinității. Cu excepția botezului, fiecare dintre rânduielile din tabelul precedent trebuie înfăptuite prin autoritatea Preoției lui Melhisedec. În ce fel credeți că se manifestă puterea divinității în aceste rânduieli?
Două dintre rânduielile necesare salvării înfăptuite prin Preoția lui Melhisedec – înzestrarea în templu și pecetluirea căsătoriei – pot fi primite numai în templu. Potrivit celor relatate în Doctrină și legăminte 84:22, de ce este important să primim rânduielile necesare salvării prin Preoția lui Melhisedec?
Versetul 22 poate însemna faptul de a-L vedea pe Dumnezeu în această viață, dar în cele din urmă se referă la abilitatea noastră de a locui în prezența Tatălui Ceresc pentru eternitate. Puteți scrie următorul principiu pe marginea scripturilor voastre, lângă versetele 21-22: Pentru a deveni asemenea lui Dumnezeu și a locui în prezența Sa, trebuie să primim rânduielile salvatoare ale Preoției lui Melhisedec.
În jurnalul pentru studiul scripturilor, scrieți despre cum v-au ajutat până acum principiile pe care le-ați învățat din Doctrină și legăminte 84 să înțelegeți importanța preoției și importanța templelor.
Imagine
Vârstnicul Russell M. Nelson
În timp ce citiți următoarea declarație a vârstnicului Russell M. Nelson, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, gândiți-vă de ce este important ca voi să primiți toate rânduielile salvatoare ale Evangheliei – inclusiv cele disponibile numai în templu: „Templul este scopul fiecărei activități, fiecărei lecții, fiecărui pas înainte făcut în Biserică. Toate eforturile noastre de proclamare a Evangheliei, de perfecționare a sfinților și de mântuire a morților duc la templul sfânt. Rânduielile templului sunt absolut cruciale. Nu ne putem întoarce în gloria lui Dumnezeu fără ele” („Să ne pregătim pentru binecuvântările templului”, Liahona, oct. 2010, p. 41).
Citiţi Doctrină și legăminte 84:23 pentru a afla pe cine a desemnat Domnul să prezideze. Aduceți-vă aminte că a sfinţi înseamnă a curăţa și a face sfânt. Apoi, citiți Doctrină și legăminte 84:24-25 și identificați cum au reacționat copiii lui Israel la eforturile lui Moise de a-i învăța. Care au fost consecințele faptelor lor?
După cum ați aflat, copiii lui Israel au pierdut ocazia de a primi rânduielile necesare salvării prin Preoția lui Melhisedec. Totuși, Domnul nu a încetat să încerce să-i ajute să progreseze. A permis ca ei să aibă în continuare preoția mai mică sau Preoția aaronică. Citiți Doctrină și legăminte 84:26-28 și identificați cum a continuat Domnul să-i binecuvânteze pe copiii lui Israel. În timp ce studiați, puteți marca binecuvântările pe care le putem primi prin intermediul Preoției aaronice.
Poate fi util să înțelegeți că, în versetul 28, expresia „a fost botezat încă din copilăria sa” se referă la botezul lui Ioan la vârsta de opt ani. Expresia „rânduit la această putere de către îngerul lui Dumnezeu, când avea opt zile” înseamnă că Ioan a fost pus deoparte „pentru a netezi cărarea Domnului… [și] pentru [a pregăti oamenii] pentru venirea Domnului”. Nu se referă la momentul în care Ioan a primit Preoția aaronică. Rânduirea lui Ioan la Preoția aaronică a avut loc după botezul său. (Vezi Bruce R. McConkie, The Mortal Messiah: From Bethlehem to Calvary, 4 volume [1979-1981], 1:384-385.)
Preoția aaronică ne pregătește să primim rânduielile și binecuvântările Preoției lui Melhisedec. De exemplu, după botez, care este o rânduială a Preoției aaronice, primim darul Duhului Sfânt prin autoritatea Preoției lui Melhisedec. Când luăm din împărtășanie, care este o rânduială a Preoției aaronice, ne înnoim legămintele care ne ajută să ne sfințim și să avem parte de însoțirea permanentă a Duhului Sfânt și ne ajută să ne pregătim să primim rânduieli și să facem legăminte în templu. Slujirea unui tânăr băiat ca deținător al Preoției aaronice îl pregătește să primească Preoția lui Melhisedec.
În jurnalul pentru studiul scripturilor, răspundeți la următoarea întrebare: Ce puteți face acum pentru a vă pregăti să primiți toate rânduielile Evangheliei necesare salvării?
Domnul propovăduiește despre jurământul și legământul preoției.
Imagine
Moise îl cheamă pe Aaron la slujire
În timp ce studiați despre jurământul și legământul preoției, rețineți că „un jurământ este o afirmație solemnă de a fi loial și credincios promisiunilor făcute. Un legământ este o promisiune solemnă între două părți. Preoția [aaronică] este primită doar prin legământ. Deținătorii Preoției lui Melhisedec primesc preoția prin jurământ nerostit, [precum] și prin legământ. În măsura în care deținătorii preoției sunt credincioși și își măresc chemările așa cum îi îndrumă Dumnezeu, El îi binecuvântează. Aceia care sunt credincioși până la sfârșit și fac tot ceea ce le cere El, vor primi tot ceea ce are Tatăl (D&L 84:33-39)” (Ghid pentru scripturi, „Jurământul și legământul preoției”; scriptures.lds.org). Legământul este înțelegerea pe care o face omul cu Dumnezeu, iar jurământul reprezintă promisiunile solemne ale lui Dumnezeu făcute celor care țin legământul.
Doctrină și legăminte 84:31-32 ne învață că toți deținătorii preoției din ultimele zile („fiii lui Moise și ai lui Aaron”) vor lucra în casa Domnului (templul) și vor fi plini de slava Domnului. Doctrină și legăminte 84:33-44 cuprinde jurământul și legământul preoției. Din acest fragment, învățăm următorul principiu: Dacă cei care primesc preoția își vor îndeplini cu credință și sârguință chemările, Dumnezeu îi va sfinți și le va da tot ce are El.
Scrieți în jurnalul pentru studiul scripturilor următoarele lucruri: Domnul promite… Apoi, studiați Doctrină și legăminte 84:33-44 și identificați cel puțin cinci promisiuni pe care le face Domnul celor care intră în jurământul și legământul preoției. (Vă puteți verifica răspunsurile cu cele de la sfârșitul acestei lecții.)
Președintele Gordon B. Hinckley ne-a învățat următoarele cu privire la îndeplinirea chemărilor cu credință și sârguință de către deținătorii preoției:
Imagine
Președintele Gordon B. Hinckley
„Ne îndeplinim cu credință și sârguință îndatoririle preoției și ne perfecționăm chemarea când slujim cu pasiune și entuziasm în cadrul acelor responsabilități pe care le-am primit prin autoritatea corespunzătoare…
Ne îndeplinim chemarea cu credință și sârguință și ne apropiem de potențialul preoției pe care o deținem când întindem o mână de ajutor celor care se află în nevoie și oferim tărie celor slabi…
Ne îndeplinim cu credință și sârguință chemarea când suntem cinstiți și integri” („Magnify Your Calling”, Ensign, mai 1989, p. 48-49).
Toți membrii Bisericii care primesc chemări și sunt puși deoparte primesc binecuvântări prin Preoția lui Melhisedec pentru a-și îndeplini cu credință și sârguință acele chemări. Președintele Thomas S. Monson a oferit o explicație simplă despre cum își poate îndeplini cu credință și sârguință chemarea fiecare dintre noi: „Cum își îndeplinește cineva chemarea cu credință și sârguință? Simplu, prin realizarea slujirii care ține de aceasta” („Priesthood Power”, Ensign, nov. 1999, p. 51).
Imagine
Adunare a unui cvorum al Preoției aaronice
În jurnalul pentru studiul scripturilor, răspundeți la următoarele întrebări despre ce înseamnă a îndeplini o chemare cu credință și sârguință:
Cum își îndeplinește un deținător al preoției chemarea sa din cadrul preoției cu credință și sârguință?
Cum ați fost binecuvântați deoarece cineva și-a îndeplinit cu credință și sârguință chemarea?
Îndatorirea tuturor deținătorilor preoției este de a se pregăti pe ei înșiși și de a-i pregăti pe alții să primească rânduielile salvatoare ale Evangheliei și de a trăi conform legămintelor care le însoțesc pentru a primi viața eternă alături de Tatăl Ceresc.
În jurnalul pentru studiul scripturilor, la sfârșitul temelor pentru astăzi, scrieți următoarele: