2016
Te ’ā’amu ’utuāfare : Te hau, te pārurura’a ’e te mau parau fafau
October 2016


Te ’ā’amu ’utuāfare : Te hau, te pārurura’a ’e te mau parau fafau

Nō roto mai i te a’ora’a, « Gathering, Healing, and Sealing Families », tei hōro’ahia i te ’āmuira’a RootsTech Family History Conference i te ’oire nō Roto Miti, i Utah, i Marite, i te 14 nō fepuare 2015.

’A rave noa ai tō ’outou ’utuāfare i te ha’aputura’a pāpa’a parau, te fa’aorara’a i te mau ’ā’au ’e te tā’atira’a i te mau melo o te ’utuāfare, e ha’amaita’ihia ’outou ’e tō ’outou hua’ai a muri ē a muri noa atu.

Hōho’a
family tree chart

Fa’ahōho’ara’a nā Carolyn Vibbert

Te ’ā’amu o te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te Mau Mahana Hope’a Nei, e ’ā’amu ïa nō ni’a i te mau ’utuāfare. ’Ia parau vau e ’utuāfare, ’aita vau e parau nei nō te hōho’a ’utuāfare o teie tau ’āpī, te māmā, te pāpā ’e te mau tamari’i.

Te fa’a’ohipa nei au i te parau mai tā te Fatu e fa’a’ohipa i te reira, e parau huriaro nō te nūna’a ’e ’aore rā te mau ’utuāfare u’i rau, inaha pauroa te ta’ata e ’utuāfare tō rātou. E fa’atumu te fa’anahora’a a tō tātou Metua i te Ao ra nō tāna mau tamari’i i ni’a i teie huru ’utuāfare—e mau tamari’i e tītau i te pūai o tō rātou mau tupuna e rave rahi u’i nō mua atu ’e te mau metua e ’imi i te ha’amaita’i i tō rātou hua’ai nō te mau u’i e haere mai nei.

’Ia hi’ohia mai te reira, tē fa’ati’a nei te Buka a Moromona i te mau ’ā’amu o te mau ’utuāfare. ’Ia tai’o tātou i teie mau ’ā’amu, e ’ite tātou ē, ’aita te mau ’utuāfare i taui rahi roa nā roto i te mau tenetere. Noa atu e ta’ata tei ora i te tahi atu tau ’e i te tahi atu vāhi, hōho’a rahi rātou ia tātou—’e ’aita i taui te hina’aro o te Atua nō tāna mau tamari’i ’ia ora ’ei ’utuāfare ’oa’oa ’e te mure ’ore.

Nō te aha te Fatu i fa’aherehere ai i te pāpa’a parau o teie mau ’ā’amu ? E aha tāna i hina’aro ’ia ha’api’i tātou i roto ? E ha’api’ira’a ānei tō roto i reira e nehenehe e tauturu ia tātou i roto i tā tātou mau tauto’ora’a nō te ha’aputu, nō te fa’aora i te māuiui ’e nō te tā’ati i tō tātou mau ’utuāfare ?

E ha’api’ira’a nō roto mai ia Lehi

Tē ti’aturi nei au ē, e ha’api’ira’a mana rahi tō te ’utuāfare mātāmua i roto i te Buka a Moromona—te ’utuāfare o Lehi—nō tātou ’o tā tātou paha i ’ore i ha’apa’o atu. E ’ohipa faufa’a rahi tā te ’utuāfare o Lehi e nehenehe e ha’api’i mai ia tātou nō ni’a i te mau pāpa’a parau ’utuāfare—nō te aha e mea faufa’a nā te Fatu ’e nō te aha e mea faufa’a nā tātou.

I te ha’amatara’a o te ’ā’amu tē aupuru ra ’o Lehi rāua Saria i tā rāua mau tamāhine ’e nā tamāroa e maha i Ierusalema, e orara’a huru fāna’o i terā ’oire rahi ra. ’Ua taui a muri noa atu tō rātou orara’a i te fa’auera’a te Fatu ia Lehi ’ia rave i tōna ’utuāfare ’e ’ia haere i roto i te medebara.

’Ua ha’apa’o Lehi ’e ’ua fa’aru’e a’era ’oia ’e tōna ’utuāfare i tō rātou orara’a fāna’o pae mātēria i muri ’e haere atu ra i roto i te medebara. ’Ua rātere rātou ē parau ihora Lehi i tāna tamaiti ’o Nephi ē :

« Inaha, ’ua moemoeāhia vau i te hō’ē moemoeā, ’e ’ua fa’aue mai te Fatu iā’u, ’ia ho’i ’oe ’e tō ’oe nā tua’ana i Ierusalema.

« Inaha ho’i, tei Labana te pāpa’a parau nō te ’ati Iuda, ’e te ’aufau fānaura’a ho’i nō tō ’oe hui tupuna, tei ’ō’otihia i ni’a i te mau ’api veo » (1 Nephi 3:2-3 ; reta tei fa’ahuru-’ē-hia).

Nō teie fa’auera’a, ’ua ha’amaita’ihia tō tātou mau ’utuāfare i teie fa’ahitira’a parau rahi nō te fa’aro’o ’e te ha’apa’o a Nephi : « E haere atu vau, ’e e rave ho’i i te mau mea tā te Fatu i fa’aue mai ra, ’ua ’ite ho’i au ē, e ’ore te Fatu e tu’u mai i te hō’ē fa’aue i te mau tamari’i a te ta’ata, maori rā e fa’aineine ’oia i te hō’ē rāve’a nō rātou, e ti’a ai ia rātou i te rave i te mea tāna i fa’aue mai ia rātou ra » (1 Nephi 3:7).

’Ua riro te mau ’api veo ’ei pāpa’a parau. Tei roto te mau pāpa’ira’a mo’a, tei roto ato’a rā te ’ā’amu ’utuāfare o Lehi. I ’ite te Fatu i te faufa’a rahi ’ia fa’aherehere i teie pāpa’a parau nō te mau u’i e rave rahi i muri.

’Aita a’enei ’outou i uiui nō te aha ’aita te Fatu i fa’aue ia Lehi, ’eiaha rā tāna nā tamaiti, ’ia ho’i i muri nō te ti’i mai i te mau pāpa’a parau ? ’O ’oia te patereareha o te ’utuāfare. ’Ua hōro’a te Fatu iāna te ’ōrama. ’Āhani ’o Lehi terā, e’ita ānei e ’ohie a’e te paraparaura’a ’e ’o Labana, i tāna mau tamaiti ?

’Aita tātou i ’ite nō te aha te Fatu i fa’aue ai i nā tamaiti a Lehi ’ia ho’i i Ierusalema, ’ua ’ite rā tātou ē, ’ua fifi rātou i te rave-fa’aoti-ra’a i tā te Fatu i ani ia rātou ’ia rave. E ’ohipa fifi ’e ’ua tāmata te reira i tō rātou fa’aro’o. E mau ha’api’ira’a faufa’a rahi tā rātou i ’apo mai tei tauturu maita’i ia rātou i roto i te tere i roto i te medebara. Te mea faufa’a roa a’e paha, ’ua ha’api’i mai rātou ē, ’ia fa’aue te Fatu, e fa’aineine mau iho ā ’oia i te rāve’a.

E ani paha tātou ē, e aha tā te Fatu i hina’aro ’ia ha’api’i tā tātou mau tamaiti ’e mau tamāhine ’a « ho’i » ai rātou nō te ti’i mai i te mau pāpa’a parau ’utuāfare ? Nāhea ’oia i te hōro’a i te hō’ē rāve’a nō rātou ? E mau ’ohipa ānei tāna i hina’aro ’ia ’ite mai rātou ? Tē ani ra ānei tātou ia rātou ’ia ’ite i teie mau ’ohipa ? E aha te mau ha’amaita’ira’a o Tāna i ti’aturi e hōro’a i tā ’outou mau tamaiti ’e mau tamāhine nā roto i te tāvinira’a i te hiero ’e te ’ā’amu ’utuāfare ?

I te ho’ira’a mai Nephi ’e tōna nā taea’e i te ti’ahapa o tō rātou nā metua, ’ua « rave ihora … Lehi i te pāpa’a parau i ’ō’otihia i ni’a i te mau ’api veo ra, ’e ’ua ’imi ihora ’oia mai te ha’amatara’a mai ē tae noa atu i te hope’a ». ’Ua ’ite ’oia i reira « nā buka e pae a Mose », « te mau tohura’a a te mau peropheta mo’a » ’e te « ’aufau fēti’i o tōna ra mau metua, i ’ite ai ’oia ē, e hua’ai ’oia nō Iosepha … tei ho’ohia i Aiphiti ra ». « ’E ’ite a’era [Lehi] i taua mau mea ra, ’ī ihora ’oia i te Vārua » (1 Nephi 5:10, 11, 13, 14, 17).

Ha’api’i atu ra Lehi i tōna ’utuāfare i te mea tāna i ’apo mai i roto i teie mau ’api. E parau tātou ē, ’ua riro roa mai tōna ti’ahapa ’ei pū ’ā’amu ’utuāfare ’e ’ei pū ha’api’ira’a—mai tō tātou mau fare e ti’a ’ia riro mai.

E mea ’ōhie ’ia ’ite nō te aha te Fatu i hina’aro ai i te ’utuāfare o Lehi ’ia noa’a teie mau pāpa’a parau. Nā te reira i hōro’a i tōna hua’ai i tō rātou hīro’a ma te tā’amu ia rātou i ni’a i tō rātou nā patereareha ha’apa’o maita’i nō tahito ’e ma te tanu i roto i tō rātou ’ā’au « te mau fafaura’a i fafauhia i te mau metua » (PH&PF 2:2 ; Iosepha Semita—’Ā’amu 1:39). Nō te faufa’a rahi roa ho’i o teie mau pāpa’a parau nō te fa’aro’o o te u’i tei ’ore ā i fānauhia, ’ua fa’aara te Vārua ia Nephi ē, ’aita ana’e te reira e « pohe te hō’ē nūna’a i te fa’aro’o ’ore ra » (1 Nephi 4:13).

Tē fa’a’ite nei te tahi ’ohipa i tupu nō te tahi nūna’a ta’ata i roto i te Buka a Moromona i te parau mau ē, ’ia mo’e te mau pāpa’a parau, e mo’e te parau mau ’e e pau rahi te ma’iri i ni’a i te mau u’i nō ananahi.

’Ua fa’aru’e te mau ’āti Muleka ia Ierusalema fātata i te hō’ē ā tau ’e te ’utuāfare o Lehi. Te vāhi ta’a ’ē rā i te ’utuāfare o Lehi, « ’aore a rātou e pāpa’a parau i hōpoihia mai ». I te tau ’a ’itehia ai rātou e Mosia, fātata e 400 matahiti i muri iho, « ’ua fa’ahuru-’ē-hia ho’i tō rātou reo … ’ua huna ho’i rātou i tei Hāmani ia rātou » (Omoni 1:17). ’Ua mo’e tō rātou hīro’a ’ei nūna’a nō te fafaura’a.

’Ua ha’api’i atu Mosia i te mau ’āti Muleka i tōna reo ’ia ti’a ia rātou ’ia ha’api’i i roto i te mau pāpa’a parau e vai ra iāna ra. Nō reira, ’ua nā roto te mau ’āti Muleka i te tahi tauira’a mai te hō’ē sōtaiete fifi ’e te Atua ’ore i te hō’ē sōtaiete tei māramarama i te fa’anahora’a a te Atua nō tō rātou ’oa’oa—’e nō tō rātou mau ’utuāfare.

Ho’i ’e tō ’outou ’utuāfare

Hōho’a
family going to the temple

Te ’itera’a e ’o vai tātou ’ia fa’aauhia i te Atua ’e ia vetahi ’ē, nā te reira e taui i te huru o tō tātou ferurira’a, tā tātou ’ohipara’a ’e tō tātou huru i ni’a ia vetahi ’ē. ’Ua riro te mau pāpa’a parau ’ei tuha’a faufa’a tumu nō tō tātou hīro’a ’e te hi’o-ātea-ra’a. Nā te hi’ora’a i muri e fa’aineine ia tātou ’ia haere i mua.

E te mau metua, ’ua ani ānei ’outou i tō ’outou ’utuāfare ’ia « ho’i » ? ’Ua ātea ’ē ānei tō ’outou ’utuāfare i tōna mau pāpa’a parau—’e ’aore rā i te tahi ’e te tahi—i terā ’e terā huru ? ’Ua mutu ānei te tā’amura’a ’utuāfare i tō teienei ’e tō tahito ra ? E aha tei tupu i roto i te ’ā’amu o te ’utuāfare tei fa’atupu i te reira fa’ata’ara’a ? ’Ua fa’anu’u ānei i te tahi atu fenua, e fifi ’utuāfare ānei, e fa’afāriura’a ānei i te ’evanelia ’e ’aore rā nā te tau noa ? ’Ua ti’a ānei ia ’outou ’ia ’ite mai i tō ’outou mau tupuna i ni’a ia FamilySearch.org ’aita i maoro a’e nei ?

’Ua ha’apurarahia te ’utuāfare o ’Īserā’ela, ’e ’ia hi’o-maita’i-hia tei roto ato’a te ha’apurarara’a o tō tātou mau ’utuāfare ’e te mau pāpa’a parau. Tā tātou hōpoi’a, ’o te ha’aputura’a ïa ia rātou ’e, mai te peu e tītauhia, ’ia fa’aora i te mau pēpē nō te fa’ata’ara’a. ’A ’imi itoito noa ai tātou i te fa’afāriu i te ’ā’au o tō tātou mau tamari’i i ni’a i tō rātou mau metua, e fāriu ato’a atu tō tātou nei ’ā’au i ni’a i tā tātou mau tamari’i1 ’e e ’ite ’āmui mai tātou i te hau ’e te fa’aorara’a e tae mai nā roto i te reira ’ohipa (hi’o PH&PF 98:16).

Mai tā Lehi i tono i tāna mau tamaiti ’ia ho’i i Ierusalema nō te mau pāpa’a parau mo’a, e tono ana’e tātou i tā tātou mau tamari’i ’ia ho’i i i muri nō tō tātou mau pāpa’a parau ’utuāfare. Mai tā te Fatu i hōro’a i te rāve’a ia Nephi ra, ’ua hōro’a mai ’oia i te ’Itenati ’e te tahi ato’a mau rāve’a ’āpī nō te tauturu i tā tātou mau tamari’i ’ia ha’aputuputu ’e ’ia fa’aora i tō tātou mau ’utuāfare. ’E ’ua hōro’a mai ’oia i te mau hiero i reira tātou e nehenehe ai e hōpoi i te mau i’oa e itehia mai e tātou nō te fa’ariro i tā tātou ha’aputura’a ’ei ha’aputura’a vai tāmau noa nā roto i te mau ’ōro’a tā’atira’a.

Te ’oa’oa i roto i te medebara

I te fa’aipoipora’a māua ta’u vahine ’o Sharol, ’ua fa’aoti māua e fānau e maha tamāroa. E fa’anahora’a ’ē rā tā te Fatu. E maha tamāhine tāna i hōro’a mai.

’Ua rātere māua ’e tā māua mau tamāhine nā roto i te medebara. I teienei, ’ua fa’aipoipo rātou ’e e tamari’i tā rātou ’e te rātere nei rātou i tā rātou iho medebara. ’Ua ’ohie ānei te mau mea i roto i te tere ? ’Aita. ’Ua tupu mai te tahi amuamura’a, e ’ua rahi roa te mau tāfifira’a.

E nehenehe te orara’a i roto i te medebara ’ia riro ’ei mea pa’ari nō te mau ’utuāfare. ’Ia ani mai te ta’ata, « E aha tō ’oe huru ’e te huru o tō ’oe ’utuāfare ? » Pinepine au i te pāhono, « Tei roto mātou i te taime atāta. Māuruuru i te anira’a mai ».

Noa atu rā, e mau taime nō te ’oa’oa mau ato’a i roto i te tere. ’Ei patereareha ’e ’ei matereareha, e taime rahi tā tātou e tu’u nei i roto i te ha’apūaira’a i tā tātou mau tamari’i nō te medebara. ’Ua parau fafau mai te mau peropheta nō tō tātou anotau ē, e riro te ’ohipa ’ā’amu ’utuāfare i te « pāruru rahi atu ā i te mana o te ’enemi »2 ’e i te fa’afāna’o i te fa’afāriura’a « hōhonu ’e te tāmau noa » i te Fa’aora.3 ’Aue ïa rāve’a mana rahi nō te ha’aputu, nō te fa’aora ’e nō te tā’ati i tō tātou mau ’utuāfare.

’Ei patereareha nō tō mātou ’utuāfare, ’ua ani au i tā’u mau tamāhine ’ia « ho’i » ’ia ’itehia mai te mau pāpa’a parau, ’āfa’i i te mau i’oa i te hiero ’e ha’api’i i tā mātou mau mo’otua. ’Ua ani au ia rāto ’ia ha’api’i mai ’ia ’ite o vai mau rātou nā roto i te ’āmuira’a mai i roto i tā mātou ’ā’amu ’utuāfare.

Parau fafau

Tē parau fafau nei au ē, ’ia ani ’outou i tā ’outou mau tamari’i ’ia « ho’i » ’e ’ia ’imi i tā ’outou mau pāpa’a parau ’utuāfare, e « ’oa’oa rahi » tātou mai ia Lehi ’e ’o Saria ma te « ha’amaita’i atu ra … i te Atua o ’Īserā’ela ra ». ’Ia ’imi ’outou i tā ’outou mau pāpa’a parau, e « ’ī … ’outou i te Vārua », nō te mea e ’itehia mai ia ’outou « e mea hina’aro-rahi-hia ’e te faufa’a rahi ho’i ». ’E e ’ite mai ’outou ē « e mea pa’ari ïa i te Fatu ’ia hōpoi atu [’outou] i te reira » ’a tere ai ’outou « nā roto i te medebara ē tae atu ai i te fenua i parauhia ra » (1 Nephi 5:9, 17, 21-22).

Tei ’ō nei te ’Ēkālesia nō te turu ’e nō te ha’apūai i tō ’outou ’utuāfare i roto i terā tere. Tē parau fafau nei au ē, ’a rave noa ai tō ’outou ’utuāfare i te ha’aputura’a pāpa’a parau, te fa’aorara’a i te mau ’ā’au ’e te tā’atira’a i te mau melo o te ’utuāfare, e ha’amaita’ihia ’outou ’e tō ’outou hua’ai—tō ’outou ’utuāfare—’a muri ē ’a muri noa atu.

Te mau nota

  1. ’Ei hi’ora’a nō te huru te mau pāpa’a parau i ni’a i te mau ’api veo i hōpoi i te fa’aorara’a i te hua’ai o Lehi, hi’o Alama 37:8-10.

  2. Richard G. Scott, « Te ’oa’oa nō te fa’aorara’a i tei pohe », Liahona, Novema 2012, 94.

  3. David A. Bednar, « E riro te ’ā’au o te mau tamari’i i te fāriu mai », Liahona, Novema 2011, 27.