2011
Te Buka a Moromona: Haapuairaa i te Faaroo i to Tatou nei Anotau.
Atopa 2011


Te Buka a Moromona

Haapuairaa i to tatou Faaroo ia Iesu Mesia

Te ani nei te Buka a Moromona ia tatou e to tatou mau utuafare ia ati atu i te faaroo i te Fatu ra ia Iesu Mesia e te faaite mai nei te reira i te mau haapiiraa o te tauturu i to tatou mau utuafare ia manuia.

Hōho’a
Elder Neil L. Andersen

Ma te haaputuputuhia mai roto mai i te mau haapiiraa a te mau peropheta na roto i te mau tenetere e rave rahi, ua papa‘ihia te Buka a Moromona no te hoê taime i mua a faaineine ai te hoê faaho‘i-raa-hia mai o te mau taviri no te autahu‘araa, e te hoê haaputuputuraa rahi no te utuafare o Iseraela, i te ao no te ho‘iraa mai o te Faaora i ni‘a i te fenua nei (a hi‘o 2 Nephi 25; 27; 3 Nephi 21). Ua tatara Nephi i te papa‘iraa mo‘a mai « te reo o te tahi i te piiraa mai mai te repo ra » (2 Nephi 33:13). Ua parau Moroni: « Inaha, te parau nei au mai te mea te ŏ nei outou, aita râ ïa. Inaha râ, na Iesu Mesia outou i faaite mai ia’u nei » (Moromona 8:35).

Ua papa‘ihia te Buka a Moromona no to tatou nei anotau e no te mau mahana i mua nei. Fatata hoê milion Buka a Moromona tei nene’hia i roto i te 100 matahiti matamua i muri a‘e i te Faaho‘i-raa-hia mai. Tei roto e 15 reo, e hoê ohipa faahiahia mau. I na matahiti 50 i muri mai (1930–80), hau atu i te 25 Buka a Moromona tei nene‘ihia i roto i na 41 reo. Mai taua taime ra e 30 matahiti i ma‘iri a‘enei, ua nene‘i-faahou-hia 125 milioni Buka a Moromona i roto i na 107 reo, e tae noa’tu i te mau Tufaa i roto i te Buka a Moromona. E tamau noa â te mana e te maitai o te Buka a Moromona i te tupu a tae ai te basileia o te Atua i te mau fenua, te mau opu, te mau reo e i te mau taata atoa.

Te heheu mai nei te api upoo parau, tei papa‘ihia e Moromona, i te mau opuaraa tumu no te buka. Te tumu matamua ua faatae-taaê-hia ïa i te mau huaai no te tamarii a Lehi. Te tumu hope‘a o te « faaite papû ïa i [te mau taata atoa] e, o Iesu, o te Mesia, te Atua Mure Ore » (api upoo parau no te Buka a Moromona).

Faufaa Rahi no to Tatou Anotau

No teaha e mea faufaa rahi roa no to tatou nei anotau te tahi atu â ite no Iesu Mesia ? No teaha te Fatu e faahaere mai ai i te tahi atu â ite no te haapuai i te mau faahitiraa parau puai a te Bibilia ?

Te ora nei tatou i te hoê taime e ere mai te tahi atu taime. Te faati‘a nei te ohipa a te mau aivanaa i te rapaauraa ma‘i, te utaraa, te oraraa maitai e te ohie o tei ore roa i mana‘ohia e te mau u‘i na mua’tu ia tatou. Ua tiruihia te fenua i te haamaramaramaraa e te rave‘a apî, ma te faananea i te ohipa no te aamu utuafare e te faaiteraa i te evanelia e i te rahiraa atoa râ o te mau hoho‘a faufau, te ohipa iria na roto i te itenati, e te tahi atu « mau ino e te mau uma e vai nei i roto i te aau o te mau taata opuaraaa ino » (PH&PF 89:4). I roto i te rahiraa o te ao, te ora nei tatou i roto i te hoê tau no te hinaaro puai i te mau mea materia.

E nehenehe ta teie mau peu, mai te mea eita tatou e haapa‘o maitai, e faahahi ê aore râ e faahema ia tatou ia faatea ê atu i te mau haapiiraa mure ore e te parau mau no te mau u‘i atoa.

I to’u riroraa ei misionari apî i Europa i te omuaraa o te mau matahiti 1970, ua haamata matou i te rahiraa o ta matou haapiiraa na roto i te hoê haamaramaramaraa no ni‘a i te Taivaraa, no te mea e mea farii-rahi-hia te atuaraa o Iesu Mesia. I to’u ho‘iraa’tu ei peresideni misioni e 20 matahiti i muri mai, mea huru ê rii te haamataraa o ta matou mau aparauraa no te mea ua ore rahi roa te ti‘aturiraa ia Iesu Mesia ei Tamaiti a te Atua, tei horo‘a i To’na ora no ta tatou mau hara e tei ti‘a i te toru o te mahana.

I roto i te ao i teie mahana, ua tapae te mau faahaparaa te‘ote‘o a Korihora, te Aneti Mesia, i te mau tari‘a e faaroo ra e:

« Eaha hoi outou e tiai noa‘i i te Mesia ? Aita e taata e nehenehe e ite i te mea e tupu i mua nei.

« Inaha hoi, teie mau mea ta outou e mana‘o e tohu, … o te mau parau tutuu maamaa ana‘e ra ïa i tuuhia mai e to outou ra hui tupuna.

« … Aore e ti‘a ia outou ia haroaroa i te mau mea hi‘o-ore-hia e outou na. …

« … Te manuïa ra te taata mai tei au i to ratou [iho] paari, e… te riro noa ra te re i te taata i tei au to’na ra [iho] puai » (Alama 30:13–15, 17).

E ti‘a ia tatou ia farii i to tatou iho faaroo papû tei haamauhia i ni‘a i te Fatu ia Iesu Mesia, e e ti‘a ia tatou ia tauturu i te haapuairaa i to tatou mau utuafare ia nehenehe teie faaroo e tahe i roto i te aau o ta tatou mau tamarii e mau mootua. Ia tutau-papû-ana‘e-hia te reira i roto i to tatou mau varua, e afa‘i mai te faaroo ia Iesu Mesia, i te faafariuraa mau, e e tae mai i muri iho te tatarahaparaa, te aupĭpĭraa mau, te mau temeio, te mau horo‘a a te varua e te tamau noaraa i te parau-ti‘a e te tae atu i te hope‘a. Teie te hoê tufaa faufaa rahi no te misioni hanahana a te Buka a Moromona.

Ei misionare apî, ua anaanatae roa vau i te paraparauraa’tu i te hoê orometua no te hoê ekalesia. Ua parau mai oia ia maua e eita e nehenehe ia’na ia farii i te Buka a Moromona no te mea te parau hua nei te reira no ni‘a ia Iesu Mesia, ma te faaohipa i To’na i‘oa e te mau ohipa no To’na oraraa e rave rahi mau hanere matahiti hou To’na fanauraa. Ua mana‘o oia e e aita teie haamaramaramaraa i tano i te huru o te Faufaa Tahito o te faahiti rii noa ra i te parau o te Faaora.

No’u nei ua riro te faaiteraa u‘ana no ni‘a ia Iesu Mesia te mana iho roa o te Buka a Moromona. Oia mau, e ti‘a ia tatou ia farii i te hoê faaiteraa varua e na te Atua teie buka. Ia noaa ana‘e râ te reira, e mea mau ihoa ïa i mua ia tatou te mau tumu no te Mesia, te tupuraa mau o To’na oraraa e Ti‘a-faahou-raa, te maramarama no te mea e titauhia no te pee atu Ia’na e ia noaa te ora mure ore i piha‘iho Ia’na.

Te Iteraa Papû no ni‘a ia Iesu Mesia

Ma te apeehia e te mana o te Varua Maitai, e afa‘i mai te tai‘oraa e te feruri hohonuraa i te mau a‘oraa faahiahia a Iesu Mesia i roto i te Buka a Moromona i te tahi iteraa papû no to ratou parau mau. E mea au na’u ia faahee na roto atu i te Buka a Moromona ma te oaoa i te mau haapiiraa puai a te Mesia: te orama a Nephi no te raau o te ora, ma te melahi e ani ra, « Ua ite anei oe i te aroha o te Atua ? » (1 Nephi 11:16); te iteraa papû o Lehi e « na roto i te Mesia Mo‘a e tae mai ai te ora; ua î hoi oia i te aroha e te parau mau » (2 Nephi 2:6); ta Iakobo i parau mai e o Oia « te tiai uputa… e aore hoi oia i tarahu i te tavini i reira ra » (2 Nephi 9:41).

I muri mai e pee tatou i te Arii Beniamina i te haapiiraa mai ia tatou te mau maitai no te ti‘araa pĭpĭ, e ta’na parau aueue ore e « aita’tu e i‘oa, aita hoi e e‘a, aita hoi e rave‘a e faaitehia mai, e tae mai ai te ora i te tamarii a te taata nei, i roto ana‘e râ, e na roto ana‘e hoi i te i‘oa o te Mesia » (Mosia 3:17).

Tei ia Abinadi ra tatou, o tei fatata i te horo‘a i to’na ora no te mea ta’na e ti‘aturi ra:

« Te vai ra râ te tia-faahou-raa, i ere ai te pohe i to’na re; e te tara o Hade, ua horomiihia ïa i te Mesia ra.

« Oia te maramarama e te ora i te ao nei; oia ïa, e maramarama mure ore, e ore roa e mohimohi » (Mosia 16:8–9).

Ua faaoraora mai Alama i te mau haapiiraa nehenehe no te Taraehara, te parau-ti‘a, e te aroha « Aore te ravea aroha i tupu, maori râ na roto i te hoê taraehara; e no reira na te Atua iho e tarae mai i te au hara a to te ao nei, ia tupu te ravea aroha, ia faatiahia tei titauhia e te parau-tia ra, ia vai â te Atua ei Atua maitai, ei Atua parau-tia, e ei Atua aroha hoi » (Alma 42:15).

I muri iho e tae ïa tatou i te tere faahiahia o te Faaora i te mau tamarii a Lehi. E ite atoa tatou i To’na here, To’na aroha, Ta’na mau haapiiraa, To’na iho iteraa papû:

« O teie te evanelia ta’u i horo‘a’tu ia outou, I haere mai au i roto i teie nei ao e rave i to te Metua hinaaro. …

« I tono mai tau Metua ia’u ia faateiteihia vau i nia i te satauro; e ia oti ta’u faateitei-raa-hia i nia i te satauro ra, ia ume mai au i te mau taata atoa ra ia’u; e mai ia’u i faateiteihia i nia e te taata ra, oia atoa e faateiteihia te taata i nia e te Metua, ia tia mai ratou i mua ia’u ia haavahia i ta ratou mau ohipa, i te ohipa maitai e te ohipa ino atoa hoi » (3 Nephi 27:13–14).

I te pae hope‘a, te mau piiraa hope‘a a Moromona e a Moroni: « Ia ite outou e e mea tia ia outou … ia tatarahapa i ta outou mau hara e te mau parau iino atoa ra, e ia faaroo ia Iesu Mesia, o te Tamaiti oia na te Atua » (Moromona 7:5). « Oia mau, e haere mai i te Mesia ia maitai roa outou ia’na, e tapea ia outou iho eiaha e rave noa’tu i te mea paieti ore ra, e ia faarue outou i te mau mea paieti ore ra, e ia aroha atu i te Atua ma to outou aau atoa, e te mana‘o atoa, e te puai atoa, ei reira e navai ai to’na aroha ia riro outou ei taata maitai roa i te Mesia ra » (Moroni 10:32).

Natihia i roto i te mau Utuafare

Teie iteraa papû e te puai e o Iesu Mesia mau te Mesia tei fafauhia— te Tamaiti faatahinuhia a te Atua, tei tonohia i te fenua nei no te faatupu i te ti‘a-faahou-raa o te taata atoa e te tamâraa varua o te mau taata o te tatarahapa e o te pee atu Ia’na— ua natihia ïa te reira i roto i te aamu no te mau utuafare.

Ua haamata te Buka a Moromona na roto i te hoê utuafare, te hoê metua tane e te hoê metua vahine, te mau tamaroa e te mau tamahine tei haapa‘o i te heheuraa a to ratou metua tane peropheta ia vaiiho i muri ta ratou mau tao‘a no te ao nei e ia pee i te a‘o a te Fatu. Ua rahi te mau aamu o te Buka no te mau metua e imi ra i te niinii i roto i ta ratou mau tamarii te fafauraa e te ti‘aruriraa ia Iesu Mesia. I te hoê taime, ua iriti mai au mai roto mai i te mau api te a‘o taaê a te mau metua tane i te mau tamaroa— ua roaahia e 52 api tei patapatahia. I roto i te Buka a Moromona, te ite nei tatou e nahea te mau metua haapiiraa i te faaroo i te Mesia e te haapa‘oraa i te mau faaue a te Atua i te mau tamarii tei haapa‘o mai to ratou apîraa ra e i te mau tamarii atoa te imi ra i to ratou haerea— i te tahi mau taime i roto i te hoê â utuafare. E haapiiraa te reira no to tatou nei anotau, no ta tatou mau tamarii, no to tatou mau utuafare.

Aita te mau ohipa taa ê a te mau vahine e te mau tamahine i faahitihia, mai tei matauhia i roto i te mau papa‘iraa tahito. Ia hi‘o ana‘e râ tatou i te mea ta tatou e ite noa nei, e ite ïa tatou i to ratou maitai tamau e te mure ore. Te faaherehere nei tatou i te mau tufaa parau faufaa rahi o te faahiti i te parau o te mau vahine e te mau metua vahine, ia faahitihia to ratou mau mana‘o « mărû te aau, te haapa‘o maitai e te taiata ore i mua i te Atua » (Jacob 2:7) aore râ ia faaite ana‘e Helamana i te maitai o ta’na nuu faehau apî mai tei haapiihia e to ratou mau metua vahine parau-ti‘a :

« Ua haapa‘o maitai ratou i te mau parau e te mau faaue atoa ra ma te hapa ore ; oia ïa, mai te au i to ratou faaroo ua roaa ïa to ratou; e ua haamana‘o vau i te mau parau ta ratou i parau mai ia’u, o ta to ratou mau metua vahine i haapii mai ia ratou ra. …

« E teie nei, o teie ïa te faaroo o ratou i parauhia e au ra ; e taata apî ratou, e ua papû to ratou mana‘o ; e ua tiaturi noa ratou i to ratou Atua. …

« … Ua haapiihia na hoi ratou e to ratou mau metua vahine, ia ore ratou ia feaa, e faaora te Atua ia ratou.

« Ua faatiatia maira ratou ia’u i te mau parau a to ratou mau metua vahine, ua na ô maira : Aita matou i feaa e, ua ite to matou mau metua vahine i te reira » (Alama 57:21, 27; 56:47–48).

E ani au ia outou ia feruri hohonu i teie mau uiraa no te tauturu ia outou ia faaau i te mau haapiiraa a te Buka a Moromona i to outou utuafare :

  • Eaha te mau tufaa i roto i te Buka a Moromona o te haapii mai nei ia tatou e e ti‘a i te mau tamarii ia ite i te haavare ore e te parau-ti‘a i roto i te faaroo o to ratou mau metua ?

  • Eaha te a‘o ta te mau metua tane i roto i te Buka a Moromona i horo‘a i ta ratou mau tamaroa ta tatou paha e hinaaro i te faaite i ta tatou mau tamarii ?

  • Eaha ta tatou e haapii mai no ni‘a i ta tatou mau tutavaraa i te mau tamarii o te ore e haapa‘o nei ?

  • Nahea to te mau metua i roto i te Buka a Moromona faaite raa i to ratou ti‘aturiraa hohonu i ta ratou mau tamarii ?

  • Eaha ta tatou e haapii mai no ni‘a i te faaroo a faahaerehia‘i te reira mai te hoê u‘i i te tahi atu u‘i ?

Aita’tu e ohipa hau atu i te faufaa rahi i te faaiteraa i te tahi atu taata maori râ te faaroo i te Fatu ra ia Iesu Mesia. E afa‘i mai te reira i te haroaroaraa i te mau tamataraa o teie oraraa, te oaoa i rotopu i te fifi, e te ora mure ore i te ao i mua nei.

E rave rahi mau mana no te ao nei o te huti atea ê ia tatou e to tatou mau utuafare i teie faaroo faufaa rahi roa. Te titau manihini nei te Buka a Moromona ia tatou e to tatou mau utuafare ia tomo atu i roto i te faaroo i te Fatu ra ia Iesu Mesia, e ia faaite i te mau haapiiraa o te tauturu i to tatou mau utuafare ia manuïa.

Te faaite papû nei au e e parau mau te Buka a Moromona e ua horo‘a-mau-hia te reira i te Peropheta Iosepha Semita e te melahi Moroni i raro a‘e i te arata‘iraa a te Fatu ra o Iesu Mesia. E buka ïa no to tatou nei anotau, no ta tatou mau tamarii e mau mootua. Ia iriti tatou i te reira i te mau mahana atoa ma te faaroo, te fafau atu nei au e e parahi mai ïa te Varua o te Fatu i ni‘a ia outou e e haamaitaihia ïa to outou mau utuafare e amuri noa’tu.

Te orama a Nephi

Te iteraa papû o Lehi

Te a‘oraa a te Arii Beniamina

Te iteraa papû o Abinadi

Te Fâraa o Iesu Mesia

Te piiraa hope‘a a Moromona e a Moroni

Hoho‘a no te Mesia, na Heinrich Hofmann, faati‘ahia e C. Harrison Conroy Co.

Ua taaro o Korihora ia Alama, na Robert T. Barrett

Te Orama a Nephi, na Clark Kelley Price; hoho‘a no roto mai Liahona, na Arnold Friberg © 1951 IRI; Te A‘ora a te Arii Beniamina, na Jeremy Winborg, eiaha e tapitihia; hoho‘a no roto maiTo Abinadi Ti‘araa’tu i mua i te Arii Noa, na Arnold Friberg © 1951; Ia Haamana‘o noa Outou Ia’u nei, na Gary Kapp © 1998, eiaha e tapitihia; Te Aroha ra o Moromona i te hoê Nunaa Rahi i te Matamua ra, na Arnold Friberg © 1951 IRI

To Lehi e To’na Nunaa Taeraa i te Fenua Fafauhia, na Arnold Friberg