2011
Mai te mea e Hinaaro mau Oe i te Ite, E Ite ïa Oe
Atopa 2011


Mai te mea e Hinaaro mau Oe i te Ite, E Ite ïa Oe

Te ite nei au i te mauruuru mure ore no te Buka a Moromona. Ua taui te reira i to’u oraraa e amuri noa’tu e ua ite au e nehenehe ta te reira e taui i to outou mau oraraa.

Hōho’a
Elder Walter F. González

E 18 matahiti to’u i to’u riroraa ei melo no te Ekalesia. Ua riro te Buka a Moromona e hoê tufaa faufaa rahi roa i roto i to’u faafariu-raa-hia. I taua taime ra, te imi ra vau i te mau mana‘o api e nehenehe e haamaramarama i te ao na piha‘iho ia’u. Te haamana‘o nei au i to’u mau orometua haapii i te fare haapiiraa teitei o tei rave i te mau taahiraa pae tino i roto i ta ratou mau rave‘a haapiiraa. Ua haamata vau i te turu‘i atu i ni‘a i te mau mana‘o ti‘aturi ore no ni‘a i te oraraa o te Atua.

I te hoê mahana ua ite atu vau i te hoê buka ninamu ta te tahi mau misionare i vaiiho i to matou utuafare fatata e ono matahiti i teie nei. O te Buka a Moromona ïa. Ua vaiiho atoa mai raua i te hoê buka iti no ni‘a i te Peropheta Iosepha Semita e te tahi atoa mau arata‘iraa nahea ia pure i te Atua.

Ua haamata vau i te tai‘o i te Buka a Moromona. Tau irava noa ta’u i tai‘o i roto i te buka, i roto i te 1 Nephi, ua ite ihora vau i te tahi mea huru ê. Ua haamata vau i te mārô i roto i to’u mau mana‘o e to’u feruriraa. No reira ua faaoti au i te ani i te Atua na roto i te pure.

Teie te taime matamua i roto i to’u oraraa i pure ai au i ni‘a i to’u na turi avae. Ua riro te ohipa tei tupu i muri iho e hoê o te mau ohipa mo‘a roa‘e i roto i to’u nei oraraa. Ua î to’u aau i te oaoaraa rahi e ua ite au i roto i to’u aau e e ere te Buka a Moromona i te hoê noa buka. E buka râ no ô mai i te Atua ra. E parau ïa a te Atua. Ua ite au i muri mai e te mana‘o ta’u i farii o te Varua ïa o tei faaite mai i te parau mau o te buka.

Ua farii paha te tahi i taua mau huru ohipa ra, ua rau râ te mau huru e nehenehe ai i te hoê taata ia ite e e parau mau te Buka a Moromona.

Nahea ïa Outou e Ite ai ?

1. E ite ïa te tahi na roto i te faarooraa. E riro paha outou o te mau taata o te ite na roto noa i te faarooraa i te mea ta te buka e haapii ra. Te faaite nei te Buka a Moromona i te mau tauatini taata tei faaroo i te mau tamaiti a Mosia i te haapiiraa i te evanelia a Iesu Mesia e « ua faafariuhia mai i te ite i te Fatu ra » (a hi‘o Alama 23:5–6). Te haapii nei te mau misionare i taua iho evanelia ra tei itehia i roto i te Buka a Moromona. E ite ïa te tahi e te Buka a Moromona o te parau ia a te Atua na roto noa i te faarooraa ia vetahi ia faaite i te mau haapiiraa a taua buka ra.

2. E ite ïa te tahi na roto i te tai‘oraa. Tei roto paha outou i te mau taata o tei ite na roto noa i te tai‘oraa i te Buka a Moromona ma te hoê hinaaro mau i te ite i te parau mau. Tera ïa te huru no ta’u vahine faaipoipo. E 12 matahiti to’na a haapa‘o ai oia i te faaueraa ia tai‘o i te buka mai te api matamua e tae atu i te api hope‘a. A na reira ai oia, ua ite oia e e parau mau teie buka. No te puai o te mana‘o a tai‘o ai oia i faaoti ai oia i te pee i te Faaora e amuri noa’tu. Ua tape‘a noa oia i te mea ta’na i ite.

3. E ite ïa te tahi na roto i te raveraa. Tei roto paha outou i taua mau taata ra o tei ite na roto noa i te raveraa i te mau mea ta te buka e haapii. Ua noaa i te tahi to ratou mau iteraa papû na roto i te raveraa (a hi‘o Ioane 7:17). Ua taa maitai ia Nephi, te hoê peropheta i roto i te Buka a Moromona i teie haapiiraa. Ua papa‘i oia « ia faafariu hua mai râ oia ia raua i te faarooraa i te Fatu ra i to raua Faaora… ua faaau hoi au i te mau parau papa‘i mo‘a atoa ia matou, ia riro te reira ei maitai e ei haapiiraa hoi no matou » (1 Nephi 19:23; amuihia’tu te haapapûraa). Na roto i te faaauraa, aore râ te faaohiparaa, i te mau haapiiraa a te Buka a Moromona i roto i to outou iho oraraa, e nehenehe atoa ia outou ia faafariuhia i te haamataraa hanahana o teie buka.

4. E ite ïa te tahi na roto i te aniraa i te Atua. Tei roto paha outou i taua mau taata ra o tei ite na roto i te tai‘oraa i te Buka a Moromona e te aniraa i muri iho i te Metua i te Ao ra na roto i te pure mai te mea e parau mau te buka. Teie ïa te mea ta’u i ite. O te fafauraa teitei tei horo‘ahia mai e te tahi atu peropheta no te Buka a Moromona, o Moroni, i te feia atoa e imi mau nei i te parau mau : « Inaha, te a‘o atu nei au ia outou e, ia tai‘ohia teie nei mau parau e outou… ia ui outou ma te aau hinaaro mau, ma te mana‘o papû, e ma te faaroo i te Mesia, na’ na ïa e faaite mai i te parau mau ia outou na roto i te mana o te Varua Maitai » (Moroni 10:3–4). Te faaite papû nei au e mai te mea e tai‘o outou e e pure outou no ni‘a i te Buka a Moromona, ma te pee atu i te mau arata‘iraa a Moroni, e ite ïa outou e parau mau te reira.

Ua Fafau te Atua e e Ite ïa Outou

Mai te mea e hinaaro mau outou i te ite, e ite ïa outou e e parau mau te Buka a Moromona. Ua fafau te Atua i te horo‘a i teie ite i te feia e imi mau nei i te parau mau, e e « Atua parau mau hoi Oia e aita e tia ia’na i te haavare » (Etera 3:12).

Ua haapii te tahi atu peropheta no te Buka a Moromona, o Alama, i ta’na tamaiti e ua fafau te Atua e « e vai maite [teie nei buka] ia’na no te tahi mea paari i opuahia e ana ra, ia tia ia’na ia faaite mai i to’na ra mana i te mau ui amuri atu. E teie nei, inaha, ua faatia oia i te tahi opuaraa ra, oia hoi ua faaho‘i faahou oia e rave rahi te tauatini i te ite i te parau mau; e ua faaite atoa mai oia i to’na ra mana ia ratou, e e faaite mai â hoi oia i to’na ra mana ia ratou i te mau ui amuri atu; e no reira e vai maite ai [teie buka] » (Alama 37:18–19).

E itehia taua â mana faafariu ra i teie mahana i roto i teie buka taaê no te papa‘iraa mo‘a, e e faaite ïa te Fatu i te taata atoa o te imi mau nei i te ite. E nehenehe ta’u e parau i te reira ma te papû a hi‘o ai au i taua mau mahana ra a haapii mai ai au no ni‘a i te Ekalesia. I teie mahana, no te mana faafariu o te Buka a Moromona, te faaite papû atu nei au e te Buka a Moromona o te parau ïa a te Atua, e te haapii nei te reira e o Iesu te Mesia, te Mesia Mo‘a. Ua riro te buka ei tapa‘o faaite mau e ua tupu mau ihoa te Faaho‘i-raa-hia mai Ta’na evanelia e e peropheta Iosepha Semita na te Atua.

Mai te mea tei roto outou i taua mau taata ra e imi mau nei i te parau mau, ua fafau te Fatu e e ite ïa outou. E nehenehe ta outou e ite na roto i te faarooraa i te mau haapiiraa a te buka, na roto i te tai‘oraa i te buka, na roto i te raveraa i te mea ta te buka e haapii ra, na roto i te pureraa no ni‘a i te parau mau o te buka, aore râ na roto i te hoê amuiraa o teie mau mea. E ite râ outou.