2011
Te Orama a Lehi: Te Mau Maite raa i ni‘a i te Auri
Atopa 2011


Te Moemoea o Lehi

Te Mau-Maite-raa i ni‘a i te Auri

E ite-rahi-hia te tumu parau faufaa rahi no te Buka a Moromona —te titauraa i te taata atoa ia haere mai i te Mesia— i roto i te orama a Lehi.

Hōho’a
Elder David A. Bednar

Ua here au i te Buka a Moromona. Te tahi o ta’u mau haamana‘oraa matamua roa no ni‘a i te evanelia o to to’u ïa metua vahine tai‘oraa ia’u i Te mau Aamu no roto mai i te Buka a Moromona na te mau Tamarii Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, na Emma Marr Petersen. I roto i taua mau ohipa ra tei tupu i to’u tamariiraa ra e i te tai‘o-tamau-noa-raa e te pure i roto i te roaraa o to’u oraraa, ua tamau noa te Varua Maitai i te haapapû i to’u varua e te Buka a Moromona o te parau ïa a te Atua.

Te faaite papû nei au e te Buka a Moromona o te tahi faahou ïa Ite no Iesu Mesia. Ua ite au e ua iriti te Peropheta Iosepha Semita i te Buka a Moromona na roto i te mana o te Atua. E te faaite papû atu nei au e te Buka a Moromona o « te hoê ïa buka ti‘a roa a‘e i ni‘a i te fenua nei, e o te ofa‘i fana o ta tatou haapa‘oraa, e e piri roa’tu [ïa] te hoê taata i te Atua na roto i te tamau-maite-raa i ta’na mau ture, i te hoê noa’tu buka ».1

Te mau Tapa‘o Tumu i roto i te Orama a Lehi

Te faufaa rahi no te tai‘oraa, te tuatapaparaa, te ma‘imiraa, e te feruri-hohonu-raa i te mau papa‘iraa mo‘a e te Buka a Moromona ihoa râ, e ite rahi hia ïa i roto i te mau tufaa e rave rahi o te orama a Lehi no te raau no te ora (a hi‘o 1 Nephi 8).

Te tao‘a tumu i roto i te orama a Lehi o te raau ïa no te ora— te hoê faahoho‘araa no « to te Atua aroha » (a hi‘o 1 Nephi 11:21–22). « I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horo‘a mai i Ta’na Tamaiti Fanau Tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia’na ra, ia roaa râ te ora mure ore » (Ioane 3:16). No reira, te fanauraa, te oraraa, e te tusia taraehara a te Fatu ra o Iesu Mesia o te mau faaiteraa rahi roa‘e ïa no te aroha o te Atua no Ta’na mau tamarii. Mai ta Nephi i faaite papû, teie here o « te mea hinaarohia ïa i te mau mea atoa » e, mai ta te melahi i parau i roto i ta’na orama, « e mea oaoa roa ïa i te varua » (1 Nephi 11:22–23; a hi‘o atoa 1 Nephi 8:12, 15). Te faaite nei te Pene 11 no 1 Nephi i te hoê tatararaa hu‘ahu‘a no te raau no te ora ei hoê tapa‘o no te oraraa, te ohipa, e te tusia a te Faaora — » te aroha o te Atua » (1 Nephi 11:16).

Te hotu i ni‘a i te tumu raau o te hoê ïa tapa‘o no te mau haamaitairaa o te Taraehara. Te amuraa i te hotu no te raau e faahoho‘araa ïa i te fariiraa i te mau oro‘a e te mau fafauraa e nehenehe ai te Taraehara e ohipa hope roa ai i roto i to tatou mau oraraa. Ua faaitehia te hotu « e mea hinaarohia hoi ia faaoaoa i te taata » (1 Nephi 8:10) o te faatupu i te oaoa rahi e te hinaaro ia opere i taua oaoa ra ia vetahi ê.

Oia mau roa, te parau tumu faufaa rahi no te Buka a Moromona —no te titauraa i te taata atoa ia haere mai i te Mesia—e ite rahi hia ïa i roto i te orama a Lehi. Te mea anaanatae taaê-hia o te auri ïa e arata‘i atu i te raau (a hi‘o 1 Nephi 8:19). Te auri o te parau ïa a te Atua.

E Mau Papû aore râ e Mau maite tamau noa i te Auri

Ua ite te Metua Lehi e maha na pŭpŭ taata i roto i ta’na orama. Ua tamau noa e toru o na pŭpŭ i te haere i mua na ni‘a i te e‘a afaro e te piriha‘o i te tutavaraa ia tapae i te raau e to’na hotu. Aita te maha o te pŭpŭ i tutava i te haere i te raau, ua hinaaro râ i te fare rahi e te aano ei fâ hopea no ratou (a hi‘o 1 Nephi 8:31–33).

I roto i te 1 Nephi 8:21–23 te ite nei tatou i te pŭpŭ taata matamua tei tamau i te haere i mua e tei haamata i te e‘a e arata‘i atu i te raau o te ora. Area râ, a faaruru ai te taata i te mahu poiri, faahoho‘araa « te mau faahemaraa a te diabolo » (1 Nephi 12:17), ua mo‘e to ratou e‘a, ua hahi ê ratou, e ua mo‘e roa ratou.

A hi‘o na e aita e faahitiraa i roto i teie mau irava no te parau no te auri. Eita te mau taata o te tau‘a ore aore râ o te haavahavaha i te parau a te Atua e farii i taua avei‘a hanahana ra o te faaite i te e‘a e tae atu i te Faaora. A hi‘opo‘a i teie pŭpŭ tei tae i ni‘a i te e‘a e tei haere i mua, ma te faaite i te faaroo i te Mesia e te iteraa papû varua, o tei faahahihia e te mau faahemaraa a te diabolo e tei mo‘e roa.

I roto i te 1 Nephi 8:24–28 te tai‘o nei tatou no ni‘a i te piti o te pŭpŭ taata tei tae i te e‘a afaro e te pirihao e arata‘i atu i te raau no te ora. Ua « nenei mai teie pŭpŭ na roto i te mahu poiri ra, a mau papû ai i te mea auri ra, e tae roa maira ratou i te raau ra, amu ihora i to te reira maa » (irava 24). Area râ, a tâhitohito ai te mau taata tei ahu maitaihia no te fare rahi e te aano i te piti o teie pŭpŭ taata, « ua haama ihora ratou » e « mairi ihora ratou i te mau e‘a au ore ra, moe atura » (irava 28). A hi‘o na e ua parauhia teie pŭpŭ taata o tei «mau papû i te mea auri » (1 Nephi 8:24; amuihia’tu te haapapûraa).

Oia mau, ua haere te piti o te pŭpŭ i mua ma te faaroo e te papû. Ua farii atoa ratou i te haamaitairaa o te mea auri, e te mau papû ra ratou i ni‘a i te reira ! Area râ, a faaruru ai ratou i te hamani inoraa e te tamataraa, ua mairi ihora ratou i roto i te mau e‘a au ore e ua mo‘e ratou. Noa’tu te faaroo, te papû, e te parau a te Atua, ua mo‘e— teie pŭpŭ i muri mai peneia‘e no te mea ua tai‘o aore râ ua tuatapapa aore râ ua ma‘imi noa ratou i te mau papa‘iraa mo‘a i tera e tera noa taime. Te mana‘o nei au e te mau papû raa i te auri o te « hiaairaa ïa » ia tai‘o noa i te tahi noa mau taime aore râ ia otuhi noa ma te tamau ore eiaha râ ia hopu tamau noa i roto i te parau a te Atua.

I roto i te irava 30 te tai‘o nei tatou no ni‘a i te toru o te pŭpŭ taata o te haere ra i mua ma « te mau maite tamau noa i taua auri ra, e ia tae maira ratou i reira, mairi ihora ratou i raro, amu ihora i te hotu o taua raua ra ». Te parau tumu i roto i teie irava oia ia ia mau maite tamau noa i taua auri ra.

Ua haere atoa te toru o te pŭpŭ i mua ma te faaroo e te papû; area râ, aita e faaiteraa e ua hahi ê ratou, ua ma‘iri i roto i te mau e‘a au ore, aore râ ua moe. Peneia‘e ua tai‘o e ua tuatapapa e ua ma‘imi tamau noa teie pŭpŭ i te mau papa‘iraa mo‘a. Peneia‘e na te itoito e te haapa‘o i te hoê « [mea] iti e te ohie » (Alama 37:6) i faaora i te toru o te pŭpŭ i te pohe. Peneia‘e na te « ite i te Fatu » e « te ite i te parau mau » (Alma 23:5, 6) tei noaahia na roto i te tai‘o tamauraa i te mau papa‘iraa mo‘a tei faatupu i te horo‘a o te haehaa i « mairi ai teie pŭpŭ taata i raro e amu ihora i te hotu o taua raau ra » (1 Nephi 8:30; amuihia’tu te haapapûraa). Peneia‘e o te maa e te puai varua tei horo‘ahia na roto i te « oaoa tamau noa raa i te ite i te parau a te Mesia » (2 Nephi 31:20) i nehenehe ai i teie pŭpŭ ia ore ia haapa‘o i te tâhitohitoraa e te haavahavaharaa a te mau taata i roto i te fare rahi e te aano (a hi‘o 1 Nephi 8:33). Teie te pŭpŭ e ti‘a ia outou e o vau nei ia tutava i te amui atu.

Ua ui te mau taea‘e o Nephi, « Eaha te auraa i te auri ta to tatou metua i ite, e tae atu ai te taata i te raau ra ?

« Ua parau atura [Nephi] ia raua, o te parau ïa a te Atua ra; e te taata atoa e haapa‘o i te parau a te Atua e mau maite i te reira, e ore ïa ratou e pohe, e ore hoi te mau faahemaraa e te mau ohi auahi o te enemi ra e haapoiri ia ratou ia aratai ia ratou i te pohe » (1 Nephi 15:23–24; amuihia’tu te haapapûraa).

No reira, eaha ïa te huru-ê-raa i rotopu i te mau papûraa e te mau-maite-raa i te auri ? Te parau nei au e te mau maiteraa i te auri, o te faaohipa-tamau-raa ïa ma te pure e te u‘ana i te mau papa‘iraa mo‘a ei tumu papû no te parau mau heheuhia e ei arata‘i papû no te tere na ni‘a i te e‘a afaro e te pirihao e tae atu i te raau o te ora —oia hoi te Fatu ra ia Iesu Mesia.

« E ua ite au e, te auri ta to’u metua i ite ra, o te parau ïa a te Atua, tei tae atu i te pihaa o te pape ora, oia hoi, i te raau o te ora » (1 Nephi 11:25).

I Teie Mahana no Tatou te Buka a Moromona

Te faataa mai nei te Buka a Moromona i te mau parau mau tumu e te faufaa rahi no to tatou nei tau e no to tatou mau huru oraraa. Ua haapapûhia mai te faufaa varua e te maitai pae tino o te Buka a Moromona i roto i to tatou mau oraraa e Moroni « Inaha; te parau nei au mai te mea te ŏ nei outou, aita râ ïa. Inaha râ, na Iesu Mesia outou i faaite mai ia’u nei, e ite ai au i ta outou ra mau ohipa » (Moromona 8:35). No to ratou iteraa i to tatou nei tau e to tatou huru oraraa na roto i te ite-atea o te Atua, ua tuu taa ê te mau taata papa‘i no te Buka a Moromona i te mau tumu parau e te mau hi‘oraa faufaa rahi roa na te mau taata no te fenua nei i te mau mahana hopea.

Te ani nei au ia outou ia feruri maite e ma te pure i teie nei uiraa: Eaha te mau haapiiraa e nehenehe e e ti‘a ia’u ia haapii mai roto mai i te orama a Lehi no ni‘a i te raau o te ora e mai roto mai i te haapiiraa ia tamau noa i te mau maite i te auri ia nehenehe ia’u ia ti‘a ma te puai i te pae varua i roto i te ao ta tatou e ora nei i teie mahana ?

A haa itoito ai outou e a imi ai outou i te faauururaa no te pahono i teie uiraa faufaa rahi, e hau atu ïa to outou ite na roto i te mana o te Vanua Maitai, i roto i to outou aau e i to outou feruriraa, te faufaa rahi ia tamau noa i te mau maite i te auri. E e haamaitaihia ïa outou i te faaohiparaa i taua mau haapiiraa ra ma te faaroo e te itoito i roto i to outou iho oraraa e i roto i to outou utuafare.

Ia farii paatoa tatou i te mata no te hi‘o e te tari‘a no te faaroo i te tahi atu â mau haapiiraa na roto mai i te orama a Lehi o te tauturu ia tatou ia « haere tia’tu i mua i te ti‘a-maiteraa i te Mesia, ma te tiai papû roa, e te here i te Atua e te taata atoa. E tena na, ia haere tia outou i mua ma te oaoa i te ite i te parau a te Mesia, ma te tape‘a ho‘i e tae noa’tu i te hopea ra, inaha, te na ô maira te Metua : E ora mure ore to outou i reira ra » (2 Nephi 31:20).

Nota

  1. Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Iosepha Semita (2007), 64.

Te moemoea o Lehi, na Greg Olsen, eiaha e nene’i

Hoho’a, na David Stoker

Hoho’a na Matthew Reier