2011
Mai te mea Eita Tatou e Feaa
Atopa 2011


Parau poro‘i na te mau Tuahine Hahaere

Mai te mea Eita Tatou e Feaa

A tai‘o i teie haapiiraa, e mai te mea e tano, a aparau i te reira i te mau tuahine o ta outou e hahaere ra. A faaohipa i te mau uiraa no te tauturu ia outou ia haapuai i te mau tuahine e ia faariro i te Sotaiete Tauturu ei tuhaa itoito no to outou iho oraraa.

Faaroo • Utuafare • Tamahanahana

I roto i te Buka a Moromona te tai‘o nei tatou no ni‘a i te feia apî tane hi‘oraa maitai mata‘u ore, itoito e te puai. « E taata parau mau ratou e te haapa‘o maitai, i haapiihia hoi ratou ia haapa‘o i te mau faaue a te Atua, e ia haere i mua ia’na ma te tia » (Alama 53:21). Ua faahanahana teie feia apî tane haapa‘o i to ratou mau metua vahine— to ratou mau hi‘oraa maitai e to ratou mau orometua.

I ora na te mau metua vahine no te mau faehau a Helamana i te mau tau e ere mai to tatou. E mea fifi roa e te ataata to ratou mau huru oraraa, e ua piihia te feia apî ia paruru i to ratou tiamâraa pae tino e pae varua. I teie mahana te ora nei tatou i roto i te hoê ao i reira « e ere hoi i te taata ana‘e ra ta tatou e to nei o te feia hau atoa râ, e te mana, e te mau tavana o teie nei ao pouri, e te mau varua iino i te reva nei » (Ephesia 6:12).

Te tuo nei te mau tau fifi i te mau metua e te mau hi‘oraa puai o te haapii i te parau mau ta te mau faehau a Helamana i ite : « Ia ore ratou ia feaa, e faaora te Atua ia ratou » (Alama 56:47). E titau te haapiiraa e te faahoho‘araa i teie parau mau i teie mahana i te araraa. Eiaha râ tatou e mata‘u. Ia ite ana‘e tatou e o vai tatou e o vai te Atua e ua rave tatou i te mau fafauraa e Ona, e mana rahi ïa to tatou mai teie mau metua vahine no te haamaitai.

E mea papû, ua haamaitaihia teie na 2.060 faehau tata‘itahi a Helamana e te hoê metua vahine. Aita râ teie mau metua vahine i rave o ratou ana‘e. Ma te amui atu i te tahi atu mau tane e mau vahine parau-ti‘a, ua amui teie mau metua vahine i to ratou faaroo e to ratou hi‘oraa maitai no te haapii i te mana o te mau fafauraa. Ua taa i te feia apî no taua tau ra i te fafauraa ta to ratou mau metua i rave no te ore e haere atu e tama‘i. E noa’tu e au ra eita e nehenehe, ua iriti te hoê Metua here i te Ao ra i te hoê e‘a no teie mau metua ia tape‘a i ta ratou fafauraa— e ia paruru i to ratou tiamâraa (a hi‘o Alama 56:5–9). Oia atoa e ti‘a ia tatou ia faatura i ta tatou mau fafauraa ia maramarama e ia turu te mau tamarii e te feia apî, ta tatou iho mau tamarii e te mau tamarii i roto i ta tatou mau paroita, amaa, e oire, e mau vahi nohoraa i te haapa‘oraa i te mau fafauraa.

Ia faatura ana‘e tatou i ta tatou mau fafauraa, e nehenehe ïa ta te Metua i te Ao ra e faaineine i te e‘a no tatou. E ti‘a ia tatou ia ora i ta tatou mau fafauraa ma papû maitai. Ei hi‘oraa e nehenehe ta tatou ia papû maitai i roto i te pure, i te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a, i te mauraa i te hoê parau faati‘a no te hiero, i te oomoraa i te ahu tano, i te faaturaraa i te Mahana Sabati. A na reira ai tatou, e ite ïa ta tatou mau tamarii e e nehenehe ïa ia ratou ia parau e, « Aita matou i feaa, ua ite to matou mau metua vahine i te reira » (Alama 56:48).

Te mau vahine Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei o tei ite e no ô mai to ratou puai i te Taraehara ra a te Fatu eita ïa ratou e paruparu i roto i te mau taime fifi e te hepohepo. E feia haapa‘o i te fafauraa, e maitai ïa tatou i roto i te tururaa, te atuaturaa, e te parururaa i te mau tamarii e te feia apî ia nehenehe ia tatou ia parau i te hoê mahana no ni‘a i teie u‘i apî e, « Aita vau i ite i te reira mata‘u ore i te rahi, aore hoi i roto i te taatoaraa » (Alama 56:45).

Julie B. Beck, Peresideni rahi no te Sotaiete Tauturu

No roto mai i te mau Papa‘iraa mo‘a

Alama 53; 56–58

Faahoho‘araa na Robert Casey