2010
Na te feia apî tamaroa e arapae nei
Eperera 2010


Na te feia api tamaroae arapae nei

Hōho’a
Young Men General Presidency

Eaha te arapaeraa ?

Ia arapae ana‘e te feia apî tamaroa, e ani ïa oia i te hoê feia apî tamahine ia amui ia’na i roto i te hoê faaoaoaraa tabulahia.

No te aha e mea faufaa te arapaeraa ?

E nehenehe te arapaeraa e riro ei ohipa haapiiraa nehenehe roa no outou e no te mau tamahine ta outou e arapae nei. E nehenehe ta outou e ite papû no ni‘a ia outou iho, e nehenehe ta outou e faatupu i te haroaroaraa, i te faatura, e i te aau mauruuru no te mau tamahine faahiahia e te faufaa rahi a te Atua.

E mea maoro paha i teie nei, tera râ, te faaipoiporaa o te hoê ïa o te mau faaotiraa faufaa roa o to outou oraraa. E ere te mau matahiti o to outou apîraa te taime e rave ai outou i te reira faaotiraa, na te arapaeraa tano maitai râ e tauturu ia outou ia faaineine ia outou no te rave i te reira faaotiraa ia tae i to’na taime mau. Na roto i te arapaeraa e roaa ia outou te mau rave‘a no te faahotu i te mau aravihi sotiare o te tauturu ia outou ia riro ei taata ti‘aturihia e te nehenehe i mua i te mau tamahine ta outou e arapae nei. E haroaroa outou e e au outou i te feia tei roto ia ratou te maitai e te mau huru faufaa roa no outou i roto i te hoê hoa mure ore. Ia arapae outou mai tei titauhia, e tauturu atoa te reira ia outou ia ti‘amâ e ia ineine no te faaipoipo i roto i te hiero no teie tau e no te tau e amuri noa’tu i te taata tano e i te taime tano.

E riro teie mau mau mea paatoa ei tauturu ia outou ia farii i te mau haamaitairaa rahi a‘e o te oraraa nei : te hoê faaipoiporaa oaoa e te manuïa.

Eaha te mau ture tano no te arapaeraa ?

Ua haapii mai te mau peropheta a te Fatu ia outou eiaha e arapae e tae roa’tu i te 16raa i to outou matahiti. Ia haamata outou i te arapae, a arapae i te feia ana‘e e mau ture teitei ta ratou e i rotopu atoa i te mau taata e nehenehe ta outou e tape‘a i ta outou mau ture. A haere i roto i te mau faaoaoaraa maitai o te faati‘a ia oe e te taata ta oe e arapae ra ia tape‘a maite i to oe tura e ia parahi noa i piha‘i iho i te Varua o te Fatu. E mea faufaa roa ia faatupu i te mau mana‘o e te aau mâ. Eiaha e tomo i roto i te mau autaatiraa te vai ra i reira te mau parau e aore râ, te mau peu no ni‘a i te apeniraa. Eiaha e faaea o oe ana‘e e te taata ta oe e arapae ra, e aore râ, eiaha e faaea maoro roa i rapae. E hopoi‘a na orua toopiti atoa ia tauturu te tahi i te tahi ia tape‘a maite i te mo‘a o te autahu‘araa e te ti‘araa vahine e ia paruru i te hanahana e te viivii ore o te tahi e te tahi. Ei huru maitai e te faatura to outou i te feia apî tamahine ia ani ana‘e e aore râ, ia farii ana‘e outou i te arapaeraa e i te mau taime atoa o ta outou arapaeraa.

Ia haamata ana‘e outou i te arapae, a haere na muri iho hoê e aore râ, e rave rahi atu mau taata. Eiaha e haapinepine roa te haere na muri iho i taua taata noa nei â e aore râ, eiaha e haapapû oioi noa i te mau autaatiraa.

A haamana‘o ia faaau maite i te mau mea atoa i roto i to outou oraraa a arapae ai outou. Eiaha outou e haapinepine i te arapae o te haafifi te reira i to outou autaatiraa utuafare e aore râ, o te haape‘ape‘a te reira i ta outou haapiiraa e aore râ, o te haafifi ia outou ia faahotu i to outou mau aravihi e to outou mau tareni. A haapapû e te afaro ra to outou na metua i te mau tamahine ta oe e arapae ra, e ia farerei raua ia’na.

Te faaitoito atu nei matou ia outou ia faaô ia outou i roto i te mau faaoaoaraa arapaeraa faaineine-maitai-hia e te ohie, e te maitai, e te moni ore e o te tauturu ia outou ia ite i te mau tamahine ta outou e arapae nei»

Mau hoho‘a faahoho‘araa na Christina Smith; te hoho‘a o te peresideniraa rahi o te Feia Apî Tamahine © Busath.com