2010
Te mau uiraa e te mau pahonoraa
Eperera 2010


Te mau uiraa & te mau pahonoraa

« Nahea e roaa ai ia‘u te mana‘o maitai mai te mea e, te ite ra vau i te peu ahuraa tano ore i te mau vahi atoa ? »

Mai te huru ra e, i teie tau, aita ta oe e nehenehe faahou e haere i te hoê vahi ma te ore e ite i te taata i te ahuraa tano ore, te taata anei e aore râ, te mau ve‘a. Eita paha e roaa ia outou ia arai i te mau mea e haati ra ia outou, area râ, e nehenehe ta outou e arai i to outou mau mana‘o.

Mai te mea e, e ite outou i te hoê taata i te ahuraa tano ore, e nehenehe ta outou e fariu ê oioi i to outou mata e aore râ, e faaatea ê ia outou i taua mau mea ra. Ia tupu mai te mana‘o ino i roto i te feruriraa, eiaha e faaea noa i ni‘a i te reira, a tura‘i atu râ i te reira i rapae na roto i te faaîraa i to outou feruriraa i te mau mana‘o mâ. « Ia faaunauna noa te taiata ore i to outou mau feruriraa i te mau taime atoa; ei reira …e riro (ai) te Varua Maitai ei apiti no outou i te mau taime atoa » (PH&PF 121:45–46). Mai te mea e, e vai te mana‘o maitai i roto ia outou, e rahi atu ïa to outou oaoa, e e farii outou i te faaururaa a te Varua.

A haamatau ia outou ia vai mâ noa to outou feruriraa. A imi i te rave‘a ia vai noa outou i rotopu i te mau taata e ahu tano to ratou, e eiaha e ti‘a i te mau vahi e ite ai outou i te mau taata e ahu tano ore. A pure i te Metua i te Ao ra ia tauturu mai ia outou. A tamau aau i te mau himene e aore râ, i te mau irava e ti‘a ai ia outou ia feruri i te mau mea maitai i te mau taime a faahemahia ai outou. A tai‘o tamau noa i te mau papa‘iraa mo‘a, e a haere i te hiero mai te mea e, e nenehehe. E ia ite outou i te hoê taata ahu tano ore, e nehenehe ta outou e feruri i te hoê mea maitai.

E ere tatou i to te ao nei

E haamana‘o tatou e, tei roto tatou i te ao nei, e ere râ tatou i to te ao nei. E mau tamaiti e e mau tamahine taa ê tatou na to tatou Metua here i te Ao ra. No reira te enemi e faahema ai ia tatou, tera râ, e mea ti‘a ia tatou ia hau atu i te puai i te faahemaraa. E ahu te taata ia ratou i te ahu tano ore, ma te ite ore e, e hiero mo‘a te tino. Tera râ, ua ite te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei i te reira. No reira, ia vai viivii ore noa tatou e te mâ ho‘i. Mai te mea e, e ô mai te mau mano iino i roto i to tatou feruriraa, a titau oioi i te tauturu a to tatou Metua i te Ao ra na roto i te pure, no te mea, aore e taata hau atu i te maitai i Ia’na no te tauturu ia tatou.

Dayana H., 19 matahiti, São Paulo, Beresilia

A ani i to outou mau hoa ia tauturu mai

O vau ana‘e te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei i roto i ta‘u fare haapiiraa, tei mua vau i te parau ino, te ahuraa tano ore e te tura‘iraa ia rave atoa mai te taatoaraa o te taata. Tera râ, i te omuaraa o te matahiti, ua haamaramarama vau i to‘u mau hoa i ta‘u mau ture e e tape‘a vau i te reira noa’tu te mau mea e tupu mai. I roto i te roaraa o te mau ava‘e ua ite ratou i te mau tumu parau faufaa a ta‘u Ekalesia. E tauturu mai to outou mau hoa ia outou mai te mea e, e haamaramarama outou ia ratou i ta outou mau tumu parau faufaa e ta outou mau ture. Ua taui te peu, te huru ahuraa e te mau parau a to‘u mau hoa i te pae maitai. Ua haapii mai au e, mai te mea e, e hoa mau ratou, e tauturu ïa ratou ia outou ia feruri i te mau mana‘o mâ, e e tauturu ratou ia outou ia vai noa i ni‘a i te e‘a titi‘aifaro e te piriha‘o.

Celia N., 12 matahiti, Virginia, USA

Te mau tauturu o te pure

I roto i ta‘u tautooraa no te tape‘a noa i te mau mana‘o mâ, ua ite a‘e ra vau e, o te pure te rave‘a e vai mâ noa ai te feruriraa e e ti‘a ai ho‘i i te Varua ia vai noa i piha‘i iho ia‘u i te mau vahi atoa ta‘u e haere. Na roto i te pureraa i te mau po‘ipo‘i atoa i te Metua i te Ao ra ia tauturu mai ia‘u ia roaa te mau mana‘o mâ e ia arata‘i ia‘u i roto i te roaraa o te mahana, e te haamauruururaa Ia’na i te pô, ua tupu te hoê auraa maitai a‘e i rotopu Ia’na e o vau, e ua tauturu te reira ia‘u ia faaatea ê ia‘u i te mau peu ahuraa tano ore e ia tape‘a maite au i ta‘u mau ture. Ia pure outou i te mau po‘ipo‘i e te mau pô atoa, e tauturu te reira ia outou ia titau i te Varua ia parahi i piha‘i iho ia outou i mua i te enemi o te ao « Ia tamau maite outou ma te aueue ore, ia rahi â te rave i te ohipa maitatai » (Mosia 5:15).

Gunnar R., 16 matahiti, Wisconsin, USA

E mau hiero tatou

Ia ite outou i te taata e ahu nei i te ahu tano ore, eiaha e faaino ia ratou, no te mea, ei mana‘o maitai noa to roto ia outou. A faaite râ ia ratou i te hoho‘a maitai na roto i te faaiteraa e, te haapa‘o nei outou i te mau ture a te Ekalesia. E a tauturu i te taata ma te here ia ratou e te parauraa ia ratou e, te here nei to tatou Metua i te Ao ra ia ratou e te hinaaro nei Oia ia mâ ratou i te pae morare i roto i ta ratou mau ohipa e to ratou mau mana‘o. E mea faufaa rahi te mâ no to tatou faaoraraa, i te mea e, e hiero tatou no to tatou Atua.

Maricris B., 19 matahiti, Quezon, Philippines

A haapa‘o i te mau haapiiraa o te Evanelia

Ua ite au e, e roaa te mana‘o mâ ia tatou na roto i te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a e te faaohiparaa i te reira mau haapiiraa. Mai te mea e, e faaohipa tatou i te mau tumu parau faufaa atoa tei haapiihia i roto i te Ekalesia, mai te mea e, e tai‘o tatou i te buka iti ra, No te Puai o te Feia Apî, e mai te mea e, e haere tatou i te hiero, e roaa ia tatou te mau mana‘o mâ.

Jossi O., 16 matahiti, Antioquia, Colombie

E au te feruriraa mai te hoê tahua ha‘utiraa

I roto i te buka ra, Ia Poro Haere i Ta‘u Evanelia te vai ra hoê tuhaa no ni‘a i te viivii ore. Te parau ra e, e au to tatou feruriraa mai te hoê tahua ha‘utiraa teata taata ora. I ni‘a i te reira tahua hoê ana‘e taata e hauti i te taime hoê. Ia feruri ana‘e tatou i te mau mana‘o mâ e te viivii ore, e vai noa to tatou feruriraa i ni‘a i te reira mau mana‘o, e eita ïa te tahua o to tatou feruriraa e î i te mau mana‘o hairiiri. Te viivii ore te hoê huru o Iesu Mesia o tei parauhia ia tatou ia faahotu. I te fare pureraa te haapii nei tatou e, e mea ti‘a ia tatou ia feruri tamau noa i te mau mea mâ, tera râ, mai te mea e, e faahema te mau mea viivii ia tatou i te tahi taime, e nehenehe ta tatou e himene i ta tatou himene au roa e aore râ, e feruri i ta tatou irava au roa. E itehia te tauturu rahi a‘e i roto i te 2 Nephi 32:9 : « Ia pure outou ma te faaea ore e tia‘i ».

Elder McEachron, 21 matahiti, Misioni no Beresilia João Pessoa

A feruri ia vetahi e ei mau tamarii na te Atua

Na outou e arai nahea outou i te pahono i te mea ta outou e hi‘o. Aita i titauhia ia outou ia tuu i te hoê mea i roto i to outou feruriraa no te mea e, te ite ra outou i te reira. Na outou e ma‘iti i to outou mau mana‘o ; a faaoti ia tape‘a mâ noa i te reira. Ia ti‘a ia outou, a haapae i te hi‘o i te peu ahuraa tano ore, e a ahu tamau noa i te ahu tano. E te feia atoa ta outou e farerei, a feruri ia ratou ei mau tamarii na te Atua, tei roto ia ratou te puai hanahana, e tei here-roa-hia e to tatou Metua i te Ao ra. Ia hi‘o ana‘e au ia vetahi ê ei mau tamarii na te Atua, e mea fifi roa ia haapae i te mana‘o oto ia ite ana‘e au i te peu ahuraa tano ore.

Amy S., 19 matahiti, Utah, USA