2010
Fiji : Te mau hotu o te faaroo
Eperera 2010


Fiji Te mau hotu o te faaroo

Te faaroo i itehia e te hoê utuafare, te tupuraa o te here i roto i te tahi utuafare, e te ti‘aturiraa te hoê tamahine i te faaroo.

I te hoê taime ua riro o Fiji ei fenua atea roa i muri i te mau fenua atoa o te ao nei—e vahi aita e itehia te mau fifi o te oraraa rû, e te oraraa o teie tau. E ere mai te reira faahou i teie nei. Te tari mai nei te manureva, te peeutari e te tapihooraa na te ao nei i ni‘a i te mau tahatai o Fiji i te mau tamataraa atoa o te oraraa o teie tau o te itehia nei i te tahi atu mau vahi o te ao nei. No te mau melo o te Ekalesia i Fiji, te rave‘a e manuïa ai i mua i taua mau tamataraa ra o te rave‘a ïa e faaohipahia nei i te tahi atu mau vahi o te ao nei : te haapa‘oraa i te mau parau tumu o te evanelia.

Teie e toru hi‘oraa no Fiji o te haapii nei e nahea teie mau parau tumu i te tarai i te oraraa.

Te utuafare Kumar

Te imi ra o George Kumar i te hoê rave‘a no te haapapû e, e ora ta’na tamaiti matahiapo o Ryan i te hoê oraraa hotu, e te viivii ore. Ua hau atu te mea i itehia e te utuafare Kumar : te mau parau mau o te evanelia mure ore tei horo‘a mai ia ratou paatoa i te hoê oraraa apî e te oaoa

Ua faaora faahou te evanelia i to ratou utuafare, te parau ïa a te taea‘e Kumar. « Ua rahi atu te taime e faaea amui matou—e mau taime maitai, e e mea araaraa maitai te mau auraa ». Te pure nei ratou i te pureraa fetii i te mau mahana atoa, e ua riro te pô utuafare « ei ohipa ‘titauhia’ », te parau ïa a Rayan.

Na Ryan i faatoro i te purumu i roto i te Ekalesia nei.

I te apî-roa-raa o Ryan, ua mana‘ona‘o o George Kumar i te huru oraraa o ta’na tamaiti. No to’na pe‘ape‘a e, aita o Ryan e to’na mau hoa e rave nei i te mau ohipa faufaa, ua itehia ia George te hoê rave‘a no te haati i ta’na tamaiti i te mau taure‘are‘a taa ê atu te huru. I to George paraparauraa i to’na cousin e rave ra i te ohipa i te fare haapiiraa tuarua a te Ekalesia i Suva, ua ite oia e, e nehenehe ta Ryan e haere i te haapiiraa i reira. (Te Fare Haapiiraa tuarua a te Ekalesia o te hoê ïa fare haapiiraa i te faito high school i roto i te tahi atu mau fenua).

I muri a‘e i to’na tomoraa i roto i te Church College, ua hamata te huru o Ryan i te taui i te huru maitai. « No te hi‘oraa maitai ïa o te tahi atu mau piahi », ta’na ïa i parau. Na mua a‘e nei, e rave rahi taime e ti‘a oia i piha‘i iho i to’na mau hoa i te raveraa i te mau ohipa faufaa ore. Tera râ, i muri a‘e i to’na iteraa i te taa-ê-raa i roto i te oraraa o te mau piahi i roto i te fare haapiiraa a te Ekalesia, « ua ore te hinaaro i roto ia‘u ia rave i taua mau mea ra », ta’na ïa i parau.

Ua roaa te iteraa papû o Ryan no ni‘a i te evanelia, e ua oaoa roa to’na na metua i te mau tauiraa i roto i to’na oraraa ; e no reira, ia ani a‘e ra oia i te parau faati‘a ia bapetizohia e ia haamauhia oia, ua parau oioi raua e, e. Ua faaru‘e o Ryan i to’na mau hoa tahito. Ua iteahia ia’na te mau hoa apî.

Tera râ, ia ani a‘e ra oia i to’na na metua ia faaroo raua i te mau misionare, « ua oti‘ati‘a rii maua », te parau ïa a George. Ua tamau noa raua i te ite i te mau tauiraa ta te evanelia i hopoi mai i roto i te oraraa o Ryan, no reira, ua ite a‘e ra raua e, e mea maitai te Ekalesia. E tauiraa rahi mau tei tupu i roto i te huru o Ryan, e no reira, i roto i te toru o ta’na matahiti hopea i te Fare Haapiiraa a te Ekalesia, ua ma‘itihia oia ei tamaroa matamua, e ti‘araa hanahana te reira i faataahia no te hoê piahi tei haere i te taatoaraa o ta’na tau haapiiraa i roto i te reira fare haapiiraa.

I te taime matamua, ua maere rii na metua i te tahi mau tauiraa i roto i te huru o Ryan. Hoê hi‘oraa, no te aha aita raua i manuïa i te taparuraa ia’na ia tamaa i te sabati matamua o te ava‘e ? Tera râ, i muri a‘e i to Ryan faataaraa ia raua i te tumu o te haapaeraa maa, ua ite a‘e ra to’na na metua e, e mea hohonu mau te tauiraa i roto i to’na oraraa, hau atu i ta raua i mana‘o ra.

Ua hi‘opo‘a noa atoa te teina o Ryan, o Michel, i te mau tauiraa i ni‘a i to’na tuaana, e ua faaroo o Michel i te evanelia. « Ua haamata o Ryan i te haere i te mau faaoaoaraa a te Ekalesia, e te mea tei haaferuri ia‘u, maori râ ïa, i te mau taime atoa e ho‘i mai oia, e huru oaoa to’na », te parau ïa a Michel. « E ua farerei au i te mau misionare. Ua hinaaro vau e faaroo i te mau haapiiraa. Ua hinaaro vau ia bapetizohia vau e ia haamauhia ».

A faaite ai te mau misionare i te mau haapiiraa na te mau melo apî ia Michel i muri a‘e i to’na bapetizoraa, ua haamata to’na mama, o Alitiana, i te faaroo. Na te reira i haaferuri i ta’na tane, e aita i maoro, ua roaa te iteraa papû o George e ta’na vahine.

Ua farii o Ryan i te haamaitairaa ia bapetizo i to’na na metua i roto i te Ekalesia i te matahiti 2006, na mua noa a‘e oia a reva atu ai i ta’na misioni i roto i te misioni no New Zealand Wellington. I muri a‘e, na mua a‘e a reva ai o Michel i ta’na misioni, ua fana‘o oia i te haamaitairaa no te apeeraa i to’na na metua i roto i te hiero. Ua tomo o Elder Michael Kumar i roto i te misioni no Utah Salt Lake City South i te ava‘e atete 2008, na mua noa a‘e a ho‘i mai ai o Ryan na Niuterani mai.

Ua riro te aufauraa i te tuhaa ahuru e i te misioni a te hoê tamaiti ei hopoi‘a teimaha no te utuafare Kumar. E pau roa te moni ava‘e a te taea‘e Kumar no te aufau i te tarahu fare e i te tahi atu mau titauraa. Tera râ, ua amo ratou i te mau tusia i titauhia; ua taa te utuafare taatoa i te hinaaro. Teie te hoê hi‘oraa, ia parau ana‘e te taea‘e Kumar ma te oaoa e, e maa « régime » ta ratou i te reira ahiahi, ua taa ihoa ïa i to te utuafare e, aita ïa e i‘o puaa to te tamaaraa. « I te tahi mau mahana e faraoa noa ta matou e te cocoa », te haamana‘o ra o Michael.

Te parau nei o Ryan e, ua mauruuru oia i te tusia a to’na na metua. « Ua haapii mai au e, ua haapa‘o hope roa raua i te mau fafauraa ta raua i rave ».

Te parau ra te teina o Ryan e, mai to ratou faafariu-raa-hia mai, « te upooti‘a nei ratou i roto i te mau tamataraa ei utuafare. Ua tauturu te Metua i te Ao ra ia ratou ».

E rave rahi mau oraraa ê atu i putapû oioi na roto i te faafariuraa o te utuafare. E piti cousin to Ryan e to Michael tei haere mai e ora i roto i te utufare Kamar, ua farii atoa raua ia faaroo i te mau haapiiraa misionare e ia tomo mai i roto i te Ekalesia.

Na roto i te tusia a te utuafare kumar ua farii ratou i te mau haamaitairaa pae tino e te pae varua, te parau ïa a te taea‘e Kumar. Ua ti‘a ia ratou ia faananea i ta ratou moni no te pahonoraa i to ratou mau hinaaro. I muri a‘e i to Michael haereraa i ta’na misioni, ua roaa mai te ohipa apî a te taea‘e Kumar e ua ti‘aturi oia e, e nehenehe ta’na e aufau oioi i te tarahu fare.

Tera râ, ua hau roa’tu i te faufaa te mau haamaitairaa pae varua tei roaa i te utuafare Kumar i roto i to ratou oraraa. Ua ite o George e o Alitiana i te tupuraa raua i te rahi i roto i to raua mau piiraa—o George ei peresideni no te pŭpŭ peresibutero i roto i te paroita piti no Lami, no te tĭtĭ no Suva Fiji North, e te vahine ei tauturu piti i roto i te Paraimere o te paroita.

Ua ite atoa o Ryan e, e mea taa ê ta’na huru hi‘oraa i te oraraa i ta to’na mau hoa e rave rahi : « E ohipa noa vau i te mau taime atoa—e ohipa no te patu i te basileia ». No te faaineine i te parau no te ananahi, te parau ra oia e, na te evanelia e turai i te taata ti‘aturi « ia hi‘o i te mau mea atoa i roto i to ratou huru mure ore ».

Ua haapiihia a‘e na o George e o Alitiana i te mau haapiiraa keritetiano hou a faaroo ai raua i te evanelia. Tera râ aita i itehia ia raua te tamahanahana i roto i te mau mea i haapiihia ia raua. « I roto i te tahi atu mau faaroo », te na reira ra te taea‘e Kumar, « e haapiihia oe ia mata‘u i te riri o te Atua—ia ri‘ari‘a. Tera râ, te horo‘a mai nei te taraehara a Iesu Mesia i te tahi faahou fana‘oraa ».

Te tamata nei te utuafare Kumar ia haafaufaa maitai i taua fana‘oraa piti ra.

Te utuafare Naivaluvou

Ua tata‘i piti te rahi o te utuafare o Peni e o Jieni Naivaluvou no to raua raveraa mai e maha tamahine no Vanuatu mai, tei haere atoa mai i te fare haapiiraa a te Ekalesia i Fiji. Aita râ te utuafare Naivaluvou i faariro i te reira ei tusia. Ua feruri ratou e, ua haamaitai-rahi-hia ratou no te reira. Te mana‘o nei ratou e, hoê o te reira mau haamaitairaa, o te pepe apî ïa tei tae mai i roto i to ratou utuafare, o Hagoth, tei fanauhia i te ava‘e tenuare 2009.

I te omuaraa o te matahiti 2008, ua faaroo te episekopo e te tuahine Naivaluvou no te paroita no Tamavua, no te tĭtĭ no Suva Fiji North e, te imi ra e piti na piahi no Vanuatu i te tahi vahi faaearaa, no reira, ua hi‘o te utuafare Naivaluvou i te huru o to ratou oraraa. Ta raua na tamaiti, o Soane, 18 matahiti, e o Ross, 16 matahiti, tei Tonga raua i te fare haapiiraa a te Ekalesia, te fenua o te huimetua o to raua metua tane. Ua tae mai na tamahine no Vanuatu mai, i roto i te hoê utuafare melo ore no te Ekalesia i Suva, e te teimaha ho‘i te haamau‘araa na te mau metua. E riro na tamahine ei hoa maitai no Andrea Naivaluvou 13 ana matahiti ; te haere atoa ra o Andrea i te fare haapiiraa a te Ekalesia e e tae mai oia i te fare i te avatea hou a faaoti mai ai to’na na metua i te ohipa. No reira ua faaoti a‘e ra te taea‘e e te tuahine Naivaluvou e ani i na tamahine no Vanuatu mai ia faaea i to ratou utuafare ma te tamoni ore.

Ua titau na tamahine ia aufau, tera râ, ua iti mai â ta raua haamau‘araa i te afaraa o te haamau‘araa ta raua i aufau na mua a‘e nei—e haamaitairaa ïa no to raua na utuafare.

I te ava‘e eperera ua haere faahou mai e piti tamahine Vanuatu no te mata‘ita‘i noa e ua fana‘o atoa raua i te huru o te utuafare Naivaluvou. Tau taime i muri mai, ua ani atoa teie na tamahine e nehenehe atoa anei ia raua ia haere mai e ora i reira. Ua farii te utuafare Naivaluvou ia raua ma te oaoa.

Eaha te huru mai te mea e, e maha feia apî hau i roto i te utuafare ? « Ua haamau matou i te hoê oti‘a mai te huru e, e tamahine ratou na maua », te parau ïa a te episekopo Naivaluvou. Ua haapapû maitai te utuafare Naivaluvou i te haamatamaraa e, e faarirohia taua mau tamahine ra ei tuhaa no te utuafare. E fetii teie na tamahine e maha no Vanuatu mai, tera râ, i roto i te utuafare Naivaluvou, e faarirohia ratou ei mau tuahine te tahi e te tahi fanauhia e hoê metua. Ua farii atoa o Andrea Naivaluvou ia ratou « ei mau tuahine no‘u », ta’na ïa i parau ; na te mau tamahine paari e haapa‘o ia’na e e tauturu atoa ia’na no ta’na mau ohipa no te haapiiraa mai te mea e, e titauhia. Ua haamata na tamahine e maha i te pii i te episekopo e te tuahine Naivaluvou Ta e Na—« papa » e « mama » i roto i te reo Fiji.

Te parau ra te tuahine Naivaluvou e, teie paha te taime matamua a nehenehe ai i te mau tamahine no Vanuatu e haere mai nei i te fare haapiiraa a te Ekalesia ia faaea i piha‘i iho i te mau utuafare melo. I te haereraa mai te metua tane o te hoê o te mau tamahine e farerei ia’na, ua faaite oia i to’na mauruuru rahi i te utuafare Naivaluvou no to ratou here i ta’na tamahine.

Te faaite ra te tuahine Naivaluvou e, ua riro te hoê o te mau tamahine, te tamahine a te hoê peresideni mataeinaa i Vanuatu, ei hi‘oraa maitai roa no to ratou utuafare na roto i to’na faaroo ; te parau ra te episekopo Naivaluvou e, ua tauturu to’na hi‘oraa i to’na utuafare ia tai‘o tamau noa i te papa‘iraa mo‘a e ia pure i te pure utuafare.

Te parau ra raua toopiti e, ua haamaitaihia ratou i te pae tino nei no te mea ua horo‘a ratou i ta ratou na vetahi ê. Ua rahi faahou atu ta ratou mau rave‘a. E te ti‘aturi ra te tuahine Naivaluvou e, te haamaitairaa o to’na hapu-faahou-raa i muri a‘e 13 matahiti te maoro, no te mea ïa e, ua horo‘a ratou i ta ratou na vetahi ê.

Ia ho‘i mai na tamaiti a Naivaluvou i te hopea o ta raua matahiti haapiiraa i Tonga, ua farii atoa raua i te mau tamahine ei tuhaa no te utuafare. Tera râ, eiaha e faahapa ia Soane i te mea e, aita oia e faariro nei i te mau tamahine ei tuahine no’na. Ua ravehia oia no te apee atu i te hoê o te mau tamahine apî i te pô oriraa. Ua faariro oia ia’na mai te hoê taata tura.

Ia hope te matahiti haapiiraa a na tamahine e maha e ia ho‘i ratou i Vanuatu i te hopea o te matahiti 2008, e mea oto roa te taime revaraa, te na reira ra te episekopo Naivaluvou. Mai te huru e, te aroha nei raua i te revaraa o ta raua na tamahine e maha. E ia haamata faahou te hoê matahiti haapiiraa apî i te matahiti 2009, ua oaoa roa te utuafare Naivaluvou ia farii faahou i ta raua na « tamahine » e maha, e e piti faahou.

No te mea ho‘i e, e maha ana‘e piha taotoraa i roto i to ratou fare, e riro te tahi mau taata i te feruri e, nahea ratou ia faao i tera e ono tamahine, taa ê noa’tu ta ratou iho tamahine e te pepe apî. Tera râ, e mea ohie roa i te faanaho-raa-hia e te utuafare Naivaluvou.

E ere te fifi no te vahi o te taata hoê. O te faaaan-noa-raa i to ratou here.

Asenaca Ramasima

I te matahiti 2008, ua roaa ia Asenaca Ramasima, e nehenehe e parau e, na tapa‘o hanahana teitei roa a‘e na te mau piahi o te fare haapiiraa tuarua a te Ekalesia i Fiji. A tahi, ua ma‘itihia oia ei dux, e aore râ, ei piahi maitai roa a‘e i roto i te fare haapiiraa. Na roto i taua tapa‘o ra, te vai atoa ra te moni tauturu. Tera râ, ua farii atoa oia i te tapa‘o hanahana o te « Lion of the Lord », e horo‘ahia te reira i te piahi séminaire hi‘oraa maitai roa a‘e. Ua faaherehere maitai oia i teie tapa‘o piti hau atu i te tapa‘o matamua, no te mea, e faahaamana‘oraa te reira e mea nahea oia i te tamataraa i te faaohipa i te faaroo i to’na Metua i te Ao ra i roto i to’na oraraa i te mau mahana atoa.

Ua rahi te mau tamataraa i farereihia e Asenaca i roto i to’na oraraa, noa’tu e, 19 noa to’na matahiti. Noa’tu râ i te reira mai te huru ra e, ua oaoa noa oia—oaoa i te ite e, e utuafare mure ore to’na no te mea ua taatihia ratou i roto i te hiero no Suva Fiji i te matahiti 2001 e te oaoa i te iteraa e, ua ite e ua here te Metua i te Ao ra ia’na.

O Asenaca te tamarii apî roa a‘e i na tamarii e pae, i muri mai e maha taea‘e. Ia pohe to ratou metua tane, ta’na ïa e parau ra, to’na taea‘e paari, o te tavini ra ei misionare, ua faaitoito oia ia ratou paatoa ia haamana‘o noa e, aita to ratou metua tane i mo‘ehia ia ratou ; e vai fatata noa oia ia ratou.

Ua riro mai to’na mau taea‘e ei imi ora no te utuafare, area to ratou metua vahine ra, ua riro ïa oia ei taata taamu ia ratou i te pae varua no te tape‘a amui ia ratou. Ua haamaitaihia te mau tamarii na roto i to ratou peeraa i te hi‘oraa o na metua.

« Ua riro to‘u metua tane ei faaururaa no‘u. Ua haapii tamau noa oia ia matou e, ‘a rave itoito i te ohipa, a rave itoito i te ohipa’ », te parau maru ïa a Asenaca. Te rave itoitoraa i te fare haapiiraa, o ta’na ïa rave‘a no te faatura i to’na metua tane e no te tauturu i to’na metua vahine. Te moni tauturu tei roaa na roto i te haafetiaraa, ua riro ïa ei tautururaa faufaa roa no Asenaca no te aufau i ta’na haapiiraa.

Na te hi‘oraa metua i haapaari atoa i ta’na haapiiraa i te pae varua. « Ua haapiihia matou i te mau mahana atoa i te fare na roto i te tai‘oraa i te papa‘iraa mo‘a a te utuafare e na roto i te mau haapiiraa a to matou na metua », te na reira ra o Asenaca. Te parau faahou ra oia e, ua tamau noa to’na metua vahine i te patu i ni‘a i teie niu no to’na utuafare.

Ua riro atoa ta Asenaca tai‘o-tamau-raa i te mau papa‘iraa ei tauturu ia’na ia tape‘a noa e ia haapuai i to’na faaroo ia Iesu Mesia. E faataa oia i te taime no te tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a, noa’tu te huru o ta’na tarena ohipa.

Na te faaroo ia Iesu Mesia i tauturu ia’na ia parahi noa i piha‘i iho i to’na Metua i te Ao ra ia ti‘a ho‘i ia’na ia titau i Ta’na arata‘iraa. « Ua ite au e, tei ô nei noa oia », ta’na ïa parau. « Mai te mea e, e rave au i te mea Ta’na e hinaaro ia rave au, e parahi Oia i piha‘i iho ia‘u, e na To’na Varua e haapapû mai i te mea ti‘a ».

E mea faufaa taua arata‘iraa ra mai te mea e, e tamata te tahi mau tamahine o to’na faito matahiti, i te parau ia’na ia arearea mai ia ratou—e inu i te ava, e puhipuhi i te avaava, e tuu i te viivii ore i te hiti. Tera râ, « aita taua mau mea ra i au i to‘u mana‘o », te na reira ra o Asenaca, e no to’na faaroo e te hau i roto ia’na i roto i te arata‘iraa a te Metua i te Ao ra, « e nehenehe ta‘u e parau e, aita ».

Te parau ra oia e, na te taviniraa i roto i te Ekalesia i tauturu ia’na ia faatupu i te tahi ti‘aturi o te ore roa e roaa ia’na na roto i te tahi atu huru raveraa. E riro te reira ei mea faufaa roa ia hope ana‘e ta’na haapiiraa i roto i te fare haapiiraa a te Ekalesia, no te mea, te ti‘aturi ra oia e, e ti‘a ia’na ia haere i te fare haapiiraa teitei no Brigham Young i Provo, Utah

E mea atea roa te reira mau vahi i te nohoraa utuafare tei te hoê tuhaa vahi faaapuraa fatata ia Suva E mea ri‘ari‘a anei ia haere mai te reira te atea i te fare ? Ua feruri o Asenaca i te reira uiraa i te hoê taime, e ua ataata. Oia, ta’na ïa pahonoraa—tera râ, e haere oia no te faaoti i ta’na mau opuaraa.

E mea ohie ia ti‘aturi e, e rave ihoa o Asenaca i te mea ta’na i parau ra. Tae mai i teie taime, ua oti maitai ta’na mau opuaraa. E mai te tahi atu mau melo haapa‘o no Fiji, ua itehia ia’na te tupuraa pae varua e te haereraa i mua i te pae tino nei na roto i te faaohiparaa i te faaroo e i te haapa‘oraa i te mau faaueraa.

Hoho‘a na Don L. Searle

George, Alitiana, e o Ryan Kumar.

Elder Michael Kumar a tavini ai oia i roto i te misioni no Salt Lake City South Utah.

Mua : Peni, Jieni, e o Andrea Naivaluvou. Muri : Soane e o Ross Naivaluvou.

Te hiero no Suva Fiji.