2010–2019
’A hi’o na i te ’Ārenio a te Atua
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2019


’A hi’o na i te ’Ārenio a te Atua

Te tauira’ahia tā tātou mau hora purera’a, nō te tūra’ira’a ïa i te parau nō te ’ōro’a o te tāmā’ara’a a te Fatu ’ei tuha’a mo’a ’e te mātauhia nō tā tātou ha’amorira’a hepetoma.

E mea maita’i roa vau ’e te ’oa’oa ē tae roa mai i te taime ’ua ’ite au i te roimata i ni’a i te mata o teie nau feiā ’āpī i roto i teie pupu hīmene. E poro’i pāpū roa ïa teie nau roimata i te hō’ē noa atu a’ora’a tā’u e nehenehe e hōro’a.

I tōna hi’ora’a i te hiti pape, ’e i te naho’a ta’ata tei hina’aro i te bāpetizora’a i tōna rima, ’ua ’ite Ioane tei pi’ihia Ioane Bāpetizo i te ātea i tōna fēti’i taea’e, ia Iesu nō Nazareta, tē haere ’āfaro mai ra iāna nō te tītau i taua ato’a ’ōro’a ra. Ma te tura, ’e te reo pūai ’ia fa’aro’o mai tō reira mau ta’ata, ’ua parau Ioane i tōna fa’ahiahia, ’o tē ha’aputapū noa nei ā ia tātou ē tae roa mai e piti tauasini matahiti i muri mai : « ’A hi’o na i te ’Ārenio a te Atua ».1

E tāpe’a mai tātou ē, ’aita teie ta’ata tei tohu-ātea-hia nā mua ia Iesu i pi’i iāna ’e « Iehova » ’aore rā « te Fa’aora » ’aore rā « te Tāra’ehara » ’aore rā « te Tamaiti a te Atua »—e mau ti’ara’a tano ho’i teie nōna. ’Aita, ’ua mā’iti ’o Ioane i te hōho’a mātāmua roa, penei a’e ’o te hōho’a mātau a’e i te pae fa’aro’o o tōna mau ta’ata. ’Ua fa’a’ohipa ’oia i te hōho’a nō te ’ārenio fa’atusia i pūpūhia ’ei tāra’ehara nō te mau hara ’e te mau ’oto o te hō’ē ao hi’a ’e tō reira ato’a mau ta’ata hi’a.

Fa’a’oroma’i ri’i mai ’outou e fa’ati’a ri’i au i te ’ā’amu.

I muri iho i tō Adamu rāua Eva ti’avarura’ahia i rāpae i te ’Ō i Edene, ’ua fa’aruru rāua i te hō’ē ’oto rahi. Nō tō rāua ’īritira’a mai i te ’ūputa nō te tāhuti ’e te orara’a tau poto, ’ua ’ōpani rāua i te ’ūputa nō te tāhuti ’ore ’e te ora mure ’ore nō rāua iho. Nō te ’ōfatira’a ture tā rāua i feruri ’e i mā’iti ’ia rave nō tō tātou maita’i, ’ua fa’aruru rāua i teienei i te pohe pae tino ’e te ti’avarura’a pae vārua, ’oia ho’i te fa’ata’a-’ē-ra’a i te aro o te Atua ē a muri noa atu.2 E aha pa’i ïa tā rāua e rave ? E rāve’a ānei nō te matara mai i teie ’ati. ’Aita tātou i pāpū maita’i roa e aha tei fa’ati’ahia ia rāua ’ia ha’amana’o i roto i te mau arata’ira’a tā rāua i fāri’i i roto i te ’ō, ’ua ha’amana’o rā rāua ē, ’ua tītauhia ia rāua ’ia pūpū noa i te hō’ē tusia i te Atua, te hō’ē fanau’a māmoe oni tafetafeta ’ore ’e te ’ino ’ore, te fanau’a mātāmua o te nana.3

Ē muri a’era, ’ua tae mai te hō’ē melahi nō te fa’ata’a ē, e taipe te reira tusia, e fa’ahōho’ara’a nō te ō e ravehia nō rāua e te Fa’aora o te ao nei, ’o tē tae mai. « E hōho’a te reira nō te tusia o te Fānau tahi a te Metua » tā te melahi i parau. « Nō reira… e tātarahapa ’oe ma te ti’aoro atu i te Atua nā roto i te i’oa o te Tamaiti ē a muri noa atu ».4 ’Aua’a a’e maoti, tē vai ra te hō’ē rāve’a ’ia matara mai teie ’ati nō te ho’i i ni’a.

I roto i te mau ’āpo’ora’a i te ra’i ra, ’ua parau te Atua ia Adamu rāua Eva (’e ia tātou ato’a nei) ē, e tae mai te tauturu nā roto i tāna Tamaiti fānau tahi ’e te tafetafeta ’ore ’e te ’ino ’ore ho’i, te ’Ārenio a te Atua « tei taparahihia ra » « mai te mātāmua mai ā o teie nei ao »,5 mai tā te ’āpōsetolo Ioane i parau nō ni’a iāna i muri iho. Nā roto i te pūpūra’a i tā rātou iho mau ’ārenio iti ’ei tāpa’o i te tāhuti nei, tē fa’a’ite ra Adamu ’e tōna hua’ai i tō rātou māramaramara’a ’e te tūru’ira’a i ni’a i te tusia tāra’ehara a Iesu tei Fa’atāhinuhia.6 I muri iho, ’ua riro te sekene i roto i te medebara ’ei vāhi nō teie ’ōro’a, ’e i muri iho, ’o te hiero ïa tā Solomona i patu.

Terā rā, tāpa’o noa atu te reira nō te tātarahapara’a mau ’e te orara’a ha’apa’o maita’i, ’aita teie ’ōro’a pūpūra’a fanau’a iti ’ino ’ore i manuia maita’i, mai tei fa’a’ite-rahi-hia i roto i te Faufa’a Tahito. I te tahi taime, ’aita te fa’aotira’a pae mōrare e ’āpe’e i teie mau tusia i vai maoro roa, ’aita paha te toto i ni’a i te fata i marō ri’i a’e. Te mea e nehenehe e parau, ’aita te reira i nava’i nō te ārai i te tāparahira’a taea’e a Kaina ia Abela, i te u’i mātāmua ra.7

Nō teie mau fifi ’e mau pe’ape’a tei vai tāmau noa i roto i te mau tenetere, e’ita tātou e māere i te hīmenera’a te mau melahi i tō rātou ’oa’oa, ’a fānauhia ai Iesu—te Mesia i parau-ātea-hia na. Ē muri a’era tāna tāvinira’a tau poto i te tāhuti nei, ’ua fa’aineine teie māmoe mā roa a’e o te Pāsa a te ’āti Iuda i tāna mau pipi i tōna pohe nā roto i te hōro’ara’a ia rātou i te ’ōro’a nō te Tāmā’ara’a a te Fatu, e hōho’a rahi atu ā nō te ta’ata iho nō te ’ōro’a i hōro’ahia i rāpae noa mai ia Edene. E vai noa ā tē pūpūra’a, e rave-noa-hia te tusia, e tāpa’o hōhonu a’e rā nō te hi’opo’a rahi a’e iāna iho, ’eiaha mai te ha’amani’ira’a toto o te ’ārenio fānau tahi. I te mau ’āti Nephi, i muri iho i tōna ti’afa’ahoura’a, ’ua parau te Fa’aora nō ni’a i te reira :

« ’Eiaha ’outou e pūpū fa’ahou mai i te mea i ha’amani’ihia tōna toto…

… E pūpū mai ’outou i te ’ā’au tātarahapa ’e te vārua marū iā’u ’ei mono i te reira. ’E ’o tē haere mai iā’u ma te ’ā’au tae ’e te vārua marū ra, ’o tā’u ïa e bāpetizo i te auahi ’e te Vārua Maita’i…

« Nō reira ’a tātarahapa… ’e e fa’aorahia ’outou ».9

E au mau taea’e, e au mau tuahine, ta’a ’ē noa atu te parau ’āpī i tūra’ihia nō ni’a i te ha’apūaira’a i te ha’api’ira’a ’evanelia i roto i te ’utuāfare, e mea faufa’a roa ’ia ha’amana’o tātou ē, tē vai noa ra te fa’auera’a ’ia « haere… i te fare purera’a ’a pūpū atu ai i tā ’oe ra mau ’ōro’a i tō’u mahana mo’a ra ».10 Hau atu i te noa’ara’a te taime nō te ha’api’ira’a ’evanelia tei fa’atumuhia i ni’a i te ’utuāfare, ’ua taui-ato’a-hia tā tātou mau hora purera’a i te sābati nō te fa’aiti i te ātitirau o te mau purera’a nō te tūra’i tano i te parau nō te ’ōro’a tāmā’ara’a a te Fatu ’ei tuha’a mo’a ’e te mātauhia nō tā tātou ha’amorira’a hepetoma. Tītauhia ’ia tupu tā tātou iho ha’amana’ora’a ē, ’ua pohe te Mesia nō te māuiuira’a tōna ’ā’au i te amora’a ’ōna ana’e iho i te mau hara ’e te ’oto o te tā’āto’ara’a o te ’utuāfare ta’ata nei.

Nō te ’āmuira’a tā tātou iho hara i teie hōpoi’a pohe, tītauhia ’ia fa’atura tātou i terā taime. Nō reira, tē fa’aitoitohia nei tātou ’ia tae ’oi’oi mai i tā tātou mau purera’a ma te mana’o tura, ’e ma te ’ahu e tano nō te ’āmui i roto i te hō’ē ’ōro’a mo’a. I tō tātou nei anotau, ’ua mo’e ri’i te aura’a o te parau « te ’ahu maita’i a’e nō te sābati », ’e nō tō tātou fa’atura iāna tā tātou e tomo nei i mua i tōna aro, e mea tītau roa ’ia fa’aho’i mai teie mau peu nō te ’ahu ’e te fa’anehenehe i te taime ’e i te vāhi e nehenehe te reira e ravehia.

Nō ni’a i te hora, e fāri’i-noa-hia ma te here i te taere o te mau metua vahine iti e tomo mai ma te tamari’i i te hō’ē rima ’e te Cheerios ’e te pūtē pāhi’i i te tahi atu rima, ’ua fāna’o rā rātou i te tae mai i te purera’a. Ta’a ’ē noa atu rātou, tē vai ra vetahi e haere iho ā e ’ume mai i tā rātou pua’atoro i rāpae mai i te vari i te mahana sābati. I teie nei pupu ta’ata, tē parau nei mātou ē, e nehenehe ia ’outou e tāere ri’i i te tahi mau taime, mai te mea rā tei roto te pua’atoro i te ’āpo’o vari pauroa te mau sābati, tē fa’aitoito roa nei mātou ’ia ho’o atu i te pua’atoro ’aore rā ’a fa’a’ī i te ’āpo’o vari.

Nā reira ato’a, tē tāparu nei mātou te mau ’āpōsetolo, ’ia fa’aitihia te māniania i te vāhi mo’a o tā tātou mau fare purera’a. E mea au nā tātou ’ia fārerei i te tahi ’e te tahi, ’ua ti’a te reira—e tuha’a ho’i te reira nō te ’oa’oara’a ’ia haere i te purera’a—’eiaha rā te reira ’ia maniania roa mai i te mau vāhi tei fa’ata’ahia nō te ha’amorira’a. Tē pe’ape’a nei au ’o tē hitimahuta mai te mau manihini e ’ere nō tō tātou fa’aro’o i te māniania tura ’ore i roto i te hō’ē vāhi tei fa’ata’ahia nō te pure, te ’itera’a pāpū, te heheura’a ’e te hau. Penei a’e ’ua hitimahuta ri’i ato’a tō te ra’i.

E rahi atu ā te vārua i roto i te mau purera’a ’ōro’a mai te mea e pārahi te mau ti’a peresideni i ni’a nā mua roa te purera’a e ha’amata ai, i te fa’aro’ora’a i te pehe ha’amatara’a ’e i te hōro’ara’a i te hi’ora’a maita’i nō te toe’a o tātou ’ia pe’e atu. Mai te mea e paraparau rātou i ni’a, ’eiaha ato’a ïa tātou e māere e paraparau ato’a tō roto i te fare purera’a. Tē ha’apoupou nei mātou i te mau ’episekōpora’a e fa’a’ore ra i te mau parau fa’aarara’a e fa’anevaneva ia tātou i te vārua o tā tātou ha’amorira’a. Iā’u nei, e’ita tā’u e nehenehe e feruri i te tahu’a mai ia Zekaria—i roto i te hiero a te Fatu i tahito ra—tē fa’aineine ra nō te rave i tāna ’ōro’a hō’ē roa ’ei tahu’a, i roto i tōna orara’a tā’āto’a—’aita vau e ti’aturi ra e ti’a mai ’oia i mua i te fata, ē tāpe’a ihora i te ’ōro’a nō te fa’aha’amana’o ia tātou ē, e ono hepetoma toe hou te tata’ura’a pere’o’o ha’uti.

Te mau taea’e ’e te mau tuahine, teie hora i fa’auehia e te Fatu, ’o te hora mo’a roa a’e ïa o tō tātou hepetoma. Nā roto i te fa’aue, tē putuputu nei tātou nō te ’ōro’a e fāri’ihia i te mau vāhi ato’a o te ’Ēkālesia nā te ao nei. ’Ei ha’amana’ora’a iāna tei ani ē e ti’a ānei i te ’āu’a tāna e inu ’ia hōpoi-’ē-hia atu, ’e ’ua inu noa rā, nō tōna ’ite ē, e’ita e nehenehe e hōpoi ’ē atu te reira nō tō tātou maita’i. E tauturu te reira ia tātou mai te peu e ha’amana’o tātou i taua taime ra ē, tē ’ōperehia ra te tāpa’o nō taua ’āu’a ra i te rima o te hō’ē diakono 11 ’aore rā 12 matahiti ē tae roa mai ia tātou nei.

’Ia tae te hora mo’a nō te pūpū i tā tātou hōro’a tusia i te Fatu, tē vai nei iho ā tā tātou iho mau hara ’e mau hapehape ’e mau fifi e fa’a’āfaro, e tumu ho’i tei reira tātou. E manuia a’e rā tā tātou tatarahapara’a mai te mea e vai ara tātou i te mau ’ā’au tātarahapa ’e te mau vārua ’oto ’ati a’e ia tātou. Tē vai nei paha hō’ē i pīha’i iho noa mai tei ta’i i te taime nō te hīmene ’ōro’a ’e te pure a te tahu’a—e mea iti tē ’itehia te roimata, e mea rahi rā, ’o roto noa. E ti’a ānei ia tātou ’ia vai ara i te reira ma te pūpū i tā tātou faraoa iti tāmarūra’a ’e tā tātou ’āu’a iti aumihi ia rātou—e ti’a ānei e fa’ata’a i te reira nō rātou ? ’aore rā i te melo e ta’i ra ’e ’o tē fifi ra, ’aita rā i tae mai i te ’ōro’a ’e e’ita ato’a e tae mai i te hepetoma i muri nei maoti rā e rave tātou i te tahi ri’i tāvinira’a fa’aorara’a ? ’aore rā i tō tātou mau taea’e ’e mau tuahine e ’ere roa atu i te melo nō te ’Ēkālesia, e mau taea’e ’e mau tuahine rā nō tātou ? ’Aita te māuiui i roto i teie nei ao e iti mai, i roto ānei i te ’Ēkālesia ’e i rāpae, nō reira ’a fāriu ’ati a’e ia ’outou, ’e ’ite mai ’outou i te hō’ē ta’ata e auta ra i te mauiui, ē ’ua teimaha roa i raro a’e i te māuiui ’e e’ita e fa’aea te māuiui o tōna ’ā’au. Hō’ē rāve’a nō te « ha’amana’o noa iāna »10 ’o te ’āmuira’a ïa i te Taote rahi i roto i tāna hōpoi’a fa’aea ’ore nō te ha’amāmā i te ta’ata i raro a’e i te hōpoi’a teimaha ’e nō te tāmarū i te māuiui o te feiā i roto i te pe’ape’a.

E au mau hoa here ē, ’a tāhō’ē ai tātou ’ati a’e i te fenua i te hepetoma tāta’itahi i roto i taua ’ōro’a nei ’o tā mātou e tīa’i nei e riro rahi atu ā ’ei ha’amāuruurura’a mo’a nō te hōro’a tāra’ehara hanahana a te Mesia i te mau ta’ata ato’a nei, e mea maita’i ’ia ’āfa’i atu tātou i te fata tusia ra i « te roimata rahi atu ā nō tōna ’oto [’e] te māuiui rahi atu ā nō tōna mamae ». ’Ei reira, ’a feruri ai tātou, ’a pure ai ’e ’a fa’a’āpī ai i tā tātou fafaura’a, ’ia ’apo mai tātou i roto i taua taime mo’a ra i « te fa’a’oroma’i rahi atu ā i te māuiui… te māuruuru rahi atu ā nō te fa’aorara’a ».11 Nō taua fa’a’oroma’i ra ’e taua fa’aorara’a ra, nō taua mo’ara’a ra ’e taua tīa’ira’a ra, tē pure nei au nō ’outou pā’āto’a nei i te i’oa o te ta’ata i vāhi i te faraoa tao’a rahi nō te fa’a’orera’a hara ’e tei mani’i i te uaina mo’a nō te tāra’ehara, ’oia ho’i Iesu Mesia, te ’Ārenio rahi ’e te aroha ’e te mo’a a te Atua ra, ’āmene.

Fa’ata’ara’a

  1. Ioane 1:29.

  2. Hi’o 2 Nephi 9:8–9.

  3. Hi’o Mose 5:5 ; hi’o ato’a exode 12:3–10.

  4. Mose 5:7–8 ; hi’o ato’a Mose 5:9.

  5. Apokalupo 13:8.

  6. Hi’o Bible Dictionary, « Anointed One » ; hi’o ato’a Guide to the Scriptures, « Anointed One », scriptures.ChurchofJesusChrist.org.

  7. E au pa’i ē, te tāparahira’a Kaina ia Abela, e ’ohipa tā Sātane i fa’atere nā muri, ’ua tū’ati ïa i te ririra’a Kaina nō te pāto’ira’ahia tāna pūpūra’a tūsia e te Fatu ’e ’ua fāri’ihia tā Abela.

    « ’Ua fa’aineine te Atua… i te hō’ē tusia nā roto i te hōro’ara’a i tāna iho Tamaiti… nō te ’īriti i te hō’ē ’ūputa e nehenehe ai te ta’ata e tomo i mua i te aro o te Fatu…

    « Nā roto i te fa’aro’o i roto i teie nei tāra’ehara ’aore rā te ’ōpuara’a nō te fa’aorara’a, ’ua pūpū Abela i te Atua te hō’ē tusia tei fāri’ihia, ’oia ho’i te mau fanau’a mātāmua nō te nana. ’Ua pūpū ’o Kaina i te mā’a hotu nō te fenua, ’e ’aita rā i fāri’ihia… [’Aita i roto i tāna tusia] e ha’amanira’a toto » (Te Mau Ha’api’ira’a a te Mau Peresideni o te ’Ēkālesia : Iosepha Semita [2007], 55 ; hi’o ato’a 122).

  8. 3 Nephi 9:19–20, 22.

  9. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 59:9.

  10. Moroni 4:3 ; 5:2.

  11. « E te Fatu Here », Te mau hīmene, n°65.