2010–2019
Te pōpoura’a i te mau parau a te Mesia.
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2019


Te pōpoura’a i te mau parau a te Mesia.

E tupu te pōpoura’a i te mau parau a te Mesia i te mau taime ato’a ’e i te mau huru ato’a, mai te mea e fa’aineine tātou i tō tātou ’ā’au.

Tē here nei tō tātou Metua i te Ao ra ia tātou. ’Ua hōro’a mai ’oia i te hō’ē ’ōpuara’a maita’i roa ’ia fāna’o tātou i tāna mau ha’amaita’ira’a. I roto i teie orara’a, ’ua ’ani-manihini-hia tātou pā’āto’a ’ia haere mai i te Mesia ra ’e ’ia fāri’i i te ’evanelia a Iesu Mesia tei fa’aho’ihia mai nā roto i te bāpetizora’a, te fāri’ira’a i te hōro’a o te Vārua Maita’i ’e te orara’a ma te ha’apa’o i te ’evanelia. Tē fa’ata’a nei Nephi i tā tātou fafaura’a ’ia bāpetizohia mai te tomora’a i « ni’a i te ’ē’a tītī’aifaro ’e te piriha’o » ’e tē fa’aha’amana’o mai nei ’oia ’ia tātou ’ia tāmau ā « ’ia haere ti’a atu i mua i te ti’a-māite-ra’a i te Mesia… ma te ’oa’oa i te ’ite i te parau a te Mesia, ma te tāpe’a ho’i ’e tae noa atu i te hope’a ra », nō te fāri’i i te mau ha’amaita’ira’a ato’a o tā tō tātou Metua i te Ao ra i fa’aherehere nō tātou. (2 Nephi 31:19–20

Tē fa’aha’amana’o fa’ahou mai nei Nephi ia tātou ē mai te mea e « pōpou na ’outou i te parau a te Mesia », e fa’a’ite mai te reira ia tātou « i te mau mea tā [tātou] e ha’apa’o » (2 Nephi 32:3e e mana tō tātou ’ia aro i te « mau ohi auahi o te ’enemi » (1 Nephi 15:24

E aha te pōpoura’a ?

I tō’u taure’are’ara’a, ’ua mana’o vau ē te pōpoura’a ’o te hō’ē ïa ’amura’a mā’a rarahi ’e te raiti, te sushi ’e te soyou. ’Ua ’ite au i teienei ē te pōpoura’a mau ’ua hau ïa i te ’aminamira’a i te hō’ē mā’a maita’i. ’O te hō’ē ïa ’itera’a nō te ’oa’oa, e fa’a’aira’a, e fa’ahanahanara’a, e ’ōperera’a, e fa’a’itera’a i te here i te mau ’utuāfare ’e tei herehia, e fa’a’itera’a i tō tātou māuruuru i te Atua ’e e fa’atupura’a i te mau aura’a ma te pōpou i te ’amura’a mā’a rarahi ’e te monamona mau. Tē ti’aturi nei au ’ia pōpou ana’e tātou i te parau a te Mesia, e ti’a ’ia tātou ’ia feruri i te hō’ē ā huru ’itera’a. Tē pōpoura’a i te mau pāpa’ira’a mo’a e ’ere noa i te tai’ora’a i te reira. E ti’a i te reira ’ia ’āfa’i mai i te hō’ē ’oa’oa mau ’e ’ia patu i tō tātou aura’a ’e te Fa’aora.

’Ua ha’api’i-māramarama-maita’i-hia te reira i roto i te Buka a Moromona. E ha’amana’o na i te moemoeā a Lehi i te ’itera’a i te hō’ē tumu rā’au « e mea hina’arohia ho’i te hotu nōna ’ia fa’a’oa’oa » E fa’ahōho’a teie hotu i te here o te Atua, ’e mai ia Lehi tei ’amu i te hotu, « ’ite ihora vau, e mea monamona rahi te reira i tō te mau mea tā’u i tamata ». « ’Ī ihora [tōna] ’ā’au i te ’oa’oa rahi » ’e ’o te mea tāna i hina’aro e ’ōpere i tōna ’utuāfare (1 Nephi 8:10–12

’Ia pōpou ana’e tātou, e ’ite mai tātou ē, te rahira’a ’aore rā te huru o te mā’a tā tātou e ’amu ra, e ’ere ïa i te mea faufa’a mai te mea ’ua ’ī tō tātou ’ā’au i te māuruuru. ’Ua ora te ’utuāfare o Lehi i te ’īna’i ota i roto i te medebara, tē fa’ata’a nei Nephi i te reira tamatara’a fifi ma te parau ē : « Nō te rahi o te hāmani maita’i o te Fatu » ē « tō mātou mau vahine…’ua itoito » ’e ’ua nehenehe e amo i te mau tamari’i « ma te ’ōhumu ’ore » (1 Nephi 17:1–2).

E tītau te pōpoura’a i te tahi taime i te mau ’itera’a ’e te tamatara’a. Tē parau nei Alama nō ni’a i te huero maita’i e tanuhia i roto i to tātou ’ā’au. ’Ia tāmata ana’e tātou i te reira, e ’ite ïa tātou ē, e mea ’oa’oa ïa [tātou] nei » (hi’o Alama 32:28–33).

Pōpoura’a i te mau parau a te Mesia.

Te mau ha’amaita’ira’a nō te pōpoura’a i te mau parau a te Mesia ’e mea pāutuutu ’e e taui te orara’a. Tē vai ra e toru mea ta’a ’ē mau, tā’u e hina’aro e ani ’ia ’outou ’ia fa’a’ohipa i roto i tō ’outou orara’a.

A tahi, e nehenehe te mau parau a te Mesia e tauturu ia tātou « ’ia ha’amara’a i [tō tātou] ’aravihi pae vārua nō te fāri’i i te heheura’a » (« Heheura’a nō te ’Ēkālesia, heheuraa nō tō tātou orara’aLiahona,Mē 2018, 96) ’e ’ia arata’i-pāruru-hia i roto i tō tātou orara’a. Tē ha’api’i nei Moromona ē te mau parau a te Mesia « e mana rahi… nō te arata’i i te ta’ata ’ia rave i te ’ohipa ti’a » ’e e mea pāutuutu atu ā te reira i te ’ohipa a te « ’o’e » e fa’atupu nei (Alama 31:5 Mai te ’imira’a i te pa’ari o te Atua nō te upo’oti’a i ni’a i tō’u iho mau ’ati, ’ua tamata tāmau noa vau i te « pa’ari o te parau a te Atua » (Alama 31:5ua fa’auruhia vau ’e ’ua nehenehe iā’u e rave i te mau fa’aotira’a tano, ’ia fa’aoroma’i i te mau fa’ahemara’a ’e ’ia ha’amaita’i i tō’u orara’a ma te fa’aro’o rahi i te Mesia ’e te here i te feiā ’ati a’e iā’u. ’Ua ha’api’i mai tō tātou peropheta, Russell M. Nelson ia tātou ē, « i te mau mahana i muri nei, e’ita tātou e ora mai i te pae vārua mai te peu ’aita te mana arata’i, te fa’atere, te tāmāhanahana tāmau o te Vārua Maita’i » (« Heheura’a nō te ’Ēkālesia, heheura’a nō tō tātou orara’a96). E tae mai te heheura’a e hina’arohia ’a tamata ai tātou i te « pa’ari o te parau », ’e e parau pāutuutu maita’i teie i te mau mea ato’a tā tātou e nehenehe e tamata ’aore ra e feruri.

Te piti, ’ia aro ana’e tātou ’e tō tātou iho hīro’a ta’ata ’e te fa’atura ia tātou iho, e tauturu te « parau ha’amāuruuru a te Atua » (Iakoba 2:8) i roto i te pāpa’ira’a mo’a ia tātou ’ia ’ite ’o vai mau tātou ’e ’ia hōro’a mai i te pūai i ni’a a’e i tō tātou. Te ’itera’a i tō’u hīro’a ta’ata ’ei tamari’i na te Atua, ’ua riro ’ei hō’ē o te mau taime hau marū tā’u i ’ore i ’ite na. I te ’ōmuara’a o tō’u taure’are’ara’a, ’aita vau i ’ite hō’ē mea nō ni’a i te mau ha’api’ira’a a te Fa’aora. I tō’u tai’o-mātāmua-ra’a i te Faufa’a ’Āpī, ’ua fa’aora mau te mau parau a te Mesia i tō’u vārua pēpē. ’Ua ’ite mai au ’aita vau i vai ’ōtahi noa ’e e tamari’i au nā te Atua. ’A ’ite ai au i tō’u hīro’a ta’ata mau i mua i te Atua, ’ua ’ite mau vau i tō’u fāito maita’i mure ’ore maoti te tāra’ehara a te Mesia.

’Ua fa’a’ite ato’a mai Enosa i tōna iho ’itera’a nō te māramarama tei tae mai nā roto i te ha’apa’ora’a i te parau a te Mesia. ’A vaiiho ai Enosa i te hiti te mau parau tā tōna metua tāne i ha’api’i iāna nō ni’a i « te ora mure ’ore ’e te ’oa’oa o te feiā mo’a, [’ua ō] māite i roto i [tōna] ’ā’au », tōna vārua « ’ua hia’ai… topa turi ihora [’oia] i mua i te aro o Tei Hāmani [iāna]…’e ’ua pi’i hua atura » (Enosa 1:2–4). I roto i teie pure, ’ua ha’api’i mai ’oia nō ni’a i te Fa’aora, ’e ’ua ha’api’i mai ē e faufa’a rahi tō tātou, ē ’ua herehia tātou, ’e e fa’a’orehia tā tātou mau hara ’e e mau tamari’i mau tātou na te Atua.

Te toru, e nehenehe tātou e ha’amaita’i i te orara’a o vetahi ’ē nā roto i te mau parau a te Mesia. Mai ia Enosa tei fāri’i i te parau a te Mesia tei fa’aputapū i tōna ’ā’au i tōna taime ’e tōna vāhi, e fa’aitoito te Fatu i te fa’aputapū i te ’ā’au o te feiā o tā tātou e hina’aro e fa’a’ite i te ’evanelia. E rave rahi paha i rotopū ia tātou tei ha’aparuparu i te tamatara’a e ani i te hō’ē ta’ata e haere mai e fa’aro’o i te ’evanelia, e ’aita te reira i manuia maita’i. Noa atu te huru o te hope’ara’a, tē ani nei te Fatu ia tātou ’ia hāmama te vaha ’e ’ia fa’a’ite i te parau poro’i o te ’evanelia ia rātou.

E piti matahiti i ma’iri a’e nei, ’ua ha’aputapū te Fatu i te ’ā’au o tō’u metua vahine, nā te reira i tauturu iāna ’ia fa’aoti e fāri’i i te ’ōro’a bāpetizora’a. ’Ua tīa’i au i te reira mahana fātata e 35 matahiti. ’Ia rave ’oia i teie fa’aotira’a, e rave rahi mau melo o te ’Ēkālesia tei aupuru mau iāna mai tā te Mesia. I te hō’ē sābati, e au rā ’ua tītau-mau-hia ’oia e haere i te purera’a. ’Ua pe’e ’oia i te muhumuhura’a. ’A pārahi ai ’oia i te ’āna’ira’a mātāmua ’e i te tīa’ira’a ’ia ha’amata te purera’a ’ōro’a, ’ua ti’a mai i mua iāna te hō’ē tamaiti e maha matahiti ’e ’ua hi’o iāna. ’Ua fāri’i pōpou ’oia i te tamaiti mā te mata ’ata’ata. Mo’e tā’ue atu ra te tamaiti iti i mua iāna ’e ’ua ho’i atu i tōna pārahira’a, tei tera pae noa mai o te āna’ira’a i reira tō’u metua vahine i te pārahira’a. Taua ā tamaiti iti ra ’ua rave mai i te hō’ē ’ohipa i ni’a i tōna pārahira’a ’e ’ua ho’i mai, ’ua hōro’a i te hō’ē buka hīmene i tō’u māmā ’e ’ua ho’i i tōna pārahira’a. ’Ua hi’o tō’u māmā ē ’ua tu’uhia te hō’ē buka hīmene i ni’a i te mau pārahira’a ato’a o te fare purera’a. E mea ’ōhie ho’i iāna e rave mai i te hō’ē buka i ni’a i te pārahira’a i piha’i iho iāna. ’Ua fa’ahiahia roa ra ’oia i te ’ohipa mata a’ia’i a te tamaiti iti hara ’ore, ’o tā te tamaiti i ha’api’i mai i te fare ’e i te fare purera’a. ʼUa riro te reira ʼei taime hau marū nō tō’u metua vahine. ’Ua fāri’i ’oia i te mana’o pūai ē ’ua ani manihini te Atua iāna ’ia haere mai e pe’e i te Fa’aora. ’Ua fa’aoti ’oia e ti’a iāna ’ia bāpetizohia. ’Aita teie tamaiti iti i ’imi ’ia ’itehia ’oia nō te ’ohipa tāna i rave, ’ua rave noa rā ’oia mai tāna e nehenehe nō te ora i te parau a te Atua ’e ’ia here i tōna ta’ata tupu. ’Ua fa’atupu tōna ’ā’au maita’i i te hō’ē tauira’a o te ’ā’au faufa’a roa i roto i tō’u metua vahine.

E putapū hōhonu te mau parau a te Mesia i te mau ’ā’au ’e e fa’a’ara’ara i te mau mata o te feiā ’aita ā e ’ite nei iāna. I ni’a i te purumu nō Emausa, e piti pipi e haere ’āvae ra ’e ’o Iesu Tē ’oto ra rāua ’e ’aita e ta’a maita’i ra ē, ’ua upo’oti’a te Fa’aora i ni’a i te pohe. I roto i tō rāua aumihi, ’aita rāua i ’ite a’e ē te haere ’āvae ra te Mesia ora ’e ’o rāua. Noa atu « ’ua fa’a’ite [Iesu] ia rāua… i te mau parau nō ni’a iāna iho i roto i te mau parau ato’a i pāpa’ihia ra », ’aita ihoa rāua i ’ite iāna mai te Fa’aora tei ti’afa’ahou e tae roa ’ua pārahi rātou ’e ’ua vāvahi i te pane ’e ’ōna. I muri iho ’ua ’ara’ara tō rāua « mata ». ’A pōpou ai tātou—’aore rā tō tātou mau hoa, mau ’āmuira’a ’e mau ta’ata tupu—’e ’a vāvahi ai i te pane ’e ’ōna, e ’ara’ara tō tātou mata nō te māramarama. ’A feruri ai te mau pipi nō Emausai te mau taime i haerehia mai ’e te Fa’aora tei ti’afa’ahou, ’ua parau rātou ’ua ura tō rātou ’ā’au i roto ia rātou ’a hōhora ai ’oia i te mau pāpa’ira’a mo’a ia rātou (hi’o Luka 24:27–32). E parau mau ato’a te reira nō tātou pā’āto’a.

Fa’aotira’a

’Ei fa’aotira’a, tē fa’a’ite pāpū nei au ē, e nehenehe tātou e pōpou i te mau parau a te Mesia i te mau taime ato’a ’e i te mau huru ’ohipa ato’a mai te mea e fa’aineine tātou i tō tātou ’ā’au nō te fāri’i i te reira. E ’āfa’i mai tē pōpoura’a i te mau parau a te Mesia i te heheura’a mau, e ha’apāpū fa’ahou i tō tātou hīro’a ta’ata mau ’e tō tātou faufa’a i mua i te Atua ’ei tamari’i nāna, ’e e arata’i i tō tātou mau hoa i te Mesia ’e i te ora mure ’ore. E fa’aoti au ma te tāvevo atu i te anira’a manihini a Nephi i te nā-’ō-ra’a ē : « E teie nei, ’a haere ti’a atu ’outou i mua i te ti’a-māite-ra’a i te Mesia, ma te tīa’i pāpū roa, ’e te here i te Atua ’e te ta’ata ato’a. E tena na, ia haere tia outou i mua ma te oaoa i te ite i te parau a te Mesia, ma te tape‘a ho‘i e tae noa’tu i te hopea ra, inaha, te na ô maira te Metua : E ora mure ore to outou i reira ra » (2 Nephi 31:20 I te i‘oa o Iesu Mesia, amene.