2010–2019
Nāhea vau e ’ite ai ?
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2019


Nāhea vau e ’ite ai?

mai te mea ē, e ’imi tātou i te rāve’a nō te ’apo mai i te ’evanelia a Iesu Mesia ma te itoito, ma te ’ā’au ato’a, ma te pāpū, ’e ma te parau-ti’a, ’e e ha’api’i atu tātou i te reira ia vetahi ’ē ma te ’ōpuara’a mau ’e i raro a’e i te fa’aurura’a a te Vārua, e nehenehe teie mau ha’api’ira’a e taui i te ’ā’au.

E au mau taea’e ’e au mau tuahine here, ’auē te ’oa’oa rahi ’ia ’āmui fa’ahou tātou i roto i teie ’āmuira’a rahi nā Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei i raro a’e i te fa’aterera’a a tō tātou peropheta here, te peresideni Russell M. Nelson. Tē fa’a’ite pāpū atu nei au ia ’outou ē, e fāna’o tātou i te ha’amaita’ira’a ’ia fa’aro’o i te reo o tō tātou Fa’aora o Iesu Mesia nā roto i te mau ha’api’ira’a a te feiā e pure nei, e hīmene nei ’e e paraparau nei i te mau hina’aro o tō tātou ’anotau i roto i teie ’āmuira’a.

Mai tei pāpa’ihia i roto i te buka Te ’Ohipa, ’ua ha’api’i o Philipa i te ’evanelia i te hō’ē ta’ata etiopia eunuka, e tīa’i i te mau tao’a ato’a a te ari’i vahine nō Etiopia.1 ’A ho’i mai ai ’oia nā te ha’amorira’a i Ierusalema ra, ’ua tai’o a’era i te buka a Isaia. Ma te tura’ihia e te Vārua, ’ua ha’afātata mai ra Philipa iāna ra, ’e nā ō atura, « te ’ite na ’oe i tā ’oe e tai’o na ?

« ’E ’ua parau mai ra [te eunuka], E aha vau e ’ite ai, ’āhiri e ta’ata te fa’a’ite mai iā’u ra ? […]

« ’Ua parau māite atura tō Philipa vaha, nā taua mau parau i pāpa’ihia ra, i te parau nō Iesu ».2

Te uira’a i uihia nā teie ta’ata etiopia, o te hō’ē ïa fa’aha’amana’ora’a i te fa’auera’a hanahana tei mauhia e tātou pā’āto’a, ’ia ’apo mai ’e ’ia ha’api’i te tahi ’e te tahi i te ’evanelia a Iesu Mesia. 3 Te tahi mau taime, mai te ta’ata etiopia ato’a tātou i roto i te ’apora’a mai ’e te ha’api’ira’a i te ’evanelia—tītauhia i te tauturu a te hō’e ’orometua ha’api’i fa’auruhia ; ’e te tahi taime, mai ia Philipa ïa tātou—tītauhia ia tātou ’ia ha’api’i ’e ’ia ha’apūai ia vetahi ’ē i roto i tō rātou fa’afāriura’a.

Tā tātou fā ’a ’apo mai ai ’e ’a ha’api’i ai i te ’evanelia a Iesu Mesia o te fa’arahi ïa i te fa’aro’o i te Atua ’e i tāna fa’anahora’a hanahana nō te ’oa’oa ’e ia Iesu Mesia ’e tāna tusia tāra’ehara ’e nō te fa’atupu i te fa’afāriura’a hope’a ’ore. Nā te reira fa’aro’o rahi ’e te fa’afāriura’a e tauturu ia tātou ’ia rave ’e ’ia ha’apa’o i te mau fafaura’a i te Atua, o te ha’apūai i tō tātou hina’aro ’ia pe’e ia Iesu ’e ’o te fa’atupu i te hō’ē tauira’a vārua rahi i roto ia tātou—’oia ho’i, te tauira’a ia tātou i roto i te hō’ē ta’ata ’āpī, mai tei ha’api’ihia e te ’āpōsetolo Paulo i roto i tāna ’episetole i tō Korinetia.4 Nā teie tauira’a e hōro’a ia tātou i te hō’ē orara’a hau atu i te ’oa’oa, faufa’a atu, ’e te maita’i, ’e e tauturu ia tātou ’ia tāpe’a noa i te hi’ora’a ātea mure ’ore. E ’ere ānei o te reira tei tupu i ni’a i te ta’ata eunuka nō etiopia i muri a’e i tōna ’itera’a nō ni’a i te Fa’aora ’e ’ua fa’afāriuhia i tāna ’evanelia ? Te parau ra te mau pāpa’ira’a mo’a ē, « e haere atura ’oia i tōna haere’a ma te ’oa’oa ».4

E ’ere te fa’auera’a ’ia ’apo mai ’e ’ia ha’api’i i te ’evanelia i te tahi ’e te tahi i te hō’ē mea ’āpī ; ’ua hōro’a-noa-hia te reira mai te ’ōmuara’a mai o te ’ā’amu o te ta’ata nei.6 I te hō’ē taime ta’a ’ē, ’a noho ai Mose ’e tōna mau ta’ata i roto i te ’āivi nō Moabi hou ’a tomo ai i roto i te fenua i parauhia ra, ’ua fa’auru te Fatu iāna ’ia a’o i tōna mau ta’ata nō ni’a i te hōpoi’a o te ’apora’a mai i te mau ture ’e te mau fafaura’a tā rātou i fāri’i nō ō mai i te Fatu ra, ’e ’ia ha’api’i i te reira i tō rātou hua’ai,9 e rave rahi ho’i o rātou ’aore i ’ite i te rātere nā roto i te Miti ’Ute’ute ’e ’aore rā, i te heheura’a i hōro’ahia mai i ni’a i te mou’a nō Sinai.

’Ua a’o Mose i tōna mau ta’ata :

« E teienei, e ’Īsera’ela, e fa’aro’o mai i te mau ha’apa’ora’a ’e te mau ture tā’u e ha’api’i atu ia ’outou nei, ’e e rave ’ia ora ’outou, ’ia tae ’outou i ni’a iho ’e ’ia noa’a te fenua, tā te Atua o tō ’outou mau metua, tā Iehova e hōro’a mai nō ’outou.

« E fa’a’ite atu rā ’oe i te reira i tō mau tamari’i, ’e tō mau mo’otua ».10

’Ua ’ōpani Mose i te nā-ō-ra’a ē, « ’e teienei, e ha’apa’o ’oe i tāna mau ha’apa’ora’a, e tāna mau ture, tā’u e parau atu ia ’oe i teie nei mahana, ’ia maita’i ho’i ’oe ’e tō tamari’i ato’a i muri a’e ia ’oe ra, ’ia ha’amaorohia tō ’oe nā pu’e mahana i ni’a i te fenua tā tō Atua tā Iehova e hōro’a mai nō ’oe, nō ’oe roa atu ».11

’Ua ha’api’i tāmau mai te mau peropheta a te Atua ē, e ti’a ia tātou ’ia fa’a’amu i tō tātou ’utuāfare i roto i te pa’ari ’e te a’o a te Fatu »12 ’e « i roto i te māramarama ’e te parau mau ».13 ’Aita i maoro a’e nei ’ua parau mai te peresideni Nelson ē, « i roto i teie ’anotau ’ino rahi i te pae mōrare ’e te peu faufau, e hōpoi’a mo’a nā te mau metua ’ia ha’api’i i tā rātou mau tamari’i i te faufa’a o te Atua [’e o Iesu Mesia ] i roto i tō rātou orara’a ».14

E te mau taea’e ’e te mau tuahine, ’ua riro teie fa’aarara’a a tō tātou peropheta ’ei fa’aha’amana’o-fa’ahou-ra’a i tā tātou hōpoi’a tāta’itahi ’ia ’apo mai i te ’evanelia a Iesu Mesia ’e ’ia ha’api’i i tō tātou ’utuāfare ē, tē vai ra hō’ē Metua i te ao ra tei here ia tātou ’e tei fa’atupu i te hō’ē fa’anahora’a hanahana nō te ’oa’oa nō tāna mau tamari’i ; ’e o Iesu Mesia, tāna Tamaiti, te Fa’aora o te ao nei ; ’e e tae mai te fa’aorara’a nā roto mai i te fa’aro’o i tōna ra i’oa.15 Tītauhia i tō tātou ’utuāfare ’ia riro ’ei ra’i pae vārua, niuhia i ni’a i te papa o tō tātou Fa’aora, o Iesu Mesia, o te tauturu ia tātou tāta’itahi ’e i tō tātou ’utuāfare ’ia fāri’i i tō tātou iho mau mana’o tei nana’ohia i roto i tō tātou ’ā’au, o te tauturu ia tātou ’ia fa’a’oroma’i māite i roto i tō tātou fa’aro’o.16

Tē ha’amana’o ra paha ’outou ē, e piti nā pipi a Ioane Bāpetizo tei pe’e ia Iesu Mesia i muri a’e i tō rāua fa’aro’ora’a ia Ioane i te fa’a’itera’a ē, o Iesu te ’ārenio a te Atua, te Mesia. ’Ua fāri’i teie nā ta’ata maita’i i te tītaura’a a Iesu ’ia « haere mai ’e ’ia hi’o »15 e ’ia pārahi i pīhai iho iāna i taua mahana ra. ’Ite a’era rāua ē, o Iesu te Mesia, te Tamaiti a te Atua, ’e ’ua pe’e iāna nō te toe’a o tō rāua orara’a.

’Oia ato’a tātou nei, ’ia fāri’i ana’e tātou i te anira’a manihini a te Fa’aora ’ia « haere mai ’e ’ia hi’o », tītauhia ia tātou ’ia pārahi i roto iāna, ’ia ’ūtuhi ia tātou i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a, ’ia ’oa’oa i te reira, ’ia ha’api’i mai i tāna parau ha’api’ira’a, ’e ’ia ora mai tāna i ora. I reira tātou e ’ite ai iāna ’e e ’ite ai i tōna reo, ma te ’ite ē, mai te mea ē, e haere mai tātou iāna ra ’e e ti’aturi iāna, e ’ore roa ïa tātou e po’ia ’e e ’ore ato’a e po’ihā.16 E ti’a ïa ia tātou ’ia ’ite i te parau mau i te mau taime ato’a, mai tei tupu i ni’a i nā pipi tei pārahi i pīha’i iho ia Iesu i taua mahana ra.

E te mau taea’e ’e te mau tuahine, e’ita te reira e tupu noa mai ma te mana’o-’ore-hia. E ’ere i te ’ohipa ’ōhie te fa’atū’atira’a ia tātou i ni’a i te fa’aurura’a teitei a’e o te Atua ; tītauhia ’ia pi’i i te Atua ’e ’ia ha’api’i mai nāhea ’ia tu’u i te ’evanelia a Iesu Mesia i rōpū i tō tātou orara’a. Mai te mea e nā reira tātou, tē fafau atu nei au ē, e hōro’a mai te fa’aurura’a a te Vārua Maita’i i te parau mau i roto i tō tātou ’ā’au ’e te ferurira’a ’e te fa’a’ite-pāpū-ra’a i te reira,17 ma te ha’api’ira’a i te mau mea ato’a.18

E aura’a ta’a ’ē tō te uira’a a te ta’ata etiopia, « e aha vau e ’ite ai, ’āhiri e ta’ata te fa’a’ite mai iā’u ra ? » i roto i te parau nō tā tātou iho hōpoi’a ’ia fa’a’ohipa i te mau parau tumu o te ’evanelia i roto i tō tātou orara’a. Nō te ta’ata etiopia, ’ei hi’ora’a, ’ua fa’a’ohipa ’oia i te parau mau tāna i ’apo mai nā roto mai ia Philipa. Ua ani ’oia ia bapetizohia. ’Ua ha’api’i mai ’oia ’ia ’ite ē ’o Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua.19

E te mau taea’e ’e te mau tuahine, ’ia ’itehia i roto i tā tātou ’ohipa te mea tā tātou e ’apo nei ’e e ha’api’i nei e ti’a ai. E ti’a ia tātou ’ia fa’a’ite ia rātou i tō tātou ti’aturira’a nā roto i te huru o tō tātou orara’a. Te ’orometua maita’i a’e ’o te hō’ē ïa hōho’a ’ohipa maita’i. Te ha’api’ira’a i te hō’ē mea tā tātou e fa’a’ohipa pāpū nei, e nehenehe te reira e fa’atupu i te ta’a-’ē-ra’a i roto i te ’ā’au o te feiā tā tātou e ha’api’i nei. Mai te mea ē, e hina’aro tātou i te mau ta’ata, te ’utuāfare ānei ’e ’aore rā, te tahi atu huru ta’ata, ’ia fa’aherehere ma te ’oa’oa i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e i te mau ha’api’ira’a a te mau ’āpōsetolo ’e te mau peropheta ora i roto i tō rātou ’ā’au, tītauhia ia rātou ’ia ’ite i tō tātou vārua ’ia pōpou i te reira. Mai te mea ē, e hina’aro tātou ’ia ’ite rātou ē, e peropheta o Russell M. Nelson, e hi’o, ’e e heheu parau i tō tātou nei ’anotau, tītauhia ïa ’ia ’ite rātou ia tātou ’ia ’āfa’i i tō tātou rima i ni’a nō te pāturu iāna ’e ’ia ’ite ia tātou ’ia ha’apa’o i tāna mau ha’api’ira’a fa’auru. Mai te au i te parau marite mātarohia ra, « pūai a’e te reo o te ’ohipa i tō te parau ».

Tē vai ra paha te tahi pae o ’outou te ui ra ia ’outou iho i teie taime ē, « ’ua hope teie mau mea ato’a i te ravehia e au ’e ’ua pe’e au i teie hōho’a, noa atu rā i te reira, te tahi mau hoa ’e mau ta’ata tei herehia e au, ’ua fa’aātea rātou ia rātou iho i te Fatu. E aha tā’u e ti’a ’ia rave ? » Nō ’outou ’o tē fārerei nei i te reira mau mana’o pe’ape’a, te ’oto, ’e te tātarahapa ato’a paha, ’ia ’ite mai ’outou ē, ’aita rātou i mo’e roa nō te mea ’ua ’ite te Fatu tei hea rātou ’e tē ara nei ’oia i ni’a iho ia rātou. ’A ha’amana’o ē, e mau tamari’i ato’a te reira nāna !

E mea fifi ’ia māramarama i te mau tumu ato’a te tahi mau ta’ata e rave nei i te tahi atu ’ē’a. Nō reira, te mea maita’i a’e o te ti’a ia tātou ’ia rave i roto i taua mau huru ra, ’o te here noa ïa ia rātou ’e te tauahira’a ia rātou, te purera’a nō tō rātou ora maita’i, ’e te ’imira’a i te tauturu a te Fatu nō te ’ite ē, e aha te rave ’e e aha te parau. ’A ’oa’oa ma te ’ā’au tae i roto i tō rātou mau manuiara’a ; ’a riro ’ei hoa nō rātou ’e ’a ’imi i te maita’i i roto ia rātou. ’Eiaha roa atu tātou e fa’aru’e ia rātou, e tāpe’a māite rā i tō tātou mau auta’atira’a ’e o rātou. ’Eiaha roa atu e fa’aru’e ia rātou ’eiaha ato’a e ha’avā hape noa. ’A here noa ia rātou ! Tē ha’api’i mai nei te parabole nō te tamaiti puhura ia tātou ē, ’ia vai ana’e te mau tamari’i o rātou ana’e, pinepine rātou i te ho’i i te fare. Mai te mea ē, e tupu te reira i tei herehia e tātou, fa’a’ī i tō ’outou ’ā’au i te aroha, ’a horo ia rātou ra, ’a tauahi i tō rātou arapoa, ’e ’a āpā ia rātou, mai tā te metua tāne o te tamaiti puhura i rave.20

I te hope’a, ’a tāmau noa i te ora i te hō’ē orara’a ti’amā, ’a riro noa ’ei hi’ora’a maita’i nō rātou nō te mau mea tā ’outou e ti’aturi nei, ’e ’a ha’afātata atu i tō tātou Fa’aora o Iesu Mesia. ’Ua ’ite ’oia ’e ’ua māramarama ’oia i tō tātou ’oto ’e tō tātou māuiui rahi, ’e e ha’amaita’i ’oia i tā ’outou mau tauto’ora’a ’e te ha’amo’ara’a nō tō ’outou mau feiā herehia mai te mea ē, e ’ere i roto i teie orara’a, i roto i te orara’a a muri a’e. ’A ha’amana’o, e au mau taea’e ’e mau tuahine, ’ia tāmau teie tīa’ira’a e tuha’a faufa’a roa i roto i te fa’anahora’a o te ’evanelia.

I roto i te mau matahiti e rave rahi tō’u tāvinira’a i te ’Ēkālesia, ’ua ’ite au i te mau melo fa’aro’o tei fa’a’ohipa ’ū’ana ’e te tāmau māite i teie mau parau tumu i roto i tō rātou orara’a. ’O te reira ïa te huru o te hō’ē metua vahine ’ōtahi ’o tā’u e pi’i o « Mary ». Te vāhi ’oto, ’ua ta’a o Mary i tāna tāne. I taua taime ra, ’ua ’ite o Mary ē, tāna mau fa’aotira’a faufa’a nō ni’a i tōna ’utuāfare e mau fa’aotira’a pae vārua ïa. E tāmau noa ānei te pure, te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a, te ha’apaera’a mā’a, ’e te haerera’a i te purera’a ’e i te hiero i te riro ei mau mea faufa’a nōna ?

’E i taua taime fifi mau ra, ’ua fa’aoti a’era ’oia ’ia tāpe’a i ni’a i te mea tāna i ’ite a’ena ē, e parau mau. ’Ua ’itehia iāna i te pūai i roto i « Te ’utuāfare : E poro’i i tō te ao nei », ’o te ha’api’i maitai ato’a nei ē, e « hopoi’a mo’a [tō te mau metua] i te aupurura’a i tā rātou mau tamari’i nā roto i te here ’e te parau-ti’a » ’e i te ha’api’i ia rātou ’ia ha’apa’o i te mau fa’auera’a a te Atua.21 ’Ua ’imi tāmau noa ’oia i te mau pāhonora’a nō ō mai i te Fatu ra, ’e ’ua fa’a’ite i te reira i tana nā tamari’i e maha i roto i te mau putuputura’a ’utuāfare. E ’āparau pinepine rātou i te ’evanelia, ’e e fa’a’ite te tahi ’e te tahi i te mau mea tei tupu i ni’a ia rātou, ’e tō rātou mau ’itera’a pāpū.

Noa atu tō rātou ’āpī ’e te mau ’oto tei fa’aruruhia e rātou, ’ua fa’atupu tāna mau tamari’i i te hō’ē here i te ’evanelia a te Mesia ’e i te hō’ē hina’aro ’ia tāvini ’e ’ia fa’a’ite i te reira ia vetahi ’ē. E toru o rātou tei ho’i mai i te fare i teienei i muri a’e i te tāvinira’a i te hō’ē misiōni rave tāmau, ’e i teienei tē tāvini nei te tamari’i ’āpī roa a’e i Amerika ’apato’a. ’Ua fa’a’ite mai te tamāhine matahiapo, tei fa’aipoipohia i teienei ’e tei pa’ari i roto i tōna fa’aro’o, « ’aita roa atu vau i feruri noa a’e ē, nā māmā ana’e iho i fa’a’amu ia mātou, nō te mea, ’ua vai tāmau noa te Fatu i roto i tō mātou fare. ’E ’ia fa’a’ite ana’e tō’u māmā i tōna ’itera’a pāpū ia mātou nō ni’a iāna, ’ua ha’amata mātou tāta’itahi i te fāriu i ni’a iāna ’e tā mātou iho mau uira’a. E ’oa’oa rahi tō’u i te mea ē, ’ua hōro’a ’oia i te ora i roto i te ’evanelia »

Te mau taea’e ’e te mau tuahine, ’ua ti’a i teie metua vahine maita’i ’ia fa’ariro i tōna ’utuāfare ’ei pū nō te ’apora’a mai i te pae vārua. Mai te uira’a tā te ta’ata etiopia i ui, ’ua ui o Mary iāna iho e rave rahi taime, « nāhea e ti’a ai i tā’u mau tamari’i ’ia ’apo mai maori rā ’ia arata’ihia rātou e te hō’ē metua vahine ? »

E tō’u mau hoa here i roto i te ’evanelia, tē fa’a’ite pāpū nei au ia ’outou ē, mai te mea ē, e ’imi tātou i te rāve’a nō te ’apo mai i te ’evanelia a Iesu Mesia ma te itoito, ma te ’ā’au ato’a, ma te pāpū, ’e ma te parau-ti’a, ’e e ha’api’i atu tātou i te reira ia vetahi ’ē ma te ’ōpuara’a mau ’e i raro a’e i te fa’aurura’a a te Vārua, e nehenehe teie mau ha’api’ira’a e taui i te ’ā’au ’e e fa’auru i te hō’ē hina’aro ’ia ora mai te au i te mau parau mau a te Atua.

Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, o Iesu Mesia te Fa’aora o te ao nei. ’O ’oia te tāra’ehara ’e tē ora nei ’oia. ’Ua ’ite au ē, tē fa’atere nei ’ōia i tāna ’Ēkālesia nā roto i te mau peropheta, te mau hi’o, ’e te mau heheu parau. Tē fa’a’ite pāpū atoa nei au ia ’outou ē, tē ora nei te Atua ē ’ua here ’oia ia tātou. Hina’aro ’oia ’ia ho’i tātou i tōna aro---tātou pā’āto’a. Tē fa’aro’o nei ’oia i tā tātou pure. Tē fa’a’ite nei au i tō’u ’itera’a pāpū nō teie mau parau mau nā roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, ’āmene.