2010–2019
Mai tāna iho i rave
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2019


Mai tāna iho i rave

’A ’imi ai tātou i te aupuru mai tāna iho i rave e hōro’ahia mai te mau rāve’a nō te ha’amo’e ia tātou ’e nō te fa’ateitei ia vetahi ’ē.

Fātata ’a 18 ’āva’e i teienei, i te tau ha’apohera’a rā’au nō te matahiti 2017ra, ’ua fa’aara mai tō’u taea’e Mike, 64 matahiti ē, ’ua ’itehia e ma’i mariri ’aita’ata puna roto (pancréas) tōna. ’Ua nā ’ō ato’a mai ’oia ē, ’ua fāri’i ’oia i te hō’ē ha’amaita’ira’a autahu’ara’a ’e tōna taea’e hāhaere ’e ’ua fārerei ’oia i tōna ’episekōpo. I muri iho, ’ua hāpono mai ’oia i te hō’ē hōho’a nō te hiero nō Oakland (California) tei patahia mai roto atu i te fare ma’i i reira ’oia, ma teie parau « ’A hi’o na i tā’u e ’ite ra nā roto atu i tō’u piha fare ma’i ».1

’Ua hitimahuta roa vau i tāna mau parau nō ni’a i tōna nā taea’e hāhaere, te mau ha’amaita’ira’a autahu’ara’a, te mau ’episekōpo ’e te mau hiero, mai te parau nō te ma’i mariri ’aita’ata. ’Ia ’ite ’outou, e tahu’a ’o Mike nō te Autahu’ara’a a Aarona, tei ’ore i haere pinepine i te purera’a fātata e 50 matahiti te maoro.

Mātou nei te ’utuāfare, ’ua māere mātou i tōna nu’ura’a pae vārua mai tāna ato’a ’arora’a i te ma’i mariri ’aita’ata, te tumu rahi roa, nō tāna ïa mau uira’a pinepine nō ni’a i te Buka a Moromona, te mana tā’ati ’e te ora i muri a’e i te pohe. ’A nu’u noa atu ā te mau ’āva’e ’e te pararera’a o te ma’i mariri ’aita’ata, ’ua tītauhia te tahi atu ā rāpa’aura’a ta’a ’ē, nō reira ’ua ’āfa’ihia mai Mike i Utah nei i te pū ma’i mariri ’aita’ata nō Huntsman.

I tōna taera’a mai, ’ua fārerei ’oia i te taote John Holbrook, te ta’ata fa’atere ’ohipa mīsionare nō te pāroita tei reira teie pū utuutura’a tei reira ’oia. Tē nā ’ō ra John ē « e ’ite-noa-hia ē, e tamaiti Mike nā te Atua » ’e ’ua vitiviti tō rāua aura’a ’e ’ua hoa roa mai, ’e ’ua riro mai ïa John ’ei taea’e aupuru nō Mike. ’Ua tu’u-vave-hia te mana’o e fāri’i i te mau misiōnare, ’o tā tō’u taea’e ïa i pāto’i marū atu, hō’ē rā ’āva’e i muri mai i tō rāua hoara’a, ’ua ui fa’ahou atu ’o John, ma te fa’ata’a ia Mike ē : « ’Ia mana’o vau, e au ’oe i te fa’aro’ora’a i te poro’i nō te ’evanelia ».2 I te reira taime, ’ua fāri’i ’oia i te anira’a, ’e ’ua fārerei atura i te mau misiōnare, ’e tae noa atu te ’episekōpo Jon Sharp, ē i te hope’a, ’ua fāri’i ’o Mike i tāna ha’amaita’ira’a patereareha, e 57 matahiti i muri mai i tōna bāpetizora’a.

I te ’ōmuara’a nō Tītema i te matahiti i ma’iri, i muri iho e rave rahi ’āva’e utuutura’a, ’ua fa’aoti ’o Mike e fa’aea i te mau rapa’aura’a nō te ma’i mariri ’aita’ata, ’o tei ha’amāuiui rahi iāna, ’e nā te nātura noa atura e rave i tāna ’ohipa. ’Ua fa’aara mai tōna mau taote ia mātou ē, e toru ’āva’e noa e toe ra ia Mike i te fenua nei. I roto i terā ārea taime, ’ua tāmau noa te mau uira’a nō ni’a i te ’evanelia—nā reira ato’a te mau fārereira’a ’e te fa’aitoitora’a a tōna feiā fa’atere autahu’ara’a. ’Ia haere mātou e fārerei ia Mike, e ’ite noa mātou i te hō’ē Buka a Moromona matara i pīha’i iho i tōna ro’i ’a paraparau ai mātou nō ni’a i te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a-hia mai te ’evanelia, te mau tāviri o te autahu’ara’a, te mau ’ōro’a nō te hiero ’e te nātura mure ’ore o te ta’ata.

I te ’āfara’a o te ’āva’e Tītema, ’ua noa’a tōna ha’amaita’ira’a patereareha, ’ua hi’o mātou ē tē itoito mai ra Mike, ’ua mana’o mātou e nehenehe ’oia e tāpe’a fa’ahou ā e toru ’āva’e. ’Ua fa’anaho a’era mātou ’ia ’āmui mai ’oia ia mātou nō te Noela, nō te matahiti ’āpī ’e nō te mau mahana nō muri iho. I te 16 nō Tītema, ’ua hitimahuta vau i te tāniuniura’a mai te ’episekōpo Sharp ma te fa’a’ite mai ē, ’ua uiui rāua te peresideni titi ia Mike, ’e e mea ti’amā ’oia nō te fāri’i i te autahu’ara’a a Melehizedeka, ’e ’ua ani mai ’oia i te taime e vata vau nō te haere ato’a mai. ’Ua tārenahia te ’ōro’a nō terā mahana pae, i te 21 nō Tītema.

I taua mahana ra, ’ua haere atu māua tō’u hoa here ’o Carol i te pū utuutura’a, ’e i rāpae i te piha o Mike, ’ua fa’aarahia mai māua ē, ’aita fa’ahou tō Mike e ’ōtu’itoto (pouls). ’Ua tomo māua i roto i te piha, tei reira te pātereareha, tōna ’episekōpo ’e tōna peresideni titi i te tīa’i-noa-ra’a—’ara’ara ihora te mata o Mike. ’Ua ’ite mai ’oia iā’u ’e ’ua fa’a’ite mai ē, e nehenehe tāna e fa’aro’o iā’u ’e ’ua ineine ’oia nō te fāri’i i te autahu’ara’a. E pae ’ahuru matahiti i muri mai tō Mike fa’atōro’ara’ahia ’ei tahu’a i roto i te Autahu’ara’a a Aarona, e ha’amaita’ira’a nō’u, ’āmuihia mai e tōna feiā fa’atere, ’ia hōro’a i tō’u taea’e i te Autahu’ara’a a Melehizedeka ’e ’ia fa’atōro’a iāna ’ei peresibutero. Pae hora i muri iho, ’ua fa’aru’e mai Mike, ’ua nā roto atu ’oia i te pāruru nō te fārerei i tō māua nei metua ’ei ta’ata i mau i te autahu’ara’a a Melehizedeka.

Hō’ē noa matahiti i teienei, ’ua ti’aoro te peresideni Russell M. Nelson ia tātou tāta’itahi ’ia ha’apa’o i tō tātou mau taea’e ’e mau tuahine « nā roto i te rāve’a teitei a’e ’e te mo’a a’e ».3 Nō ni’a i te Fa’aora, ’ua ha’api’i te peresideni Nelson ē : « nō te mea ho’i ē, nāna teie ’Ēkālesia, ’o tātou tāna mau tāvini, e aupuru ïa tātou i te ta’ata mai tāna i nā reira. E aupuru tātou nā roto i tōna i’oa, nā roto i tōna mana ’e tāna ha’amanara’a, ’e tōna maita’i here ».4

’Ei pāhonora’a i terā anira’a a te hō’ē peropheta a te Atua, tē ’itehia ra te mau tauto’ora’a fa’ahiahia nō te aupuru i te hō’ē ’ati a’e i te ao nei, i roto i nā tauto’ora’a to’opiti fa’aau-māite-hia, te rave-itoito-ra’a te mau melo i te aupurura’a i fa’ata’ahia nā rātou, ’e tae noa atu te mea tā’u e parau nei te aupurura’a « fa’aineine-’ore-hia », mai tei ’itehia te here huru Mesia o te mau ta’ata e rave rahi i roto i te mau ’ohipa mana’o-’ore-hia. I roto i tō mātou iho utuāfare, ’ua ’ite roa mātou i teie huru aupurura’a i mua noa i tō mātou mata.

Nō John, te hoa nō Mike, e taea’e aupuru ho’i ’e e peresideni misiōni tahito, e mea mātau ’oia i te parau i tāna mau misiōnare ē « mai te mea e ta’ata i ni’a i te tāpura ‘’aita i ’ana’anatae’, ’eiaha e fa’aru’e. E taui te ta’ata. » ’Ua nā ’ō a’era ’oia ia mātou : « ’Ua taui roa Mike ».5 E hoa nā mua John tei fa’aitoito pinepine atu ’e tei turu atu—’aita rā tāna aupurura’a i fa’aea i ni’a i te mau fārereira’a auhoa. I ’ite ho’i ’o John ē, ’ua hau atu te ta’ata aupuru i te hō’ē noa hoa, ’e e fa’arahihia te auhoara’a ’ia aupuru tātou.

’Aita e tītauhia ’ia ro’ohia te hō’ē ta’ata i te ma’i rahi e nehenehe e pohe, mai tō’u taea’e, nō te hina’aro i te tāvinira’a aupuru. E rau huru hōho’a ’e te fāito ’e te vaira’a o te mau hina’aro. E metua ’ōtahi ānei ; e ta’ata fa’aipoipo ’aita e haere nei i te purera’a ; e taure’are’a i roto i te fifi ; e metua vahine ’ua rahi roa tāna ’ohipa ; te tāmatara’a o te fa’aro’o ; ’aore rā te fifi moni, te ea ’aore rā te fa’aipoipora’a—e tāpura hope’a ’ore. Teie rā, mai ia Mike, ’aita e ta’ata i ātea ’ē roa, ’e ’aita roa atu i taere roa nō te toro i te rima here a te Fa’aora.

Tē ha’api’i mai nei te tahua natirara a te ’Ēkālesia nō ni’a i te aupurura’a ē : « Noa atu te raura’a o te fā nō te aupurura’a, ’ia arata’ihia tā tātou mau tauto’ora’a e te hina’aro ’ia tauturu ia vetahi ’ē ’ia tāpae i te fa’afāriura’a hōhonu atu ā nō te riro rahi atu ā mai te Fa’aora ».6 Mai teie te parau a Elder Neil L. Andersen :

« E nehenehe te hō’ē ta’ata ’ā’au maita’i e tauturu i te hō’ē ta’ata ’ia tātā’i i te hō’ē huira, ’ia ’āfa’i i te hō’ē hoa i te taote, ’ia tāmā’a ’e te hō’ē ta’ata ’oto, ’aore rā ’ia ’ata’ata ’e ’ia parau ’ia ora na atu nō te fa’a’oa’oa i te ta’ata.

« Nō te ta’ata rā e pe’e i te fa’auera’a mātāmua, e ’āmui ’ōhie ’oia i teie mau mea, i te mau ’ohipa tāvinira’a faufa’a roa ».7

Nō te fa’ahōho’a i tā tātou aupurura’a i ni’a i tā Iesu Mesia, e mea faufa’a roa ’ia ha’amana’o ē, tāna mau tauto’ora’a nō te here, nō te fa’ateitei, nō te tāvini, ’e nō te ha’amaita’i, e fā teitei a’e ïa te reira i te pāhonora’a i te mau hina’aro rū. ’Ua pāpū maita’i iāna tō rātou mau hina’aro tāmahana ’e ’ua tupu tōna aumihi i tō rātou mau māuiui ’a fa’aora ai ’oia ia rātou, ’a fa’a’amu ai, ’a fa’a’ore ai i te hara ’e ’a ha’api’i ai. ’Ua rahi atu ā rā tāna i hina’aro e rave i te ha’apa’o-noa-ra’a i te mau hina’aro nō taua mahana ra. ’Ua hina’aro ’oia i te ta’ata ’ati a’e iāna ’ia pe’e iāna, ’ia mātau iāna ’e ’ia tāpapa i tō rātou fāito pūai hanahana.8

’A ’imi ai tātou i te aupuru mai tāna iho i rave,9 e hōro’ahia mai te mau rāve’a nō te ha’amo’e ia tātou ’e nō te fa’ateitei ia vetahi ’ē. E nehenehe teie mau rāve’a e tae mai i te taime au ’ore, e nehenehe e tāmata i tō tātou hina’aro ’ia riro rahi atu ā mai te ’Orometua, ’o tāna ho’i tāvinira’a rahi roa a’e nō tātou, tāna tāra’ehara, i ’ore i tupu i te taime au. I roto i te Mataio pene 25, tē fa’aha’amana’ohia nei tātou te mana’o o te Fatu nō tātou, i te taime e ’ite tātou, mai iāna te huru, i te mau ’arora’a, te mau fifi ’e te mau tāmatara’a tā te ta’ata e rave rahi e fa’aruru nei, ’o tē nehenehe noa rā e ’ite-’ore-hia i te rahira’a taime :

« ’A haere mai ’outou, e te feiā i fa’aorahia e ta’u Metua, e pārahi i te bāsileia i ha’apa’ohia nō ’outou mai te hāmanira’a mai o te fenua nei ra :

« I po’ia na ho’i au, ’e ’ua hōro’a mai ’outou i te mā’a nā’u : i po’ihā na vau e ’ua fa’ainu mai ’outou iā’u ; e ta’ata ’ē au, ’e ’ua ’ite mai ’outou iā’u…

« ’Ei reira te feiā parau ti’a ra e parau a’e ai iāna, i te nā ’ōra’a ē, E te Fatu, i nāfea mātou i ’ite ai ia ’oe i te po’iara’a, ’e ’ua fa’a’amu ia ’oe ? ’E te po’iha’ara’a, ’e ’ua fa’ainu atu ia ’oe ?

« I nāfea mātou i ’ite atu ai ia ’oe, ē e ta’ata ’ē, ’e ’ua ’ite atu ia ’oe ?

« E parau te ari’i ia rātou, nā ’ō a’era, ’Oia mau tā’u e parau atu ia ’outou nei, ’O ’outou i nā reira i te hō’ē taea’e iti ha’iha’i roa i roto i ta’u mau taea’e nei, ’ua nā reira mai ïa ’outou iā’u ».10

’Ia tāvini tātou ’ei taea’e ’e ’ei tuahine aupuru, ’aore rā i terā a’e taime e ’ite mai tātou i te hō’ē ta’ata i roto i te ’ati, tē fa’aitoitohia nei tātou ’ia ’imi i te arata’ira’a ’e te fa’aterera’a a te Vārua—’ei reira e ’ohipa atu ai. E uiui paha tō tātou mana’o, e aha te rāve’a maita’i a’e nō te tāvini, ’ua ’ite rā te Fatu, ’e nā roto tātou i tōna Vārua e arata’ihia ai i roto i tā tātou mau tauto’ora’a. Mai ia Nephi te huru, tei « arata’ihia… e te Vārua, ’e ’aore [’oia] i ’ite na i te mau mea [tāna] e rave ra »,11 e arata’i-ato’a-hia tātou e te Vārua ’ia tūtava tātou nō te riro ’ei mauiha’a i roto i te rima o te Fatu nō te ha’amaita’i i tāna mau tamari’i. ’A ’imi ai tātou i te arata’ira’a a te Vārua ’e ’ua tu’u i tō tātou ti’aturi i ni’a i te Fatu, e tu’uhia tātou i te hō’ē taime ’e te hō’ē vāhi e nehenehe tātou e ’ohipa ’e e ha’amaita’i atu—’oia ho’i ïa, e aupuru atu.

E mau taime paha e ’ite mai tātou i te hō’ē hina’aro terā rā e mana’o tātou ē, e’ita e mara’a ia tātou, ma te mana’o ē, e mea iti roa tā tātou e hōro’a. Terā rā, te ravera’a mai tāna iho i rave12 ’o te tāvinira’a ïa nā roto i te hōro’ara’a i te mea tā tātou e nehenehe ’e te ti’aturira’a ē, nā te Fatu e fa’arahi i tā tātou mau tauto’ora’a nō te ha’amaita’i i tō tātou « mau hoa rātere i roto i teie tere i te tāhuti nei ».13 Nō vetahi, ’o te pūpūra’a paha ïa i te hōro’a nō te taime ’e te mau tārēni ; nō vetahi atu, ’o te hō’ē parau maita’i ïa ’aore rā te hō’ē tua pāutuutu maita’i. Noa atu ā e mana’o tātou ē, ’aita tā tātou mau tauto’ora’a i rahi roa, ’ua fa’a’ite mai te peresideni Dallin H. Oaks i teie parau tumu faufa’a nō « te mau mea iti ’e te ’ōhie ». ’Ua ha’api’i ’oia ē, e mea pūai roa te mau ’ohipa ri’i iti ’e te ’ōhie nō te mea e tītau te reira i « te hoara’a o te Vārua Maita’i »,14 e hoa e ha’amaita’i i te ta’ata hōro’a ’e i te ta’ata fāri’i.

I tōna ’itera’a ē i tōna hora hope’a, ’ua parau tō’u taea’e Mike : « E mea fa’ahiahia te huru te ma’i mariri ’aita’ata puna roto e fa’atūtonu ia ’oe i ni’a i te mea faufa’a rahi ».15 Māuruuru i teie mau tāne ’e mau vahine tei ’ite i te hina’aro, tei ’ore i ha’avā ’e tei tāvini mai te Fa’aora te huru, ’aita i taere roa nō Mike. Nō vetahi, e tae ’oi’oi mai te tauira’a, nō vetahi atu, penei a’e i ’ō atu i te pāruru. Terā rā, e mea tītau ’ia ha’amana’o tātou ē, ’aita roa atu i taere roa ’e ’aita e ta’ata i ’ōvere ātea roa i te ’ē’a ’e i te rima toro nō te tāra’ehara hope ’ore a Iesu Mesia, ’aita ho’i tō te reira ’ōti’a i roto i te tau ’e te āteara’a.

I roto i te ’āmuira’a rahi nō ’Ātopa i ma’iri, ’ua ha’api’i Elder Dale G. Renlund ē « noa atu ā te maoro tātou i rāpae i te ’ē’a… i te taime tātou e fa’aoti ai e taui, e tauturu mai te Atua ia tātou ’ia ho’i mai.16 Teie rā, taua fa’aotira’a ’ia taui, pinepine ïa e tae mai i muri mai i te hō’ē anira’a, mai te anira’a ra « ’Ia mana’o vau, e au ’oe i te fa’aro’o i te poro’i nō te ’evanelia ». ’Aita roa atu i taere roa nō te Fa’aora, ’aita ato’a ho’i i ’oi’oi roa nō tātou nō te tītau manihini atu.

Fa’ahou ā, tē hōro’a nei teie pu’e tau Pāsa i te rāve’a fa’ahiahia nō te feruri i ni’a i te tusia tāra’ehara rahi a tō tātou Fa’aora Iesu Mesia ’e i ni’a i te mea tāna i rave nō tātou tāta’itahi i te ho’o rahi roa ’ino—e ho’o tāna iho i parau tei « fa’atupu i roto [iāna], ’o tei hau a’e i te mau mea ato’a ra, i te rurutaina nō te māuiui. » « ’Āre’a rā », ’ua nā ’ō ’oia, « ’ua inu vau ’e ’ua fa’aoti ho’i i tā’u mau fa’aineinera’a i te tamari’i a te ta’ata nei ».17

Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, maoti ’oia i « fa’aoti », tē vai noa ra ïa te tīa’ira’a. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene