Pāpa’ira’a mo’a
Mataio—Iosepha Semita 1


Mataio—Iosepha Semita

E tufa’a nō roto mai i te ’īritira’a o te Bibilia mai tei heheuhia mai i te peropheta ia Iosepha Semita i te matahiti 1831: Mataio 23:39 ’e te pene 24.

Pene 1

’Ua fa’a’ite ātea Iesu i te ha’amoura’a ’o tē tae mai i ni’a ia Ierusalema—’Ua parau ato’a ’oia nō ni’a i te Tae-Piti-Ra’a mai o te Tamaiti a te Ta’ata, ’e te ha’amoura’a o te feiā parauti’a ’ore.

1 Tē parau atu nei ho’i au ia ’outou ē, ’aore ’outou e ’ite mata fa’ahou mai iā’u ’e e ’ite ē ’o vau ïa ’o tei pāpa’ihia e te mau peropheta, ē tae noa atu ’ua parau mai ’outou ē : ’Ia ha’amaita’ihia ’oia ’o tē haere mai i te i’oa o te Fatu, i roto i te mau ata o te ra’i ra, ’e te mau melahi mo’a ato’a ra nā muri iāna. I reira ’ua ta’a ihora tāna mau pipi ē e tae fa’ahou mai ’oia i te fenua nei, i muri a’e i tōna fa’ahanahanara’ahia ’e tōna fa’akoronara’ahia i te pae ’atau o te Atua ra.

2 ’E ’ua haere atu ra Iesu i rāpae, ’e fa’aru’e mai ra i te hiero ; ’e ’ua haere mai ra tāna mau pipi nō te fa’aro’o iāna, nā ’ō mai ra : E te Fatu, ’a fa’a’ite mai na ia mātou i te huru nō te mau patu o te hiero, nō te mea i parau nā ’oe ē—E hurihia te reira i raro, ’e e vaiiho-faufa’a-’ore-hia te reira ia ’outou.

3 ’E ’ua parau atu ra Iesu ia rātou : ’Aore ānei ’outou i ’ite i teie mau mea ato’a, ’e ’aore ānei ’outou i ta’a i te reira ? ’Oia mau, tē parau atu nei au ia ’outou, e ’ore roa te hō’ē ’ōfa’i o teie nei hiero e vaiihohia i ni’a iho i te tahi ē hope roa te reira i te hurihia i raro.

4 ’E ’ua vaiiho atu ra Iesu ia rātou, ’e ’ua haere ti’a atu ra i ni’a i te mou’a nō ’Oliveta. ’E ’a pārahi ai ’oia i ni’a i te mou’a nō ’Oliveta, ’ua haere ’ōmo’e mai ra te mau pipi iāna, nā ’ō mai ra : ’A fa’a’ite mai ia mātou ahea e tupu ai teie mau mea ’o tā ’oe i parau nō ni’a i te ha’amoura’a o te hiero, ’e te mau ’āti Iuda ato’a ; ’e e aha ho’i te tāpa’o nō tō ’oe taera’a mai, ’e nō te hope’a ato’a o te ao nei, ’e ’aore rā te ha’amoura’a o te feiā parauti’a ’ore, ’oia te hope’a o te ao nei ?

5 ’E ’ua pāhono atu ra Iesu, ’e ’ua nā ’ō atu ra ia rātou : ’A ara ’ia ’ore te ta’ata ’ia ha’avare mai ia ’outou ;

6 E rave rahi ho’i tē haere mai ma tō’u nei i’oa, i te nā-’ō-ra’a mai ē—’O vau te Mesia—’e e ha’avare rātou e rave rahi ta’ata ;

7 ’Ei reira rātou e tu’u atu ai ia ’outou ’ia hāmani-’ino-hia, ’e e taparahi pohe roa ho’i ia ’outou, ’e e au-’ore-hia ’outou e tō te mau nūna’a ato’a nō tō’u nei i’oa ;

8 E rave rahi ho’i tē topa, ’e e ha’avare ho’i te tahi i te tahi, ’e e ’ino’ino te tahi i te tahi ;

9 E ti’a mai ho’i te mau peropheta ha’avare e rave rahi, ’e e rave rahi tē ha’avarehia e rātou ;

10 ’E nō te mea e rahi te ’ino i te tupura’a, e morohi ’ē atu te here o te pae rahi o te ta’ata ;

11 ’Āre’a ’oia ’o tē mau pāpū ’e ’aore i vī ra, e fa’aorahia ïa ’oia.

12 Nō reira, ’ia ’ite ’outou i te fa’aanora’a nō te ’ohipa ’ino rahi i fa’a’itehia mai e te peropheta ra ’o Daniela, nō ni’a i te ha’amoura’a o Ierusalema ra, ’ei reira ïa ’outou e ti’a ai i te vāhi mo’a ; ’o tē tai’o ra, ’ia roa’a ïa iāna te pāpūra’a.

13 ’Ei reira ’a tu’u atu ia rātou ’o tē pārahi ra i Iudea ’ia horo atu i ni’a i te mau mou’a ;

14 ’E ’a vaiiho atu iāna tō ni’a i te tāpo’i fare ’ia horo atu, ’e ’eiaha e ho’i mai nō te rave i te hō’ē a’e mea mai roto mai i tōna fare ;

15 ’Eiaha ato’a e vaiiho iāna tō roto i te ’āua ’ia ho’i mai nō te rave i tōna ra mau ’ahu ;

16 ’Auē ho’i rātou te mau vahine hapū, ’e rātou ’o tē fa’a’ote ra i te mau tamari’i ri’i i te reira mau mahana ;

17 Nō reira, ’a pure atu ’outou i te Fatu ’ia ’ore tō ’outou horora’a ’ia tupu i te tau to’eto’e, ’e ’ia ’ore ato’a i te mahana Sābati ;

18 ’Ei reira ho’i, i taua mau mahana ra, e tupu ai te ’ati rahi i ni’a iho i te mau ’āti Iuda, ’e i ni’a iho i tō Ierusalema, mai tei ’ore ā i tu’uhia mai i ni’a iho ia ’Īserā’ela, e te Atua, mai te ha’amatara’a mai ā o tō rātou bāsileia ē tae roa mai i teie nei taime, ’aore ’e e ’ore roa e tu’u-fa’ahou-hia mai i ni’a iho ia ’Īserā’ela.

19 Te mau mea ato’a ’o tei tae mai i ni’a ia rātou ’o te ha’amatara’a ana’e ïa o te mau ’oto ’o tē tae mai i ni’a iho ia rātou.

20 ’E ’ia ’ore ho’i taua mau mahana ra ’ia ha’apotohia, ’aore roa ïa te hō’ē o tō rātou mau ta’ata e fa’aorahia ; nō te feiā rā i mā’itihia, mai te au i te fafaura’a, e ha’apotohia ïa taua mau mahana ra.

21 Inaha, ’o teie ïa te mau mea tā’u i parau atu ia ’outou nō ni’a i te mau ’āti Iuda ; ’e ’oia ato’a, i muri a’e i te ’ati rahi o taua mau mahana ra ’o tē tae mai i ni’a ia Ierusalema, ’e mai te mea e parau mai te ta’ata ia ’outou, inaha, tei ’ō nei te Mesia, ’e inaha, tei reira, ’eiaha e ti’aturi iāna.

22 Nō te mea i taua mau mahana ra e mau Mesia ha’avare ato’a ho’i tē ti’a mai i ni’a, ’e te mau peropheta ha’avare, ma te fa’a’ite mai i te mau tāpa’o rarahi ’e te mau mea māere, ’āhiri e ti’a, ’e e vare te feiā i mā’itihia, ’oia te feiā i mā’itihia mai te au i te fafaura’a.

23 Inaha, tē parau atu nei au i teie mau mea ia ’outou nō te feiā i mā’itihia ra ; ’e e fa’aro’o ato’a ’outou i te mau parau nō te tama’i, ’e te mau ro’o nō te tama’i ; ’a ara rā ’ia ’ore ’outou ’ia ’āereere, ’ia tupu ho’i taua mau mea ato’a tā’u i fa’a’ite ia ’outou e ti’a ai, ’aore ā rā ïa i tae i te hope’a i reira.

24 Inaha, ’ua fa’a’ite ātea atu vau ia ’outou ;

25 Nō reira, mai te mea e parau mai rātou ia ’outou ē : Inaha, tei te mēdēbara ’oia ; ’eiaha e haere ; Inaha, tei roto ’oia i te piha mo’emo’e ; ’eiaha e ti’aturi atu ;

26 Nō te mea e au ho’i te haere’a mai o te Tamaiti a te Ta’ata nei i te māramarama o te po’ipo’i e hiti mai i te hiti’a o te rā, e ’ana’ana noa atu ra ē tae noa atu i te tō’o’a o te rā, ’e e tāpo’i ihora i te fenua tā’āto’a.

27 ’E i teienei e fa’a’ite atu vau i te hō’ē parabole ia ’outou. Inaha, i te vāhi e vai ai te tino pohe ra, e ha’aputuputu ai te mau ’aeto ; ’e mai te reira ato’a e ha’aputuputuhia mai tō’u feiā i mā’itihia ra mai nā tufa’a e maha o te fenua nei.

28 ’E e fa’aro’o rātou i te mau parau nō te tama’i, ’e te mau ro’o nō te tama’i.

29 Inaha tē parau atu nei au nō tō’u feiā i mā’itihia ra, e ti’a mai ho’i te tahi nūna’a e ’aro mai i te tahi nūna’a, ’e te tahi bāsileia i te tahi bāsileia ; e tupu mai te mau o’e, ’e te mau ma’i rahi, ’e te mau ’āueuera’a fenua, i te mau vāhi e rave rahi.

30 ’E ’oia ato’a, nō te mea e tupu rahi roa te ’ohipa ’ī’ino, ’e e iti roa te aroha o te mau ta’ata ; ’āre’a ’oia ’o tē ’ore e ma’iri ra e fa’aorahia ïa.

31 ’E ’oia ato’a, e poro-haere-hia teie ’Evanelia nō te Basileia i te ao ato’a nei, ’ei ’ite i te mau nūna’a ato’a, ’e i reira te hope’a e tae mai ai, ’oia ho’i, te ha’amoura’a o te feiā parauti’a ’ore ;

32 ’E ’oia ato’a ’ei reira te ’ohipa ’ino rahi nō te fa’aanora’a, ’o tei parauhia e te peropheta Daniela, e hope ai i te tupu.

33 ’E i muri noa iho i te mau ’ati rahi o taua mau mahana ra, e ha’apōirihia te mahana, ’e ’aore te marama e hōro’a mai i tōna ra māramarama, e ma’iri mai te mau feti’a mai ni’a mai i te ra’i, ’e e fa’a’āueuehia te mau mana o te ra’i.

34 ’Oia mau, tē parau atu nei au ia ’outou na, ’aita teie u’i, ’o tē fa’a’itehia atu teie mau mea, e mou ē tae noa atu ’ua tupu te mau mea ato’a tā’u i parau atu ia ’outou.

35 Noa atu ē, e tae mai te mau mahana e mou atu ai te ra’i ’e te fenua ; e ’ore roa tā’u nei mau parau e mou, e hope ana’e rā i te tupu.

36 ’E, mai tā’u ho’i i parau a’enei, i muri a’e i te mau ’ati rahi o taua mau mahana ra ’e te ’āueuera’a o te mau mana o te mau ra’i, ’ei reira e ’itea mai ai te tāpa’o nō te Tamaiti a te Ta’ata i ni’a i te ra’i, ’ei reira ho’i te mau ’ōpū ato’a o te fenua nei e ’oto ai, ’e e ’ite atu rātou i te Tamaiti a te Ta’ata i te haere’a mai nā roto i te mau ata o te ra’i, ma te mana ’e te hanahana rahi ;

37 ’E ’o ’oia ’o tē fa’aherehere i tā’u ra parau, e ’ore ïa e ha’avarehia, e haere mai ho’i te Tamaiti a te Ta’ata, ’e e tono ’oia i tāna ra mau melahi i mua iāna ma te pū ’oto rahi ra, ’e e ha’aputuputu mai rātou i te toe’a o tōna feiā i mā’itihia ra mai nā ’āpo’o mata’i e maha ra, mai te tahi hope’a o te ra’i ē tae noa atu i te tahi hope’a.

38 I teienei, ’a ha’api’i na i te parabole nō te tumu suke—’A vai ’āpī noa ai tōna mau ’āma’a, ’e ’ia ha’amata te reira i te hōro’a mai i te mau rao’ere, ’ua ’ite ïa ’outou ē tē fātata mai ra te tau māhanahana i reira ;

39 ’E ’oia ato’a, tō’u feiā i mā’itihia ra, ’ia ’ite rātou i taua mau mea ato’a nei, e ’ite ïa rātou ē tē fātata mai ra ’oia, tei te pae ’ūputa roa ïa ;

40 ’Āre’a te reira mahana, ’e te hora, ’aore roa te hō’ē ta’ata i ’ite, ’aore roa, ’aore roa ato’a ho’i te mau melahi a te Atua i te ra’i ra, maori rā ’o tō’u Metua ana’e.

41 ’Āre’a rā mai tei te mau mahana o Noa ra, ’oia ato’a ho’i te haerera’a mai o te Tamaiti a te Ta’ata nei ;

42 Mai te reira ato’a ho’i ia rātou mai tei te mau mahana nā mua i te diluvi ra ; nō te mea ē tae roa a’era i te mahana i tomo ai Noa i roto i te pahī, tē ’amu ra rātou i te mā’a ’e tē inu ra, tē fa’aipoipo ra ’e tē hōro’a ra ’ia fa’aipoipohia ;

43 ’E ’aore roa i ’ite ē ro’ohia noa ihora e te diluvi, ’e ’ua rave ’ē atu ra ia rātou ato’a ; ’e mai te reira ato’a te haerera’a mai o te Tamaiti a te Ta’ata nei.

44 ’Ei reira e tupu ai tei pāpa’ihia ra ē, i te mau mahana hope’a ra, e piti tō roto i te ’āua ra, e rave-’ē-hia te tahi, ’e e vaiihohia mai te tahi ;

45 E piti ’o tē tāviri i te mule ra, e rave-’ē-hia te tahi, ’e e vaiihohia mai te tahi.

46 ’E ’o tā’u e parau atu i te hō’ē ra, ’o tā’u ïa e parau atu i te ta’ata ato’a ; nō reira ’a ara, ’aore ho’i ’outou i ’ite i te hora e tae mai ai tō ’outou Fatu.

47 ’Ia ’ite rā ’outou i teie, ’āhiri te ta’ata fare i ’ite i te hora e tae mai ai te mau ta’ata ’eiā, e riro ’oia i te ara, ’e e ’ore e vaiiho noa i tōna fare ’ia vāvāhi-noa-hia, ’ua ineine rā ’oia.

48 Nō reira, ’ia ineine ato’a ’outou, ’ei te hora mana’o-’ore-hia e ’outou na e tae mai ai te Tamaiti a te Ta’ata nei.

49 Nō reira, ’o vai ra ïa te tāvini ha’apa’o maita’i ’e te pa’ari, tā tōna ra fatu i fa’ariro ’ei fa’atere i tōna ’utuāfare, ’ia hōro’a atu i te mā’a ia rātou i te tau mau ra ?

50 E ao tō te reira tāvini, ’o tei ro’ohia mai e tōna ra fatu tē nā reira ra, ’ia tae mai ’oia ra ; ’e ’oia mau tē parau atu nei au ia ’outou na, e fa’ariro ’oia iāna ’ei fa’atere i te mau tao’a ato’a nāna ra.

51 ’Āre’a rā ’āhiri e parau te tāvini ’ino i roto i tōna iho ’ā’au : Tē ha’amaoro nei tō’u fatu i tōna haerera’a mai,

52 ’E ha’amata ihora i te taparahi i tōna mau hoa tāvini, ’e i te ’amu i te mā’a, ’e i te inu i te ’ava i pīha’i iho i tei ta’ero ra,

53 E tae mai ïa te fatu o taua tāvini ra i te mahana tīa’i-’ore-hia e ana, ’e i te hora mana’o-’ore-hia e ana,

54 ’A fa’ata’a ’ē atu ai iāna, ’e ’a hōro’a atu ai i tāna tufa’a i pīha’i iho i te feiā ha’avare ato’a ra ; tei reira te ’oto ’e te ’au’aura’a niho.

55 ’E i reira e tae mai ai te hope’a o te feiā parauti’a ’ore, mai te au i te tohura’a a Mose ra, i te nā-’ō-ra’a mai ē : E tāpū-’ē-hia atu rātou mai roto atu i te mau ta’ata ra ; ’aore ā rā i tae i te hope’a o te fenua nei, e tae mai iho ā ra.