Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 47: « Auê te taata »; Te faaite papû nei te mau peropheta no te mau mahana hopea nei i te peropheta Iosepha Semita


Pene 47

« Auê te taata »; Te faaite papû nei te mau peropheta no te mau mahana hopea nei i te peropheta Iosepha Semita

« Ua piihia te peropheta Iosepha Semita… e te Atua, na te reo o te Atua iho, no te iriti i te tau tuuraa o te Evanelia i te ao nei no te taime hopea » (Joseph F. Smith)

No roto mai i te oraraa o Iosepha Semita

I muri a‘e i te poheraa o te peropheta Iosepha Semita e to’na taea‘e Hyrum, ua hoi oi‘oi atu te mau melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo o tei tere na i te mau tere pororaa evanelia i te fenua Marite i Nauvoo. Ua pii te mau melo no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo i te feia mo‘a no te hoê rururaa i te 8 no Atete 1844, i reira o Brigham Young, te peresideni no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo i paraparau ai. E a na reira ai oia, ua tupu te tahi ohipa faahiahia tei ite-mata-hia e rave rahi feia mo‘a. Mai te hoê temeio, ua ti‘a mai e ua paraparau mai te peresideni Young mai ia Iosepha Semita ra te huru. Ua haamana‘o o George Q. Cannon e « mai te mea ra ua ti‘afaahou mai o Iosepha mai te pohe mai e ua paraparau faahou mai oia ia ratou, eita ïa te reira i te mea maere na te rahiraa taata i taua rururaa ra. O te reo o Iosepha iho; e ere ana‘e te reo o Iosepha tei faaroohia; e au ra i te mata o te nunaa e o Iosepha iho tei ti‘a mai i mua ia ratou. Ua tupu mai te hoê temeio maere i taua mahana ra i mua i te amuiraa tei ore roa i faaroohia e matou. Ua horo‘a te Fatu i To’na ra nunaa te hoê iteraa o tei ore i vaiho mai te feaaraa e o vai te taata Ta’na i ma‘iti no te arata‘i ia ratou ».1

I te hopearaa o teie rururaa, ua ma‘iti te feia mo‘a e ia peresideni te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo ia ratou. Hau i te toru matahiti i muri iho, i te ava‘e titema 1847, ua faanahonahofaahou-hia te Peresideniraa Matamua e ua paturuhia o Brigham Young ei peresideni no te Ekalesia.

Mai te tau o Brigham Young, ua faaite papû te mau peropheta ato‘a tei faatere na i te Ekalesia i te misioni faahiahia a te peropheta Iosepha Semita. Ua maitihia o Iosepha Semita i roto i te apooraa i te ra‘i ia riro ei peropheta e ei hi‘o faahiahia no te mau mahana hopea nei. No te faufaa rahi o ta’na misioni i faaite-ateahia’i te reira e te mau peropheta tahito, mai te peropheta Iosepha no te Faufaa Tahito, tei hoohia i Aiphiti. Ua riro o Iosepha iho no Aiphiti ei hi‘o, e ua tohu rahi oia no ni‘a ia Iosepha Semita:

« E faatupu te Fatu, to‘u Atua, i te hoê hi‘o, e e riro oia ei hi‘o maitai no te huaai o to‘u ra tauupu … E ma‘irihia oia i to‘u nei i‘oa, e i te i‘oa ato‘a hoi o to’na ra metua. E riro oia mai ia‘u nei te huru, no te mea te mau mea ta te Fatu e faatupu na roto ia’na ra, na roto i te mana o te Fatu, e arata‘i ïa i to‘u ra mau taata i te ora ».2 (2 Nephi 2:6, 15; a hi‘o ato‘a 2 Nephi 3:6–22)

I te ava‘e titema 1834, ua horo‘a o Iosepha Semita metua i te peropheta Iosepha te hoê haamaitairaa, o te haapapû e e oia te hi‘o ta Iosepha i tohu i mutaa ihora: « Te haamaitai nei au ia oe i te mau haamaitairaa o to oe mau metua o Aberahama, Isaaka e Iakobo, e tae noa’tu i te mau haamaitairaa no to oe metua tane o Iosepha, te tamaiti a Iakobo. Inaha, ua haapa‘o oia i to’na ra huaai i te mau mahana hopea nei …; ua imi itoito oia ia ite e no hea mai te tamaiti o te haere mai no te afa‘i mai i te parau a te Fatu, e nehenehe ai ratou ia haamaramaramahia e ia faahoihia i roto i te nănă mau, e ua ite to’na na mata ia oe, e ta‘u tamaiti; ua oaoa to’na aau e ua mauruuru to’na varua, e ua parau oia … ‘No roto mai i to‘u huaai, tei haapurarahia e te mau Edene, e ti‘a mai ïa te hoê hi‘o maitai …, e e feruri hohonu to’na aau i te paari rahi, e e puohu e e ite to’na maramarama i te mau mea hohonu a te Atua, e e parau to’na ra vaha i te ture a te feia parau-tia … E mau oe i te mau taviri no teie ohipa, e tae noa’tu i te peresideniraa no teie Ekalesia, i te tau nei e a muri noa’tu ».3

Na roto ia Iosepha Semita, te hi‘o maitihia no te mau mahana hopea nei, ua heheuhia mai te mau haapiiraa e te mau oro‘a faaora no te evanelia, e ua faahoi-faahou-hia mai te Ekalesia mau a Iesu Mesia i ni‘a i te fenua nei. Te amui nei te mau iteraa o te mau peropheta tahito e te mau peropheta o teie tau no te parau e ua riro o Iosepha Semita ei mauihaa na roto ia’na i faahoi mai ai te Atua i te îraa o te evanelia no te haamaitai « i te taato‘araa o te utuafare taata, mai te tau e a muri e a muri noa’tu ».4

Te mau iteraa papû o te mau peropheta no te mau mahana hopea nei

Ua faatoro‘a-atea-hia o Iosepha Semita no to’na piiraa peropheta

Te peresideni Brigham Young: « Ua faauehia i roto i te mau apooraa o te tau mure ore, hou te faatumuraa i te fenua nei, o oia, o Iosepha ïa te taata, i roto i te tau tuuraa evanelia hopea o te ao nei, o te faatupu i te parau a te Atua i to’na ra mau taata, e o te farii i te îraa o te mau taviri e te mana o te autahu‘araa a te Tamaiti a te Atua. Ua hi‘o atea te Fatu ia’na, e i to’na metua tane, e i te metua tane o to’na metua tane, e i to’na hui tupuna e tae roa a‘era ia Aberahama, e mai Aberahama e tae roa a‘era i te diluvi, e mai te diluvi e tae roa a‘era ia Enoha, e mai ia Enoha e tae roa a‘era ia Adamu. Ua hi‘o noa oia i taua utuafare ra e taua toto ra mai to’na pû e tae roa maira i te fanauraa o taua taata ra. Ua faatoro‘a-atea-hia o [Iosepha Semita] i roto i te tau mure ore ia faatere i teie tau tuuraa evanelia hopea ».5

Te peresideni Joseph Fielding Smith: « Ua maitihia o Iosepha Semita no te ti‘a i te upoo o te ohipa a te Fatu i te mau mahana hopea nei, e ua faataahia ta’na ohipa na roto i te ite atea o to tatou Metua Mure Ore i roto i te mau tau mure ore hou a fanauhia’i oia. Ua haere mai oia na roto i te varua o Elia no te faaineine i te e‘a no te taeraa mai o to tatou Fatu. Aore roa e peropheta mai te tau mai â o Adamu, maori râ o to tatou iho Faaora, o tei horo‘ahia ia’na te hoê misioni rahi roa‘e ».6

Te peresideni Ezra Taft Benson: « No te noaaraa i te hoê iteraa o te aano o te misioni a te peropheta i te fenua nei, e ti‘a ia tatou ia hi‘o i te reira na roto i te iteraa mure ore. Tei rotopu na oia i ‘tei hau i te maitai e tei maramarama’ ta Aberahama i faaite mai teie te huru:

« Inaha, ua faaite mai te Fatu ia‘u, o Aberahama, te mau ite tei faanahonahohia hou te ao i hamanihia’i; e i rotopu ia ratou ato‘a ra, e rave rahi to reira tei hau i te maitai e tei maramarama. E ua ite atura te Atua i taua mau varua, e e mea maitai ratou, e tia ihora oia i rotopu ia ratou, na ô atura: O teie ïa ta‘u e faariro ei mau taata faatere na‘u; te ti‘a ra hoi oia i rotopu i te mau varua, e ua ite oia e, e mea maitai ratou; e ua parau maira oia ia‘u: E Aberahama, o oe te hoê o ratou; ua maitihia oe hou oe i fanauhia ai.’ (Aberahama 3:22–23).

« Oia ato‘a o Iosepha Semita. I reira ato‘a oia. Ua parahi ato‘a oia i roto i te apooraa e o ratou o tei hau i te maitai e te maramarama. Ua farii i te hoê parahiraa hanahana e te faufaa rahi ua tauturu papû oia i te opuaraa e te faaohiparaa i te ohipa rahi a te Fatu ia ‘faatupu i te tahuti ore e te ora mure ore o te taata nei’, te faaoraraa i te taato‘araa o te mau tamarii a to tatou Metua [Mose 1:39]. Ua riro na e e riro â ta’na misioni ei mana i ni‘a i te mau taata ato‘a o tei haere mai i te fenua nei, i te feia ato‘a o te ora nei i ni‘a i te fenua e te mau milioni ato‘a aita â i fanauhia mai…

« E ere noa te peropheta Iosepha Semita i te ‘hoê o tei hau i te maitai e tei maramarama,’ ua haapa‘o râ oia e te tamau noa ra oia i te haapa‘o i te mau ohipa faufaa rahi i ŏ nei i ni‘a i te fenua nei e tae noa mai teie mahana mai ni‘a mai i te ra‘i mai. No te mea i te mata o te Fatu … o te hoê o te faanahoraa rahi mure ore e te tuhaa faufaa rahi ta te peropheta Iosepha e rave ra—na roto i te autahu‘araa mure ore e te mana o te Atua ».7

Ua riro te orama matamua a Iosepha Semita ei tuhaa faufaa rahi no to tatou mau iteraa papû tata‘itahi

Te peresideni Joseph F. Smith: « Te oro‘a rahi roa‘e tei tupu i te ao nei mai te ti‘a-faahou-raa o te Tamaiti a te Atua mai te menema mai, e to’na maueraa i ni‘a, o te haereraa mai ïa o te Metua e o te Tamaiti i taua tamaiti ra o Iosepha Semita, no te faaineine i te e‘a no te haamauraa i te niu o te basileia o te [Atua]—e ere te basileia o te taata—o te ore roa e mou aore râ e faatahurihia.

« I to‘u fariiraa i teie parau mau, e mea ohie na‘u ia farii i te tahi ê atu mau parau mau ta’na i faahiti e i parau i roto i ta’na misioni … i te ao nei. Aita roa‘e oia i haapii i te hoê haapiiraa e ere i te mea mau. Aita oia i faaohipa i te hoê haapiiraa aita oia i faauehia ia faaohipa. Aita roa‘e oia i pee i te hape. Aita oia i noaa i te haavarehia. Ua ite oia; ua faaroo oia; ua rave oia mai tei faauehia ia rave; e, no reira, o te Atua te tiaau i te ohipa tei ravehia e Iosepha Semita—e ere o Iosepha Semita. E hopoia na te Fatu, e ere na te taata ».8

Te peresideni Heber J. Grant: « E piti huru: Ua ite mau o Iosepha Semita i te Atua e ua paraparau roa oia Ia’na, e na te Atua iho i faaite mai ia Iesu Mesia i te tamaiti ra ia Iosepha Semita e ua parau Iesu Mesia ia Iosepha e ua riro oia ei mauihaa i roto i te rima o te Atua no te faati‘a faahou i te Evanelia mau a Iesu Mesia i ni‘a i te fenua nei—aita ana‘e ra, e parauhia te momoni ei parau aamu haavare. E ere te momoni i te parau aamu haavare! O te mana ïa o te Atua no te faaoraraa. O te Ekalesia ïa a Iesu Mesia, tei faati‘ahia i raro a‘e i Ta’na faaueraaa, e eita roa te ti‘aturi ore o to te ao nei e nehenehe e taui i te mau mea tumu i taamuhia i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ».9

Te peresideni Howard W. Hunter: « Ua mauruuru vau i to‘u riroraa ei melo i roto i te Ekalesia; e ua niuhia to‘u iteraa papû no ni‘a i to’na hanahana i ni‘a i te aamu ohie o te tamaiti tei tuturi i raro a‘e i te mau tumu raau e tei farii i te mau ve‘a no te ra‘i mai—e ere hoê Atua, e piti râ na taata taaê, te Metua e te Tamaiti, o tei heheu faahou mai i te fenua nei te mau taata no te Atuaraa. Ua niuhia to‘u faaroo e to‘u iteraa papû i ni‘a i teie aamu ohie, no te mea ahani e ere i te mea mau, e ma‘iri ïa te faaroo Momoni i raro. Mai te mea e mea mau—e te faaite nei au i to‘u iteraa papû e e mea mau te reira—o te hoê te reira o te mau oro‘a rahi roa‘e i roto i te aai o te taata ».10

Te peresideni David O. Mckay: « Te fâraa mai o te Metua e te Tamaiti ia Iosepha Semita o te niu ïa o teie nei Ekalesia. Tei roto ia’na iho te tumu huna no to’na puai e to’na itoito. E parau mau te reira, e te faaite papû nei oia i te reira. Na te hoê heheuraa i pahono i te mau ma‘imiraa ato‘a no ni‘a i te Atua e To’na huru atua. Aita anei outou i ite eaha te auraa no te reira? Ua pahonohia mai te uiraa e, eaha te huru o te Atua. E mea maramarama maitai to’na auraa e ta’na mau tamarii. Ua itehia to’na anaanatae i te taata na roto i te mana i horo‘ahia i te taata. Ua haapapûhia te ohipa no ananahi. Ua haamaramaramahia mai teie mau parau mau, e te tahi atu mau parau mau hanahana na roto i taua orama hanahana matamua ra ».11

Te peresideni Ezra Taft Benson: « Te orama matamua a te peropheta Iosepha Semita o te hoê ïa haapiiraa tumu no te Ekalesia. Ua ite te enemi i te reira e ua aro oia i te roo maitai o Iosepha Semita mai te mahana a faaite ai oia i te fâraa mai te Metua e te Tamaiti … E ti‘a ia outou ia faaite noa i te iteraa papû no te parau mau o te orama matamua. Ua ite o Iosepha Semita i te Metua e te Tamaiti. Ua aparau raua ia’na mai ta’na i parau e ua na reira raua. O te oro‘a hau roa ia i te hanahana mai te ti‘afaahouraa mai â o to tatou ra Fatu. Te taata faatere o te ore e faaite, ma te tape‘a-ore-hia, i to’na iteraa papû e ua fâ mai te Atua e o Iesu Mesia ia Iosepha Semita, eita roa’tu ïa oia e nehenehe e riro mai ei faatere mau, ei hoê tia‘i mamoe mau. Mai te mea eita tatou e farii i teie parau mau … mai te mea aita tatou i farii i te hoê iteraa no ni‘a i teie heheuraa rahi, eita ïa e nehenehe ia tatou ia faatupu i te faaroo i roto i te feia ta tatou e arata‘i nei ».12

Te peresideni George Albert Smith: « I te taime a ite ai te tamaiti peropheta, i roto i te uru raau no Palmyra, i te Metua e te Tamaiti, e a ite ai oia e e nau taata mau raua, e e nehenehe ia raua ia faaroo e ia pahona i te mea ta’na i parau, ua haamata ïa te hoê tau apî i roto i teie nei ao, e ua haamauhia te hoê niu no te faaroo o te mau tamarii a te taata nei. E nehenehe ta ratou e pure i teie nei i to tatou Metua i te Ao ra e ia ite e e nehenehe ta’na e faaroo e e pahono i ta ratou ra mau pure, e te vai nei te hoê tu‘atiraa i rotopu i te ra‘i e te fenua nei ».13

Ua haapiihia te peropheta Iosepha Semita na te Atua e te mau melahi

Te peresideni John Taylor: « O vai o Iosepha Semita? Te faaite nei te Buka a Moromona ia tatou e e huaai oia no Iosepha tei hoohia i Aiphiti, e no reira ua maitihia oia mai ia Aberahama no te rave faaoti i te hoê ohipa i ni‘a i te fenua nei. Ua ma‘iti te Atua i teie taure‘are‘a tane. Aita oia i haapiihia mai ta to te ao nei i ite, e taata hau roa ra i te ite e te maramarama ta‘u i farerei i roto i to‘u nei oraraa, e ua tere vau e rave rahi hanere tauasini maile i te atea, ua haere au i te mau fenua êĕ, e ua amui atu i roto i te mau faito e faaroo ato‘a hoi o te taata, aita râ vau i ite atu ra i te hoê taata maramarama mai ia’na te huru. E no hea mai to’na maramarama? E ere no roto mai i te mau buka; e ere no roto mai i te feruriraa aore râ te ite aore râ te mana‘o o taua tau ra, ua noaa râ ia’na te reira na roto i te mau heheuraa a te Atua tei faaitehia’tu ia’na na roto i te rave‘a o te evanelia mure ore ».14

Te peresideni Wilford Woodruff; « Mai te au ta‘u i ite, aita roa vau i tai‘o a‘e nei i roto i te tahi vahi, no ni‘a i te hoê â mana o tei faaitehia mai i te mau tamarii a te taata i roto i te tau tuuraa tata’itahi, o tei faaitehia i te peropheta a te Atua i te faanahonaho-raa-hia teie Ekalesia, i te taime a fâ mai ai te Metua e te Tamaiti i te peropheta Iosepha ei pahonoraa i ta’na pure, e a parau ai te Metua, ‘O Ta‘u Tamaiti Here teie; a hi‘o na Ia’na; a faaroo Ia’na.’ E faaururaa faufaa rahi teie, o tei ore roa â i faaitehia na roto i te tahi atu tau tuuraa o te ao nei, o ta te Atua i horo‘a mai no ni‘a i Ta’na ohipa. No reira, i roto i ta’na faanahonahoraa, ua tauturuhia te peropheta a te Atua na te mau melahi o te ra‘i. O ratou ta’na mau orometua, e te mau mea ato‘a o ta’na i rave, e te mau mea ato‘a o ta’na i rave faaoti, mai te haamataraa mai â, mai taua mahana ra e tae roa mai i te taime o to’na taparahi-raa-hia, e heheuraa ana‘e ïa no ŏ mai ia Iesu Mesia ra ».15

Te peresideni Lorenzo Snow: « E taata vêvê e te ite ore o Iosepha Semita o ta te Atua i ma‘iti no te haamau i ta’na ohipa, e e ere oia i hoê melo no te hoê pŭpŭ keresetiano tuiroo. E ere oia i hau atu maori râ ei tamaroa noa, te haavare ore e tei î i te parau-ti‘a… Mai ia Mose, ua ite oia i to’na aravihi ore e to’na ineine ore no te ohipa, no te ti‘a’tu ei taata faatitiaifaro i te faaroo, i roto i te hoê ti‘araa e au-ore-hia e te taata, no te aro i te mau mana‘o e te mau ti‘aturiraa i vai na e rave rahi mau tau, tei fariihia e te taata, te haapa‘oraa hohonu i roto i te faaroo, ua pii râ te Atua ia’na no te faaora i te feia vêvê e te feia e imi nei i te parau mau i te mau fenua ato‘a mai to ratou faatîtîraa i te pae varua e te pae tino. E ua fafau te Atua ia’na e te taata ato‘a o te farii e o te haapa‘o i ta’na parau poro‘i, e te taata ato‘a o te farii i te bapetizoraa no te mataraa o te mau hara, ma te mana‘o papû, e farii ïa i te mau faaiteraa no te ra‘i mai, e farii ïa i te Varua Maitai, e farii ïa i te hoê â evanelia e te mau haamaitairaa tei fafauhia e tei fariihia na roto i te evanelia, mai tei porohia e te mau aposetolo i mutaa ihora, e teie parau poro‘i, teie fafauraa, e vai puai mai ïa i te mau vahi ato‘a e i te mau taata ato‘a o te ti‘a i te afa‘ihia’tu e te mau peresibutero, te mau ve‘a haamanahia a te Atua. O ta Iosepha Semita ïa i parau, te hoê tamaiti ite ore, peu ore, parau-tia, ohie e te haavare ore ».16

Te peresideni Harold B. Lee: « Iosepha Semita, te taure‘are‘a tei ore i haapiihia i roto i te mau haapiiraa faaroo no te tau, tei ore i haapiihia i roto i te mau fare haapiiraa no te ite no to’na tau… o te hoê ïa taata auraro i te mau haapiiraa e te mau omuhumuhuraa a te Varua. Eita e nehenehe ia Iosepha ia haamau i teie Ekalesia. Eita e nehenehe ia’na ia faatupu i te ohipa a te Fatu, te Buka a Moromona. E faaoo paha ratou i te peropheta Iosepha Semita ei taata. E uiui paha ratou e nahea teie Ekalesia i te haamataraa, te ti‘a mai nei râ teie mea ei pou rahi—te Buka a Moromona iho. Eita e nehenehe ia Iosepha, te taata, ia rave i te reira, ua nehenehe râ ia Iosepha, ma te tura‘ihia e te mana o te Atua Mana Hope ia rave i te taviniraa temeio no te faati‘a mai i te basileia mai roto mai i te pouri na roto i te faahoi-raa-hia mai te evanelia a Iesu Mesia ».17

Te peresideni David O. McKay: « Te hinaaro nei au e paraparau atu no ni‘a ia Iosepha Semita, eiaha no to’na noa huru taata tuiroo, no ni‘a ato‘a râ i to’na ti‘araa tavini faaûrûhia no te Fatu. Oia mau, te faahiahiaraa o Iosepha Semita e faaururaa ïa no ô mai i te ra‘i…

« ‘No hea ra te ite o teie nei taata, aore hoi oia i haapiihia? na ô a‘era te ati Iuda no to ratou maere i te paari o Iesu [Ioane 7:15]. No reira e nehenehe anei tatou e tapiti i te uiraa no ni‘a ia Iosepha Semita, a hi‘opo‘a ai tatou i ta’na mau ohipa faahiahia i roto i te area taime poto no na matahiti [hoê ahuru ma maha] mai te faanahonahoraa o te Ekalesia e tae atu i to’na taparahi-pohe-raa-hia; a hi‘opo‘a ai tatou i te au-maitai-raa o te evanelia tei faahoihia mai e te evanelia o te ekalesia i mutaa ihora tei haamauhia e Iesu e ta’na mau Aposetolo; a ite ai tatou i to’na ite no te mau ture e te mau oro‘a; e a ite ai tatou i te faanahoraa faito-ore-hia e te manuia o te Ekalesia tei faati‘ahia na roto i te faaûrûraa a te Mesia tei topahia i to’na ra i‘oa. Te pahonoraa i te uiraa, ‘no hea mai te paari o teie nei taata?’, ua horo‘ahia ïa i roto i teie mau reni faateniteni:

« Auê te taata i parau ia Iehova! Parauhia oia ei hi‘o e Iesu Maitihia oia no te ohipa

Faahoi mai i te evanelia;

E faateitei te mau arii ia’na e

E faatura te mau nunaa ia’na ».18

Te peresideni Howard W. Hunter: « Te arue nei tatou ia [Iosepha Semita] no to’na aravihi i te aparau ia Iehova i te tahi ato‘a râ mau ve‘a ê no te ra‘i mai. E rave rahi tei tere mai, tei horo‘a i te mau taviri e tei haapii i taua ‘hi‘o maitai’ tei faati‘ahia mai i te mau mahana hopea nei… Te arue nei matou ia Iosepha Semita, no to’na ato‘a itoito e te aravihi i te iriti e tei farii hanere mau api no te papa‘iraa mo‘a tei heheuhia mai. O oia te rave‘a no te heheuraa. Na roto ia’na, ua numerahia, ua rahi atu te mau api faahiahia mau no te papa‘iraa mo‘a tahito tei fariihia e te tahi ê atu taata i roto i te aai o te ao nei ».19

Ua piihia te peropheta Iosepha Semita e te Atua no te iriti i te tau tuuraa evanelia hopea e no te faahoi mai i te îraa o te evanelia

Te peresideni Spencer W. Kimball: « Te faaite nei au i to‘u iteraa i to te ao i teie mahana e hau atu i te hoê tenetere e te afa ua marua te ereraa i te heheuraa; ua matara faahou â te mau ra‘i, e mai taua taime ra ua tamau noa te mau heheuraa.

« Ua hiti mai taua mahana apî ra a pure ai te hoê varua ma te hiaa‘i rahi no te arata‘iraa no te ra‘i mai. Ua itehia te hoê vahi mo‘emo‘e, ua tuturi te mau turi ava‘e, e ua haehaa te hoê aau, ua faahitihia te mau ti‘aororaa, e ua turama te hoê maramarama hau atu i te anaana o te mahana i te avatea—eita te paruru e tapiri-faahou-hia.

« Na te hoê taure‘are‘a…, o Iosepha Semita, ma te faaroo faitoore-hia, i ofati i te ‘o‘e no te heheuraa, i vavahi i te ra‘i veo e i haamau faahou i te aparauraa. Ua apa te ra‘i i te fenua, ua ti‘avaru ê atu te maramarama i te pouri, e ua paraparau faahou mai te Atua i te taata nei, ma te heheu faahou mai i ‘ta’na parau i mo‘e i ta’na mau tavini te mau peropheta.’ (Amosa 3:7). Tei te fenua nei te hoê peropheta apî e na roto ia’na ua haamau te Atua i to’na basileia, o te ore roa e haamouhia aore râ e vaihohia i te tahi ê atu nunaa—te hoê basileia o te ti‘a noa e a muri noa’tu.

« E vai a muri-noa’tu to teie basileia e te mau heheuraa ta’na i afa‘i i teie oraraa nei e mau mea mau ïa tei tupu. E ore roa te mahana e tia faahou; eita te mau taata ato‘a e riro faahou ei feia parau-ti‘a ore no te aparau atu i to ratou ra Atua. E ore roa te Atua e huna-faahou-hia’tu i ta’na mau tamarii i ni‘a i te fenua nei. Tei ŏ nei te heheuraa no te faaea roa mai ».20

Te peresideni Gordon B. Hinckley: « Te aamu o te oraraa o Iosepha o te hoê ïa aamu no te temeio. Ua fanauhia oia i roto i te vêvê. Ua paari oia i roto i te ati. Ua ti‘avaruhia oia mai tera vahi i tera vahi, ma te faahapa-hape-hia, e ua tape‘a-hape-hia oia i roto i te fare tape-‘araa. Ua taparahi-pohe-hia oia i te 38raa o to’na ra matahiti. I roto râ i te area poto e 20 matahiti na mua i to’na poheraa, ua rave oia i te ohipa tei ore roa i rave noa‘e-hia e te tahi ê atu taata i roto i te taato‘araa o te roaraa o te hoê oraraa. Ua iriti e ua nene‘i oia i te Buka a Moromona, te hoê buka tei iritihia na roto i te mau reo êê e rave rahi e tei fariihia e te mau milioni taata, i ni‘a i te fenua, ei parau na te atua. Ua riro te mau heheuraa ta’na i farii e te tahi ê atu mau papa‘iraa ta’na i papa‘i mai te mau papa‘iraa mo‘a no te mau milioni taata. Te taato‘araa o te mau api o te buka fatata ïa e piti o te faito o te taato‘araa o te Faufaa Apî o te Bibilia, e ua tae mai te reira na roto noa i te hoê taata i roto i te area tau matahiti noa. I roto i teie ato‘a area taime ua haamau oia i te hoê faanahonahoraa… tei tape‘a i te mau ati e te mau tamataraa ato‘a e tei manuia i teie nei mahana i te faatereraa i te mau melo na te ao ato‘a nei… mai te faatereraa e 300 melo i te matahiti 1830. Te vai nei te feia feââ tei tutava i te tatara i teie faanahonahoraa faahiahia mai te hotu o te mau tau ta’na i ora na. Te parau atu nei au, taua faanahonahoraa, e mea taa ê ïa, o oia ana‘e ra, e e mea faahiahia i taua taime ra mai teie nei mahana. E ere te reira te hotu no te mau tau. Ua tae mai te reira mai te hoê heheuraa no ŏ mai i te Atua ra…

« I roto i te area e 20 matahiti hou to’na poheraa, ua faanaho o Iosepha Semita i te hoê tabula ohipa no te afa‘iraa i te Evanelia i te mau nunaa o te fenua nei. Te maere nei au i to’na măta‘u-oreraa i te faahaere i te ohipa. E tae noa’tu i te mau mahana matamua no te Ekalesia, i te mau taime no te mau ati, ua piihia te mau tane ia faaru‘e i to ratou mau fare e to ratou mau utuafare, no te tere atu na ni‘a i te moana, no te poro i te faahoi-raa-hia mai o te evanelia a Iesu Mesia. Ua itehia te mana‘o o te peropheta e ta’na orama e te taato‘araa o te fenua nei.

« No to tatou mau amuiraa rahi e piti taime i te matahiti, te haaputuputu mai nei te mau melo i te fenua Amerika Apatoerau, Ropu e Apato‘a; i te mau motu no te fenua Peretane e no Afirika; i roto i te mau nunaa no Europa; i te mau motu e te mau fenua no Patifita; e te mau fenua tahito no Asia. Teie te hotu o te orama a Iosepha Semita, te peropheta a te Atua. Ua riro mau oia ei hi‘o puai tei ite i teie mahana e te mau mahana faahiahia’tu â i mua a haere ai te ohipa a te Fatu i mua na te fenua ato‘a ».21

Te peresideni Joseph F. Smith: « Noa’tu eaha te tahi atu mau mea ta te peropheta Iosepha Semita i rave aore râ i faatupu, eita e ti‘a ia tatou ia haamo‘e e o oia te taata i roto te mau milioni taata tei ora na i ni‘a i te fenua i taua taime ra—te taata ana‘e, tei piihia e te Atua, na roto i te reo o te Atua iho, no te iriti i te tau tuuraa evanelia i te ao nei no te taime hopea; e teie te mea faufaa rahi ia haamana‘o, e ua piihia oia e te Atua no te faaite te Evanelia i to te ao nei, no te faahoi mai i te autahu‘araa mo‘a i te mau tamarii a te taata, no te faanahonaho i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i te ao nei, e no te faahoi faahou mai te taato‘araa o te mau oro‘a no te Evanelia, no te faaoraraa eiaha noa no te feia ora, no te feia pohe ato‘a, e ua piihia oia i teie misioni e te Atua iho…

« …I vai na te tahi ê atu mau peropheta, e mau peropheta rahi, tei farii i te mau melahi no te utuutu ia ratou, e te tahi atu tei ite i te manimani rima o te Atua, tei haamaitaihia e te mau heheuraa rahi aore râ e te mau heheuraa iti; i hea râ, e o vai râ te taata o ta te Metua e te Faaora i fâ, e tei faaite atu ia raua ia’na ra? Tei hea taua taata ra? Aita roa e vahi tei papa‘ihia e te aai, maori râ te peropheta Iosepha Semita, e a vai apî noa’i oia. E taure‘are‘a noa â oia, ia faaauhia i te mau mea i tupu, a taparahi-pohe-hia’i oia, e 38 matahiti noa to’na.

« …Ua aparau te peropheta Iosepha Semita… i te Metua e te Tamaiti e ua paraparau i te mau melahi, e ua haere mai ratou e farerei ia’na, e ua horo‘atu ia’na te mau haamaitairaa e te mau horo‘araa e te mau taviri no te mana i ni‘a iho ia’na o tei ore roa-’tu i horo‘ahia i ni‘a i te tahi atu taata maori râ te Tamaiti iho a te Atua. Aita e taata ê atu tei ora na i ni‘a i te fenua nei tei mau i te taato‘araa o te mau taviri no te Evanelia e no te mau tau tuuraa tei tuuhia’tu i ni‘a iho ia’na mai tei tuuhia’tu i ni‘a i te peropheta Iosepha Semita i roto i te hiero no Ketelani a fareireihia’i oia i taua vahi ra e te Tamaiti a te Atua, e Mose, e Elia e Eliaha, e a veteahia’i te mau ra‘i ia’na e a farii ai oia i te mau taviri no te mana e te mana faatere e nehenehe ia’na ia haamau i te niu no te ohipa a te Atua, ma te aano e te hohonu, no te tapo‘i i te fenua i te ite o te Atua, e To’na ra mana e hanahana ».22

E haamaitai te ohipa a Iosepha Semita i te feia ato‘a o tei ora na i te fenua nei, te feia o te ora ra, e te feia e fanauhia mai

Te peresideni Joseph F. Smith: « Aita te ohipa ta Iosepha Semita i rave na i faataa-noa-hia no teie ana‘e oraraa, no te oraraa ato‘a ra i mua e te oraraa i ma‘iri atu. Oia hoi, e tu‘ati te reira i te feia ato‘a tei ora na i ni‘a i te fenua nei, i te feia e ora ra e te feia o te haere i muri mai ia tatou. E ere te tahi mea o te tu‘ati noa i te taata a ora‘i oia i te tino nei, i te taato‘araa râ o te utuafare taata mai te tau mure ore e a muri noa’tu. No reira, mai ta‘u i parau, ua faaturahia o Iosepha Semita, ua faaturahia to’na ra i‘oa; e rave rahi tauasini taata o te haamauruuru nei i te Atua i roto i to ratou aau e i te hohonuraa o to ratou varua no te ite ta te Fatu i faahoi mai i ni‘a i te fenua nei na roto ia’na, e no reira te parau nei ratou i te parau maitai no’na e te faaite nei ratou i to’na faufaa. E aita teie i faataa-noa-hia i te hoê oire iti, aore râ i te hoê Tuhaa Fenua, aore râ i te hoê fenua, e haere râ teie i te mau fenua ato‘a, te mau opu, te mau reo e te mau nunaa ato‘a i reira te Evanelia i porohia’i e tae noa mai i teie nei taime ».23

Te peresideni Joseph Fielding Smith: « Na roto i te hoê â rave‘a i ite ai au e o Iesu te Mesia—e te reira na roto ïa i te heheuraa a te Varua Mo‘a—ua ite au e e peropheta o Iosepha Semita e e peropheta na oia e e vai noa oia e a muri noa’tu ei hoê peropheta na te Atua.

« Te faatura nei au i to’na i‘oa mo‘a. E to’na taea‘e, to‘u papa ruau, te patereareha Hyrum Smith, ua taati oia i to’na iteraa i to’na toto i roto i te fare tape‘araa no Carthage. E te hinaaro nei au ia riro ei mauihaa i roto i te rima o te Fatu ia ite te mau hopea o te fenua e e noaa faahou te faaoraraa no te mea ua faati‘a mai te Fatu i te hoê hi‘o puai i teie nei mahana no te haamau faahou i to’na ra basileia i ni‘a i te fenua nei.

« Na roto i te varua no te iteraa e te haamauruururaa, te faaoti nei au i teie nei mau parau faaûrûhia mai roto mai i te Parau Haapiira e te mau Parau Fafau: ‘Ua rahi a‘e ta Iosepha Semita, te peropheta e te hi‘o a te Fatu, i rave, maori râ ia Iesu ana‘e, no te faaoraraa i te taata nei i roto i teie nei ao, i tei ravehia e te hoê taata ê atu o tei ora na i ni‘a iho i te reira.’ (PH&PF 135:3) ».24

Te peresideni Gordon B. Hinckley, o tei a‘o i Carthage, Illinois, i te 26 no tiunu 1994, no te faahanahana i te 150raa o te matahiti no te taparahi-pohe-raa-hia te peropheta Iosepha Semita: « Ua tupu te ohipa hanahana tei haamatahia e ana tei taparahi-pohe-hia i Carthage, na roto i te hoê rave‘a maere e te umerehia… Ua haere mai teie ohipa maere, tei haamata na roto i te piiraa peropheta o te tamaiti no Palmyra, ‘mai roto mai i te medebara no te pouri, e te anaana mai mai te ateate o te marama, te teatea o te mahana, e te ri‘ari‘a o te nuu faehau ma to ratou mau reva ra,’ mai ta te peropheta i pure e ia na reira (PH&PF 109:73)…

« Te faaea nei tatou i ŏ nei na roto i te tura i teie nei arui. Te feruri nei tatou i te temeio o te oraraa tei hamata i ni‘a i te mau aivi matie no Vermont e tei hope i ŏ nei i roto i te fare tape‘araa no Carthage. Aita taua oraraa ra i roa. Te mau hotu râ no taua oraraa ra ua riro ïa ei mea e ore roa e taahia.

« Ua hau atu teie nei ohipa a te Ekalesia a Iesu Mesia i te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei i te faufaa i te ora iho no te mau tauasini e te mau tausini taata tei pohe i roto i te taviniraa i te Ekalesia. E rave rahi mau hanere tauasini ite tei haere atu na te ao nei no te faaite i te piiraa o Iosepha Semita ei hoê peropheta a te Atua. Ua ma‘iri te autahu‘araa mo‘a tei faahoihia mai na roto ia’na i ni‘a i te mau rahiraa tai‘o-ore-hia o te mau taata parau-ti‘a e te paieti tei ahuhia e teie nei mana hanahana. E te tere nei te Buka a Moromona na te fenua nei mai te tahi ê atu ite no te Fatu ra ia Iesu Mesia.

« No te faahitiraa i te hoê parau mau tei parauhia e mea maoro i teie nei e i te tahi atu vahi, « ua riro mai te toto o te feia tei taparahihia ei huero no te Ekalesia. Na te mau iteraa papû tei haamauhia i teie nei mau vahi, i ni‘a i teie fenua o ta tatou e ruru nei i teie arui, taua mahana ve‘ave‘a e te haumi e 150 matahiti i teie nei, e haapaari nei i te faaroo o te mau taata na te ao ato‘a nei ».25

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene aore râ a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu tauturu, a hi‘o i te mau api vii–xiv

  • A tai‘o i te ohipa tei tupu tei faaitehia i te api 615. A feruri e nahea to te nunaa mana‘oraa ia farii ratou i te iteraa e e na Brigham Young e mono ia Iosepha Semita ei faatere no te Ekalesia. Nahea ta tatou e nehenehe e farii i te hoê iteraa e ua pii te Fatu i te peresideni o te Ekalesia i teie nei mahana?

  • Ua tohu o Iosepha no Aiphiti e te tahi atu mau peropheta tahito, i te parau no Iosepha Semita e ta’na misioni (api 616.) Mai tei faaitehia i roto i teie nei pene, ua tamau noa te mau peropheta no te mau mahana hopea nei i te haapuai i te faufaa rahi no Iosepha Semita. I to outou feruriraa no te aha o Iosepha Semita i farii ai i teie huru haapa‘oraa, na mua i ta’na taviniraa i ni‘a i te fenua nei e i muri mai?

  • A tuatapapa i te mau iteraa papû i te mau api 617–18 no ni‘a i te faatoro‘a-atea-raa-hia o Iosepha Semita. Nahea to tatou iteraa no ni‘a i te misioni a Iosepha Semita i ni‘a i te fenua nei e taui ai ia « hi‘o ana‘e tatou i te reira na roto i te hi‘oraa o te tau mure ore »?

  • A tai‘o i te mau iteraa i te mau api 619–21 no ni‘a i te orama matamua. Eaha te faariro i teie oro‘a « te oro‘a rahi roa‘e tei tupu i te ao nei mai te ti‘a-faahou-raa mai â o te Tamaiti a te Atu »? Nahea te orama matamua i riro ai « ei niu no teie Ekalesia » e « te tumu huna no to’na puai e to’na ora »? Eaha tei tauturu ia outou ia farii i te hoê iteraa no ni‘a i te orama matamua?

  • Ua parau te peresideni Joseph F. Smith e « e hopoi‘a na te Atua te ohipa tei ravehia e Iosepha Semita—e ere na Iosepha Semita » (api 619). I to outou feruriraa no te aha teie ohipa i riro ai ei tuhaa faufaa rahi no te misioni a Iosepha Semita?

  • Ua parau te peresideni John Taylor no ni‘a ia Iosepha Semita, « aita roa’tu vau i farerei i te hoê taata maramarama mai ia’na te huru » (api 621). Ua faaite râ te peresideni Taylor e te tahi atu mau peresideni o te Ekalesia e aita i rahi te mau rave‘a ta Iosepha Semita i farii no te haere i te haapiiraa. No te aha i nehenehe ai i te peropheta Iosepha ia faarahi i to’na ite? (No te tahi mau hi‘oraa, a hi‘o i te mau api 621–25). A maimi ai tatou i te ite i te pae varua, nahea ta tatou e nehenehe ai e pee atu i te hi‘oraa o Iosepha Semita?

  • A tai‘o faahou i te mau api 625–30, ma te hi‘o i te mau parau mau e te mau oro‘a ta te Fatu i faahoi mai na roto ia Iosepha Semita. A feruri e nahea to outou oraraa i huru ê ai mai te mea aita outou i ite i te faahoi-raa-hia mai o te evanelia. No te aha outou i mauruuru ai ia Iosepha Semita e ta’na misioni?

Te mau papa‘iraa mo‘a; 2 Nephi 3:6–19; 27:6–26; 3 Nephi 21:9–11; PH&PF 1;17; 5:9–10; 21:1–6

Te mau nota

  1. George Q. Cannon, « Joseph Smith, the Prophet », Juvenile Instructor, 29 no atopa 1870, 174–75

  2. Ua horo‘ahia te tahi ê atu faaiteraa no te mau tohuraa a Iosepha i mutaa ihora i roto i te Iritiraa a Iosepha Semita no te Bibilia, Genese 50:24–36.

  3. Iosepha Semita, metua, haamaitairaa tei horo‘ahia ia Iosepha Semita i te 9 no titema 1834, i Ketelani, Ohio; i roto i te mau haamaitairaa patereareha 1833–2005, mau haaputuraa a te Ekalesia, Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, Oire no Roto Miti, Utah.

  4. Joseph F. Smith, Deseret News, 7no mati 1883, 98; faatomaraa no teie tau.

  5. Brigham Young, Deseret News, 26 no atopa 1859, 266.

  6. Joseph Fielding Smith, « The Historical Background of the Prophet Joseph Smith », Improvement Era, Titema 1941, 717.

  7. Ezra Taft Benson, « Joseph Smith— Man of Destiny », a‘oraa tei horo‘ahia i te 3 no titema 1967 i Logan, Utah, 3–4; i roto i te Annual Joseph Smith Memorial Sermons (aita e tai‘o mahana); faatomaraa no teie tau e te papa‘iraa rahi; tauihia te mau vahiraa no te paratarafa.

  8. Joseph F. Smith, Deseret Evening News, 14 no tiurai 1917, p. 9; faatomaraa no teie tau; tauihia te mau vahiraa no te paratarafa.

  9. Heber J. Grant, « Some Things We Must Believe », Improvement Era, Tetepa. 1938, 519.

  10. Howard W. Hunter, « Joseph—The Seer », a‘oraa tei horo‘ahia i te 15 no titema 1960, i Logan, Utah; i roto i te Annual Joseph Smith Memorial Sermons (1966), 2:197–98; faaapîhia te papa‘iraa, te faatomaraa, te papa‘iraa i te reta rahi, e te tarame. .

  11. David O. McKay, « Joseph Smith— Prophet, Seer, and Revelator », Improvement Era, Te nuare 1942, 54.

  12. Ezra Taft Benson, a‘oraa tei horo‘ahia i te 20 no me 1984, i Salt Lake City, Utah, 2; Ezra Taft Benson, Addresses 1943–89, mau haaputuraa a te Ekalesia.

  13. George Albert Smith, i roto i te Conference Report, Eperera 1917, 37.

  14. John Taylor, Deseret News, 2 no tiunu 1880, 275

  15. Wilford Woodruff, Millennial Star, 28 no eperera 1890, 258; faaapîhia te papa‘iraa i te reta rahi.

  16. Lorenzo Snow, Deseret News, 13 no eperera 1870, 115–16.

  17. Harold B. Lee, Teachings of Harold B. Lee, nene‘iraa a Clyde J. Williams (1996), 372.

  18. David O. McKay, « The Prophet Joseph Smith—On Doctrine and Organization », a‘oraa tei horo‘ahia i te 10 no titema 1944, i Logan, Utah; i roto i te Annual Joseph Smith Memorial Sermons (1966), 1:9, 14; faatomaraa no teie tau e te papa‘iraa i te reta rahi.

  19. Howard W. Hunter, « The Temple of Nauvoo », Ensign, Tetepa 1994, 63; tauihia te mau vahiraa no te paratarafa.

  20. Spencer W. Kimball, i roto i te Conference Report, Eperera 1977, 114–15; aore râ te Ensign, Me 1977, 77.

  21. Gordon B. Hinckley, « Joseph Smith Jr.—Prophet of God, Mighty Servant », Ensign, Titema. 2005, 4–6.

  22. Joseph F. Smith, i roto i te « Joseph, the Prophet », Salt Lake Herald Church and Farm Supplement, 12 no tenuare 1895, 210–11; faaapîhia te papa‘iraa na roto i te reta rahi.

  23. Joseph F. Smith, Deseret News, 7 no mati 1883, p. 98; faatomaraa no teie tau.

  24. Joseph Fielding Smith, « The First Prophet of the Last Dispensation », Ensign, Atete 1971, 7.

  25. Gordon B. Hinckley, « Joseph, the Seer », Ensign, Setepâ 1994, 71; tauihia te mau vahiraa no te paratarafa.

Hōho’a
Joseph preaching

Ua parau o Brigham Young e « Ua faauehia i roto i te mau apooraa o te tau mure ore, hau te faatumuraa i te fenua nei, o oia, o Iosepha ïa te taata, i roto i te tau tuuraa evanelia hopea o te ao nei, o te faatupu i te parau a te Atua i to’na ra mau taata ».

Hōho’a
President Brigham Young

Te peresideni Brigham Young

Hōho’a
President Ezra Taft Benson

Te peresideni Ezra Taft Benson

Hōho’a
President Heber J. Grant

Te peresideni Heber J. Grant

Hōho’a
President Howard W. Hunter

Te peresideni Howard W. Hunter

Hōho’a
President George Albert Smith

Te peresideni George Albert Smith

Hōho’a
President John Taylor

Te peresideni John Taylor

Hōho’a
President Wilford Woodruff

Te peresideni Wilford Woodruff

Hōho’a
President Lorenzo Snow

Te peresideni Lorenzo Snow

Hōho’a
President Harold B. Lee

Te peresideni Harold B. Lee

Hōho’a
President David O. McKay

Te peresideni David O. McKay

Hōho’a
President Spencer W. Kimball

Te peresideni Spencer W. Kimball

Hōho’a
President Gordon B. Hinckley

Te peresideni Gordon B. Hinckley

Hōho’a
President Joseph F. Smith

Te peresideni Joseph F. Smith

Hōho’a
President Joseph Fielding Smith

Te peresideni Joseph Fielding Smith