Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 42: Te utuafare: Te taatiraa maitai roa‘e no teie taime e amuri noa’tu


Pene 42

Te utuafare: Te taatiraa maitai roa‘e no teie taime e amuri noa’tu

« Ua parahi mai te taatiraa e te oaoa maitai roa‘e i roto i to matou nei fare. Aore roa e mana‘o tu‘ati ore e te amahamaha i haarepurepu i to matou hau, e ua parahi noa mai te hau i rotopu ia matou » (Lucy Mack Smith)

No roto mai i te oraraa o Iosepha Semita

I te matahiti 1843, noa’tu e aita â te hiero no Nauvoo i oti i te patuhia, ua faaite te peropheta i te haapiiraa no te faaoraraa i te feia i pohe, e ua faatere oia i te oro‘a hiero i te hoê pŭpŭ feia mo‘a haapa‘o maitai. Ua ti‘a râ ia faanahohia te hoê tuhaa rahi no te ohipa mo‘a no te mau hiero. I te 16 no me 1843, ua tere atu te peropheta mai Nauvoo i Ramus, Illinois, i reira to’na faaearaa i te utuafare o to’na hoa piri roa o Benjamin F. Johnson. I taua pô ra, ua haapii oia i te taea‘e e te tuahine Johnson e te tahi mau hoa piri roa no ni‘a i te « fafauraa apî e te mea mure ore no te faaipoiporaa ». Ua haamaramarama oia e teie fafauraa o te « haapa‘oraa ïa o te autahu‘araa » o te titauhia ia noaa te tuhaa teitei roa‘e o te basileia tiretiera (A hi‘o PH&PF 131:1–4). Ua haapii ato‘a oia e ia ore te hoê tane e te hoê vahine e tomo i roto i te fafauraa no te faaipoiporaa mure ore, « e faaea ïa raua i te faarahihia ia pohe ana‘e raua; oia hoi, eita ïa raua e fanau i te mau tamarii i muri a‘e i te ti‘a-faahou-raa ». O ratou o te tomo atu i roto i teie fafauraa e o te haapa‘o noa « e tamau ïa ratou i te faarahihia e e fanau ratou i te mau tamarii i roto i te hanahana tiretiera ra ».1

E piti ava‘e i muri iho, i te 12 no tiurai 1843, i te piha i ni‘a no to’na fare toa ofa‘i uteute, ua tai‘o te peropheta ia William Clayton i te hoê heheuraa no ni‘a i te haapiiraa no te faaipoiporaa mure ore (a hi‘o PH&PF 132). Ua ite e ua haapii te peropheta i teie haapiiraa no te tahi taime na mua’tu. I roto i teie heheuraa, te parau mai nei te Fatu e mai te mea eita te hoê tane e te hoê vahine e taatihia e te mana no te autahu‘araa mo‘a, « eita raua e nehenehe ia faarahihia, e faaea taa ê hoê noa râ raua ma te apiti ore, ma te ore i faateiteihia, i roto i to raua huru faaora-noa-hia ra, e tae noa’tu i te mau tau mure ore ato‘a » (a hi‘o PH&PF 132:15–18). No te farii i te faateiteiraa, e ti‘a i te mau tane e te mau vahine ia taatihia e te mana autahu‘araa e ia haapa‘o noa i ta ratou mau fafauraa.

« E teie faahou â, oia mau ta‘u e parau atu nei ia oe na, mai te mea e faaipoipo te hoê taata i te hoê vahine na roto i ta‘u parau, o ta‘u ïa ture, e na roto i te fafauraa apî e te mea mure ore hoi, e ua taatihia’tu te reira ia raua ra e te Varua Mo‘a no te fafauraa, e ana o tei faatahinuhia, o ta‘u i faataa no teie nei mana e te mau taviri hoi no teie nei autahu‘araa;… e ravehia ïa i ni‘a ia raua ra te mau mea ato‘a ta ta‘u tavini i tuu atu i ni‘a ia raua, i roto i te taime noa nei, e na roto hoi i te tau mure ore ato‘a ra; e e haamana-roa-hia ïa vai ai raua i rapae i te ao nei; e e mareva ê atu hoi raua na te mau melahi, e te mau atua, o tei tuuhia’tu i reira, i to raua faateiteiraa e te hanahana hoi i roto i te mau mea ato‘a ra, mai te au i tei taatihia’tu i ni‘a i to raua na upoo, e o taua hanahana ra o te îraa ïa e te faatupu-noa-raa o te huaai e a muri e a muri noa’tu.

« Ei reira raua e riro ai ei na atua, no te mea aore to raua e hopea; no reira raua e vai noa’i mai te hopea ore e tae noa’tu i te hopea ore, no te mea hoi e haere noa â raua; ei reira raua e vai ai i ni‘a a‘e i te mau mea ato‘a ra, no te mea ua auraro hoi te mau mea ato‘a ia raua ra. Ei reira raua e riro ai ei na atua, no te mea tei ia raua te mau mana ato‘a ra, e e auraro atu te mau melahi ia raua ra. Oia mau, oia mau, ta‘u e parau atu nei ia oe na, maori râ ia haapa‘o mau â oe i ta‘u ture nei e ore roa’tu oe e noaa i teie nei hanahana » (PH&PF 132:19–21)

No Elder Parley P. Pratt no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo, ua faahohonu te hoê iteraa no teie haapiiraa i to’na here no to’na utuafare: « Na Iosepha Semita i haapii ia‘u nahea e faaherehere i te mau auraa here o te metua tane e te metua vahine, te tane e te vahine; te taea‘e e te tuahine, te tamaiti e te tamahine. E mea na roto ia’na to‘u haapiiraa e e nehenehe te vahine no to‘u ouma e taatihia ia‘u nei no teie taime e a muri noa’tu; e te mau mana‘o here mâ tei taamu te tahi i te tahi no roto mai ïa i te puna no te here mure ore o te ra‘i. Na roto ia’na i haapii ai au e e nehenehe ta tatou e faatupu i teie nei mau mana‘o here, e e tupu e e faarahihia teie mau mana‘o here e a muri noa’tu; e te hopea no to tatou taatiraa hopea ore o te huaai ïa tei rahi mai te mau feti‘a no te ra‘i, aore râ mai te one tahatai… I here na vau na mua’tu, aita râ vau i ite no teaha. I teie nei ua here au—ma te mâ—te hoê mana‘o puai e te teitei, o te faateitei i to‘u varua mai te mau mea poto no teie ao fifi e o te rahi mai te moana… Ei haapotoraa, e nehenehe ta‘u e here i teie nei ma te varua e te iteraa ato‘a ».2

Te mau haapiiraa a Iosepha Semita

E faatura te mau tane e te mau vahine te tahi e te tahi na roto i te faaiteraa i te here, te hamani maitai e te aroha

« Te faaipoiporaa o te hoê ïa faanahoraa o te ra‘i tei haamauhia i roto i te ô i Edene ».3

« E hopoi‘a na te hoê tane ia here, ia faaherehere, e ia faaamu i ta’na vahine, e ia haapa‘o ia’na e eiaha e vahine ê atu [a hi‘o PH&PF 42:22]; e ti‘a ia’na ia faatura ia’na mai ia’na e faatura ia’na iho, e e ti‘a ia’na ia hi‘o i to’na mau mana‘o ma te here, no te mea e i‘o hoi oia no to’na nei i‘o, e to’na ivi, tei faataahia ei tauturu au no’na i te mau mea no te pae tino e no te pae varua; te hoê e nehenehe hoi ia’na ia faaite atu i to’na mau inoino ma te tape‘a ore, o tei ineine (ua faataahia oia) ia amo i te tahi tuhaa o ta’na hopoi‘a no te tamarû e no te faaitoito i to’na mau mana‘o na roto i to’na ra reo marû.

« O te ti‘araa o te tane, e ti‘a i te upoo o to’na utuafare… eiaha no te faatere i ta’na vahine mai te hoê taata faatîtî, eiaha ato‘a mai te hoê taata tei măta‘u aore râ tei pohehae e faaru‘e ta’na vahine i to’na ti‘araa, e e tape‘a oia ia’na ia faaohipa i to’na mana. E hopoi‘a na’na ia riro ei taata na te Atua (no te mea te taata a te Atua e taata ïa no te paari), tei ineine i te mau taime ato‘a ia farii na roto i te mau papa‘iraa mo‘a, te mau heheuraa e no ni‘a maira, taua mau arata‘iraa tei titauhia no te faateitei e te faaoraraa i to’na utuafare ».4

I te hoê rururaa a te mau tuahine no te sotaiete tauturu, ua parau o Iosepha Semita: « Eita e ti‘a ia outou ia faaoo i ta outou mau tane faaipoipo no ta ratou mau ohipa, ia itehia râ to outou huru hara ore, to outou hamani maitai e to outou here, tei hau atu i te puai i te hoê ofa‘i mule i ni‘a i te a’i; eiaha te tama’i, te marôraa, te faahaparaa, aore râ te amahamaharaa, te marû râ, te here, te viivii ore—teie te mau mea o te ti‘a i te faateitei ia outou i te hi‘oraa o te mau taata maitai ato‘a…

« …Ia roo-ana‘e-hia te hoê taata i te pe‘ape‘a, ia tapitapi ana‘e to’na mana‘o i te fifi, ahani e nehenehe ta’na e farerei i te hoê mata ataata eiaha râ te hoê marôraa aore râ te hoê amuamuraa—mai te mea e farerei oia i te marû, e faahau ïa te reira i to’na varua e e tamarû te reira i to’na mau mana‘o; ia hepohepo ana‘e te feruriraa, e hinaaro oia i te hoê vahi no te aroha e te hamani maitai… Ia hoi ana‘e outou i te fare, eiaha roa’tu e parau i te tahi parau iria aore râ e parau riri i ta outou mau tane, ia faaunauna râ te hamani maitai, te aroha e te here i ta outou mau ohipa mai teie atu taime ».5

Ua faaite mai o Eliza R. Snow: « Ua ti‘aoro [te peropheta Iosepha Semita] i te mau tuahine ia haatumu noa i te mau taime ato‘a i to ratou faaroo e ta ratou mau pure e ia tuu i to ratou ti‘aturiraa i ni‘a i ta ratou mau tane faaipoipo, ta te Atua i faataa no ratou ia faatura ».6

E faahanahana te mau tamarii i to ratou mau metua na roto i te faaiteraa i to ratou mauruuru ia ratou e te hereraa ia ratou i te taato‘araa o to ratou oraraa

E rave rahi mau mahana i te ava‘e atopa 1835, ua haere te peropheta e farerei i te mahana tata’itahi i to’na metua tane tei roohia i te ma‘i rahi, ma te tia’i ia’na ma te «aau tapitapi ». Te faaite nei te buka aamu a te peropheta: « Ua tia’i faahou vau i to‘u nei metua tane, tei ma’i-roa-hia. I roto i te pure huna i teie po‘ipo‘i, ua parau te Fatu, ‘e ta‘u tavini, e ora to oe metua tane.’ Ua haapa‘o vau ia’na i te taato‘araa o teie mahana ma to‘u aau tei faateiteihia i te Atua i te i‘oa o Iesu Mesia, e ia faahoi Oia ia’na i te tino maitai, ia nehenehe ia‘u ia haamaitaihia i te parahiraa i piha-‘iho ia’na e i te fariiraa i to’na mau mana‘o tauturu, ma te faariro i te reira mai te hoê o te mau haamaitairaa rahi roa no te fenua nei oia hoi te haamaitairaa no te auhoaraa o te mau metua, o ta te mau matahiti paari e te aravihi i faariro ia ratou i nehenehe ai ia ratou ia horo‘a i te mana‘o tauturu maitai roa‘e. I te pô, ua haere mai te taea‘e David Whitmer. Ua ti‘aoro atu maua i te Fatu na roto i te pure u‘ana i te i‘oa o Iesu Mesia, e ua tuu maua i to maua rima i ni‘a iho ia’na, e ua ti‘avaru ê atu i te ma‘i. E ua faaroo e ua pahono te Atua i ta maua mau pure—no te oaoaraa e te mauruuru rahi o to maua varua. Ua ti‘a mai to matou metua tane paari i ni‘a e ua oomo i to’na ahu, ua tuo e ua arue i te Fatu ».7

« Ia haamaitaihia to‘u nei metua vahine, no te mea ua î noa to’na varua i te maitai e te aroha; e noa’tu to’na matahiti paari, e farii noa â oia i te puai, e e tamahanahanahia oia i rotopu i to’na ra utuafare, e e farii oia i te ora mure ore. E ia haamaitaihia to‘u metua tane, no te mea e vai noa te rima o te Fatu i ni‘a a‘e ia’na, no te mea e ite oia i te ati o ta’na mau tamarii i te haere ê atu; e ia itehia te hotu no to’na oraraa, e hi‘o ïa oia ia’na mai te hoê tumu olive, e ua teimaha roa te mau amaa raau i te maa hotu; e e noaa ato‘a ia’na te hoê parahiraa i ni‘a ».8

« Ua haamana‘o vau i te mau ohipa tei tupu i to‘u tamariiraa. Ua mana‘o vau i to‘u metua tane tei pohe… E taata hanahana oia e e feruriraa teitei to’na, e te mo‘a, e te faateiteihia e te mâ. Ua ma‘ue to’na varua i ni‘a a‘e i taua mau ture viivii e te tura ore tei riro ei peu tumu no te aau taata. Te parau nei au i teie nei e aita roa’tu oia i rave i te hoê ohipa ino, e nehenehe e parauhia e e mea maitai rii i roto i to’na oraraa, i to‘u nei mana‘oraa. Te here nei au i to‘u metua tane e te haamana‘oraa no to’na oraraa; e te vai puai noa nei te haamana‘oraa no ta’na mau ohipa maitai i roto i to‘u nei mau mana‘o, e e rave rahi o ta’na mau parau maitai ia‘u e te mau parau hoi a te hoê metua o tei papa‘ihia i ni‘a i te păpă o to‘u nei aau.

E mea mo‘a ia‘u te mau mana‘o ta‘u e faaherehere nei no te aamu no to’na oraraa, tei tere na roto i to‘u nei feruriraa; e tei tanuhia i ŏ nei na roto i ta‘u iho hi‘opo‘araa, mai te taime i fanauhia’i au. E mea mo‘a ia‘u to’na repo fenua, e te vahi i tarava ai oia. E mea mo‘a ia‘u te menema ta‘u i patu no te haati i ni‘a a‘e i to’na ra upoo. Ia ora noa e a muri noa’tu te haamana‘oraa o to‘u metua tane… Ia hi‘o mai te Atua ta‘u e here nei i raro nei mai ni‘a mai e ia faaora ia‘u i to‘u mau enemi i ŏ nei, e ia rave mai ia‘u ma te rima ia nehenehe ia‘u ia ti‘a i ni‘a i te mou‘a no Ziona, e ia faakorona ia‘u e to‘u metua tane i reira e a muri noa’tu.

« Aita roa e mau parau e e reo e tano no te faaite i to‘u mauruuru i te Atua no To’na horo‘araa mai ia‘u te mau metua hanahana mau.

« Ua riro to‘u metua vahine te hoê o te mau vahine hanahana e maitai roa‘e i te mau vahine ato‘a. Ia faaroa mai te Atua i to’na mau pue mahana e to‘u ato‘a, ia nehenehe ia matou ia ora no te oaoaraa i te parahiraa i piha‘iho te tahi e te tahi no te hoê taime maoro ».9

« Ia feruri ana‘e vau i te haapa‘o maitai e te itoito tuutuu ore ta to matou nau metua i tutava i te haapa‘oraa ia matou, e te rahiraa hora e rave rahi i roto i te oto e te mana‘o tapitapi ta raua i horo‘a, i ni‘a a‘e i to matou mau ro‘i e i te hiti o te ro‘i, i te tau ma‘i, e ti‘a ïa ia matou ia haapa‘o maitai i to raua mau mana‘o i to raua ruauraa! Eita te reira e nehenehe e riro ei tumu no te feruriraa maitai no matou, ia parau aore râ ia rave ana‘e matou i te tahi mea o te faatae i to raua upoo hinahina i raro i te apoo ma te oto ».10

E nehenehe te here i rotopu i te mau taea‘e e te mau tuahine e riro ei mea maitai e e vai noa mai

Teie ta te peropheta i papa‘i no ni‘a i to’na na taea‘e e piti, tei pohe i to raua apîraa ra: « Alvin, to‘u nei tuaana—Te haamana‘o maitai nei au i te mauiui o te oto i roto i to‘u ouma apî e tei fatata i te tumahae i to‘u nei mafatu apî i te taime i pohe ai oia. O oia te taata paari roa‘e e te hanahana roa‘e o te mau tamarii a to‘u nei metua tane. Ua riro oia te hoê o te mau tamaroa hanahana roa‘e a te taata nei… Aita e haavareraa i roto ia’na. Ua ora oia ma te mâ mai te taime e tamarii ai oia… Ua riro oia te hoê o te mau taata feruriraa paari roa‘e, e i te taime i pohe ai oia ua haere mai te melahi a te Fatu e farerei ia’na i to’na mau taime hopea…

« E tamaiti hanahana ato‘a… to‘u teina o Don Carlos Smith; aita roa‘e vau i ite i te hoê noa‘e hapa i roto ia’na; aita roa’tu vau i ite noa‘e i te hoê ohipa viivii matamua, aore râ te hoê huru faaroo ore aore râ faufau matamua i roto i te hoê tamarii mai to’na fanauraahia e tae noa’tu i te taime no to’na poheraa. E tamarii herehia, e au maitaihia, e aau maitai e te viivii ore e te haapa‘o maitai, e te parau-ti‘a; e te vahi i haerehia e to’na varua, e haere ato‘a’tu ïa to‘u aau ».11

Ua papa‘i o Iosepha Semita i teie mau parau i roto i te hoê rata i to’na ra tuaana Hyrum: « E to‘u nei taea‘e Hyrum here e, te pe‘ape‘a rahi nei au no oe, te haamana‘o noa râ vau ia oe i roto i ta‘u mau pure, ma te pii i te Atua ia paruru ia oe noa’tu te raveraa a te mau taata aore râ a te mau diabolo… Ia paruru te Atua ia oe ».12

Teie ta te peropheta i papa‘i no ni‘a ia Hyrum: « E nehenehe ia‘u ia pure i roto i to‘u nei aau e ia riro to‘u mau taea‘e ato‘a mai to‘u nei taea‘e here o Hyrum, tei mau i te marû o te hoê arenio, e te parau-ti‘a o Ioba, ei haapotoraa, te marû e te haehaa o te Mesia; e te here nei au ia’na i taua here ra tei puai a‘e i te pohe ».13

Te mau metua o te here, te turu e te pure nei no ta ratou mau tamarii, e faahaere mai ïa ratou i te mau haamaitairaa faito orehia i roto i te oraraa o ta ratou mau tamarii

I muri a‘e i to’na tere i te aivi no Cumorah i te ava‘e tetepa 1823, ua faaite o Iosepha Semita i te ohipa ta’na i rave i to’na utuafare e ua tamau noa oia i te faaite atu ia ratou te mau ohipa ta’na i rave. Ua papa‘i te metua vahine o te peropheta: « I te mau pô ato‘a e haaputuputu amui matou i te mau tamarii. I to‘u mana‘oraa ua faaiteite matou te huru taaê roa o te hoê utuafare i ora na i ni‘a i te fenua nei, tei parahi paato‘a i roto i te hoê haamenemeneraa, te metua tane, te metua vahine, te mau tamaroa e te mau tamahine no te faaroo ma te anaanatae e ma te huti ore i te aho, i te mau haapiiraa faaroo a te hoê tamaiti (ahuru ma hitu) matahiti te paari…

« Ua papû ia matou e ua fatata te Atua i te faahaere mai i te maramarama i te tahi mea o te nehenehe e haapuai ia matou i te pae feruriraa e te pae faaroo, te tahi mea ta matou e nehenehe e maramarama hau atu i te mau mea tei haapiihia ia matou na mua’tu, e ua oaoa rahi roa matou i te reira. Ua parahi mai te taatiraa e te oaoa maitai roa‘e i roto i to matou nei fare. Aore roa e mana‘o tu‘ati ore e te amahamaha i faaarepurepu i to matou hau, e ua parahi noa mai te hau i rotopu ia matou ».14

Fatata i te hopea o te tere o te pû ti‘ahapa no Ziona i te ava‘e tiunu 1834, ua roohia o Iosepha e o Hyrum Smith, e te tahi atu mau taea‘e e rave rahi i te ma‘i fiva cholera. Ua faaite to raua metua vahine i te mea tei tupu ia raua: « Ua rahi roa te oaoa… o Hyrum e Iosepha i te farerei-faahou-raa ia matou i roto i te tino maitai, hau atu i te mau mea ato‘a, no te mau ati ta raua i ora atu i roto i to raua mo‘eraa. Ua parahi raua i raro, te tahi i piha‘iho i te tahi, o Iosepha o te tape‘araa te hoê o to‘u na rima e Hyrum te tahi rima, e ua faaite raua i teie mau mea i muri nei…

« Ua roo vitivihia matou i te ma‘i, e i roto noa i te mau minuti i muri mai tei roto matou i te hepohepo rahi. Ua tarape maua te tahi i te tahi ma te parau ore e ua faaru‘e maua i te fare no te haere atu i te tahi vahi mo‘emo‘e no te pure amui atu e ia faaora mai te Atua ia matou i teie nei mana ino. Hou râ a nehenehe ai ia maua i te haere atea ê atu ia ore maua e tape‘ahia, aita roa i nehenehe ia maua ia ti‘a i ni‘a i to maua nei mau avae e ua ri‘ari‘a roa maua, ma te măta‘u e e pohe maua i roto i teie medebara i te tooa-o-te-râ tei atea roa i to maua mau utuafare, ma te ore e haamaitai i ta maua mau tamarii aore râ ma te ore e horo‘a ia ratou te hoê parau faaitoito hopea no te faataaraa. Ua tuo o Hyrum, ‘e Iosepha, eaha ïa ta taua e rave? E ti‘a anei ia tapû ê hi‘atu taua i te aro o te fenua nei e teie nei ma‘i ri‘ari‘a? » Ua parau a‘era o [Iosepha], « e tuturi taua i raro e e pure taua i te Atua ia faatea ê i te pipii o te uaua o te avae e te tahi atu fifi e ia faahoi mai i to taua tino maitai, ia nehenehe ia taua ia hoi atu i to taua utuafare ». Ua na reira maua aita râ i farii i te hoê vahi maitai, e te haere noa’tu ra i te inoraa…

« Aita i maoro roa ua tae mai te faaotiraa e ia ani faahou i te Atua no to’na aroha e ia ore maua e ti‘a i ni‘a e tae noa’tu i te taime e farii ai te hoê aore râ te tahi i te hoê faaiteraa papû e e ora maua… Ua pure maua no te tahi taime, na mua te hoê e i muri iho te tahi, e aita i maoro roa ua ite maua e te haamata ra te pipii o te uaua i te ore. E i te hoê taime poto i muri mai, ua ti‘a a‘era o Hyrum i ni‘a e tuo a‘era, « e Iosepha, e hoi taua, no te mea ua ite au i te hoê orama ua ite au i roto i taua orama ra ia mama i te tuturiraa i raro a‘e i te hoê tumu apara i te pureraa no taua, e te ani nei oia i teie taime ma te roimata i te Atua ia faahereherehia to taua ora e ia nehenehe ia’na ia ite faahou ia taua i te tino nei. E ua faaite mai te Varua ia‘u e e faaroohia ta’na mau pure e ta taua mau pure ». E mai taua taime ra ua faaorahia maua e ua haere maua i to maua haerea ma te oaoa.’

Ua na ô a‘era o Iosepha, « e to‘u metua vahine e, ua riro pinepine ta oe mau pure ei rave‘a no te tautururaa ia maua a haati ai te marumaru o te pohe ia maua ».15

Ua faaitehia mai te here o Lucy Mack Smith no ta’na mau tamaiti na roto i te aamu ta’na i papa‘i no ni‘a i te afa‘i-raahia te peropheta e to’na taea‘e Hyrum ei mau auri mai Far West, Missouri i te ava‘e novema 1838, e tae atu i Independence e i muri iho i Richmond, Missouri, i reira raua e tape‘ahia’i i te fare auri. Ua măta‘u te utuafare e e taparahi pohehia o Iosepha e o Hyrum: « I te taeraa mai te parau apî e e afa‘i-ê-hia’tu ta maua nau tamaiti, ua parau mai te ve‘a ia maua e mai te mea e hinaaro maua ia ite e te ora noa ra ta maua nau tamaiti, e ti‘a ïa ia maua ia haere atu ia raua ra, no te mea tei roto hoi raua i te pereoo o te faahoro-ê-hia’tu e o te tere atu i roto noa i nau minuti. No to’na ma‘i rahi aita’tura i nehenehe i ta‘u tane faaipoipo ia haere, ua haere noa maua o Lucy [te hoê tamahine], no te mea o maua ana‘e to te utuafare tei ore i roohia i te ma‘i.

« I to maua fatataraa’tu i roto i te area e 366 metera i te pereoo, aita i nehenehe ia maua ia haere atu â no te mau taata e haati nei ia raua. Ua pii a‘era vau ‘o vau te metua vahine o te peropheta, aita anei e taata maitai i ŏ nei o te tauturu ia‘u ia haere na roto i teie naho‘a taata e tae atu i taua pereoo ra ia nehenehe ia‘u ia hi‘o i te hi‘oraa hopea i tau mau tamarii e ia paraparau atu ia raua i te hoê faahou â taime hou raua e pohe ai?’ Ua farii ihora te hoê taata ia faataa i te hoê e‘a na rotopu atu i te nuu, e ua haere atu matou na roto haere i te mau ‘o‘e, te mau pupuhi rahi, te mau pupuhi iti, e te mau pupuhi patia, ma te faari‘ari‘ahia e te pohe i te mau taahiraa avae ato‘a, e tae noa’tu ua tae atu matou i reira. Ua paraparau atu te taata tei apee mai ia‘u ia Hyrum, tei parahi i mua, e ua parau atu ia’na e tei onei to’na metua vahine e ua hinaaro oia ia’na ia toro oia i to’na rima ia’na ra. Ua na reira oia, aita râ vau i faati‘ahia ia hi‘o atu ia raua, no te mea e mea me‘ume‘u roa te tapo‘i ahu o te pereoo e ua taamu vîhia i raro i mua e ua patiti-papû-hia i te hiti…

I muri iho ua arata‘i to maua nei hoa ia maua i te tuhaa i muri o te pereoo, i reira o Iosepha, e ua paraparau atu ia’na, i te naô-raa’tu, « e Semita tane, tei ŏ nei to oe metua vahine e to oe tuahine e te hinaaro nei raua e aroha rima ia oe.’ Ua faa ô ihora o Iosepha i to’na rima na roto i te area i rotopu i te pereoo e te tapo‘i ahu i reira hoi te tapo‘i i te patiti-raa-hia i te hopea o te iri. Ua haru ihora maua i to’na rima, aita râ oia i paraparau ia maua. Aita i nehenehe ia‘u ia faaru‘e ia’na ma te ore e faaroo i to’na reo. Ua na ô a‘era vau ‘ e Iosepha e’, a paraparau faahou mai na i to oe metua vahine tei rahi te oto. Eita e nehenehe ia‘u ia haere ia ore vau e faaroo ia oe ia paraparau mai.’

« ‘Ia haamaitai mai te Atua ia oe, e mama,’ ua na ô maira oia, e ua tuohia e ua tere atu te pereoo, ma te afa‘i ê atu i ta‘u tamaiti ia maua a taumi noa’i o Lucy i to’na rima no te apa atu i te reira i te apa hopea o te hoê tuahine, no te mea ua ite matou e ua faautu‘ahia raua ia pupuhi-pohe-hia.

« Ua manuia maua i te hoi faahou atu i te fare, noa’tu e fatata roa e aita roa i nehenehe ia maua ia turu ia maua iho… No te tahi taime aita’tu e mea tei faaroohia i roto i te fare maori râ te autâ e te uuru, no te mea aita matou i ite i taua taime ra e ua ite matou ia Iosepha e Hyrum no te taime hopea. I rotopu râ i to‘u mauiui, ua ite au i te tamahanahanaraa tei hau atu i te taato‘araa o te tamahanahanaraa o te fenua nei. Ua î au i te Varua o te Atua e ua farii au i teie mau mea i muri nei na roto i te horo‘araa o te tohuraa: « Ia tamahanahanahia to oe mafatu no ni‘a i ta oe mau tamarii, no te mea eita roa te hoê rouru o to raua upoo e tuinohia’… Ua na ô atu vau, ‘e ta‘u mau tamarii, eiaha e ta‘i faahou. Eita te taata ino e taparahi pohe ia raua, no te mea ua faaite mai te Fatu ia‘u e e faaora oia ia raua i rapae atu i te rima o to raua mau enemi.’ Ua riro te reira ei tamahanahanaraa rahi no matou paato‘a, e aita matou i hepohepo rahi faahou i muri mai mai te mea e e rave-ê-hia’tu to raua ora ».16

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene aore râ a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu tauturu, a hi‘o i te mau api vii–xiv

  • A tai‘o faahou i te faaiteraa a Elder Parley P. Pratt e nahea te hoê iteraa no te haapiiraa no te faaipoiporaa mure ore i haamaitai ai i to’na orara? (api 546). Nahea teie haapiiraa e nehenehe ai e haamaitai i te huru o to tatou mana‘o no ni‘a i to tatou mau utuafare? To tatou huru i ni‘a i te tahi e te tahi o te utuafare?

  • A tai‘o i te a‘o a Iosepha Semita i te mau tane e te mau vahine faaipoipo (te mau api 547–48). A feruri na e nahea te tahi o teie a‘o e tano ai i te mau vahine e te mau tane. No teaha e mea faufaa rahi no te mau metua tane e te mau metua vahine ia tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a e ia farii i te mau heheuraa no te arata‘i i te utuafare? Eaha te tahi mau mea e nehenehe ta te hoê tane e rave ia ite ana‘e oia e « ua rohirohi roa ta’na vahine i te mau pe‘ape‘a »? No te aha e ti‘ai i te mau tane e te mau vahine faaipoipo ia faaohipa ore i « te parau iria e te riri »?

  • Ei taata paari, ua tamau noa te peropheta Iosepha i te oaoa i te parahiraa i piha‘iho i to’na nau metua, i te imiraa i to raua mana‘o tauturu, e i te faaturaraa ia raua (te mau api 548–51). Eaha te mau faahitiraa parau a te peropheta no ni‘a i to’na na metua tei haaputapû taa ê ia outou? Eaha te mau hi‘oraa ta outou i ite no ni‘a i te mana tamau no te maitai ta te mau metua i rave i ni‘a i ta ratou mau tamarii? A feruri na i te mau mea ta outou e nehenehe e rave no te faahanahana maitai atu â i to outou mau metua.

  • A tai‘o faahou i te mau faahitiraa parau a te peropheta no ni‘a i to’na mau taea‘e Alvin, Don Carlos e Hyrum (te mau api 551–52). I to outou feruriraa no te aha te auraa i rotopu i te mau taea‘e e te mau tuahine e nehenehe ai e vai maoro e e vai puai noa? Eaha ta te mau metua e nehenehe e faaitoito i ta ratou mau tamaiti e ta ratou mau tamahine ia riro ei mau hoa maitai? Eaha ta te mau taea‘e e te mau tuahine e nehenehe e rave no te atuatu i to ratou hoaraa te tahi e te tahi?

  • A tai‘o faahou i te haamana‘oraa a Lucy Mack Semita no ta’na tamaiti o Iosepha i te haapiiraa i te utuafare (api 552). Eaha te mau mea tei tupu ta outou e nehenehe e faaite atu i reira to outou iteraa i te « hoêraa e te oaoa » o te mau melo no te utua-fare? Eaha ta te mau metua e nehenehe e haapii mai na roto i te ohipa tei tupu ia Iosepha e Hyrum no ni‘a i te faaora-raa-hia i te ma‘i fiva cholera? (A hi‘o i te mau api 552–54).

Te mau papa‘iraa mo‘a:Exodo 20:12; 1 Korinetia 11:11; Ephesia 6:1–4; Mosia 4:14–15; Mose 3:18, 21–24

Te mau nota

  1. History of the Church, 5:391; no roto mai i te mau arata‘iraa tei horo-‘ahia e Iosepha Semita i te 16 no me 1843, i Ramus, Illinois; faaitehia mai e William Clayton.

  2. Parley P. Pratt, Autobiography of Parley P. Pratt, nene‘iraa a Parley P. Pratt Jr (1938), 297–98; tauihia te mau vahiraa no te paratarafa.

  3. History of the Church, 2:320; no roto mai i te hoê papa‘iraa i roto i te buka aamu a Iosepha Semita, 24 no novema 1835, Kirtland, Ohio.

  4. « On the Duty of Husband and Wife », te hoê faahitiraa parau i nene-‘ihia i roto i te Elders’ Journal, Atete 1838, 61; tauihia te mau vahiraa no te paratarafa; O Iosepha Semita te papa‘i ve‘a faatere no te ve‘a.

  5. History of the Church, 4:605–7; faaapîhia te papa‘iraa; tauihia te mau vahiraa no te paratarafa; no roto mai i te hoê a‘oraa tei horo‘ahia e Iosepha Semita tei horo‘ahia i te 28 no eperera 1842, i Nauvoo, Illinois; faaitehia mai e Eliza R. Snow; a hi‘o ato‘a i te appendix, api 562, ohipa 3.

  6. History of the Church, 4:604; no roto mai i te hoê a‘oraa tei horo‘ahia e Iosepha Semita i te 28 no eperera 1842, i Nauvoo, Illinois; faaitehia mai e Eliza R. Snow; a hi‘o ato‘a i te appendix, api 562, ohipa 3.

  7. History of the Church, 2:289; no roto mai i te mau papa‘iraa a Iosepha Semita i roto i ta’na buka aamu, 8 e 11 no atopa 1835, Kirtland, Ohio

  8. History of the Church, 1:466; tauihia te mau vahiraa no te paratarafa; no roto mai i te hoê papa‘iraa i roto i te buka aamu a Iosepha Semita, 18 no titema 1833, Kirtland, Ohio.

  9. History of the Church, 5:125–26; no roto mai i te hoê papa‘iraa a Iosepha Semita i roto i ta’na buka aamu, 23 no atete 1842, piha‘iho i Nauvoo, Illinois; ua hape te tai‘o mahana no te 22 no atete 1842, i roto i te History of the Church.

  10. History of the Church, 2:342; no roto mai i te hoê rata a Iosepha Semita ia William Smith, 18 no titema 1835, Kirtland, Ohio.

  11. History of the Church, 5:126–27; no roto mai i te hoê papa‘iraa i roto i te buka aamu a Iosepha Semita, 23 no atete 1842, piha‘iho i Nauvoo, Illinois; ua hape te tai‘o mahana no te 22 no atete 1842, i roto i te History of the Church.

  12. E rata na Iosepha Semita ia Hyrum Smith, 3 no mati 1831, Kirtland, Ohio; Joseph Smith, Collection, mau haaputuraa a te Ekalesia, Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, Salt Lake City, Utah.

  13. History of the Church, 2:338; no roto mai i te hoê papa‘iraa i roto i te buka aamu a Iosepha Semita, 18 no titema 1835, Kirtland, Ohio.

  14. Lucy Mack Smith, « The History of Lucy Smith, Mother of the Prophet », 1844–45 manuscript, buka 4, 1, mau haaputuraa a te Ekalesia.

  15. Lucy Mack Smith, « The History of Lucy Smith, Mother of the Prophet », 1844–45 manuscript, buka 13, 12–14, mau haaputuraa a te Ekalesia.

  16. Lucy Mack Smith, « The History of Lucy Smith, Mother of the Prophet », 1844–45 manuscript, buka 16, 3–6, mau haaputuraa a te Ekalesia.

Hōho’a
family praying

Ua parau o Parley P. Pratt: « Na Iosepha Semita i haapii mai ia‘u nahea e haafaufaa i te auraa paari o te metua tane e te metua vahine, te tane e te vahine faaipoipo; o te taea‘e e te tuahine, te tamaiti e te tamahine ».

Hōho’a
Smith family

Ua paari o Iosepha Semita i roto i te hoê utuafare i reira te mau metua e te mau tamarii i here ai e i faatura ai te tahi e te tahi. Te faaite nei teie hoho‘a peni i te utuafare Semita o tei amuihia’tu e to ratou metua tane i te matahiti 1816 i muri a‘e i to’na haereraa na mua ia ratou i to ratou tere i Palmyra, New York.

Hōho’a
Joseph teaching

Te haamana‘o nei o Lucy Mack Smith e, «I te mau pô ato‘a e haaputuputu maua i ta maua mau tamarii, te metua tane, te metua vahine, te mau tamaroa e te mau tamahine no te faaroo ma te anaanatae i te mau haapiiraa faaroo a te hoê tamaiti (ahuru ma hitu) matahiti te paari ».