Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 23: « Auê ïa te maitai e te oaoa… ia faaea amui i roto i te hoêraa »


Pene 23

« Auê ïa te maitai e te oaoa… ia faaea amui i roto i te hoêraa »

« Te hoê hutiraa roa, te hoê hutiraa puai, e te hoê hutiraa amui ».

No roto mai i te oraraa o Iosepha Semita

I te 27 no titema 1832, ua farii te Peropheta Iosepha Semita i te hoê faaueraa no ŏ mai i te Fatu ra e e ti‘a i te feia mo‘a ia haamata i te patu i te hoê hiero i Ketelani (a hi‘o i te PH&PF 88:119). I te 1 no tiunu 1833, ua horo‘a te Fatu i te tahi atu â mau arata‘iraa i te peropheta: « I teie nei te o nei â te paari, e te feruriraa o te Fatu—a tuu atu ia faati‘ahia te fare, eiaha mai te au i ta to te ao nei e hamani ra…; a tuu atu ia faati‘ahia te reira mai te au i ta‘u e faaite atu i na taata tootoru o outou na » (PH&PF 95:13–14).

I tau mahana i muri iho, ua faatupu te Fatu i Ta’na fafauraa, ma te horo‘a’tu ia Iosepha Semita e to’na na tauturu i roto i te Peresideniraa Matamua te hoê orama faahiahia i roto i te reira i ite ai ratou i te mau hoho‘a no te hiero tei faataa-maitai-hia. Ua haamana‘o o Frederick G. Williams, te tauturu piti i roto i te Peresideniraa Matamua i muri iho: « Ua farii o Iosepha [Semita] i te parau a te Fatu ia’na ia rave i to’na na tauturu e piti, [Frederick G]. Williams e [Sidney] Rigdon, e ia haere atu i mua i te Fatu, e e faaite mai Oia ia ratou te hoho‘a aore râ te faanahoraa no te fare e ti‘a ia patuhia. Ua tuturi matou, ua ti‘aoro i te Fatu, e ua fâ mai te fare i te atea i te hoê vahi e itehia’tu e te mata, o vau hoi te taata matamua i ite i te reira. I muri iho ua ite mata’tu matou paato‘a i te reira. I muri a‘e i to matou hi‘o-maitai-raa na rapaeau, e au râ e te afaro ti‘a mai nei te fare ia matou nei ».1

I to Iosepha Semita tatara-maramarama-raa’tu i te hoê pŭpŭ tahu‘a rahi te opuaraa hanahana tei heheuhia i te Peresideniraa Matamua, ua oaoa te mau taea‘e e ua haere paato‘a’tu ratou i rapae e maimi i te hoê vahi—te hoê vahi i roto i te aua sitona ta te mau taea‘e Semita i tanu i te tau toparaa rau‘ere raau i ma‘iri a‘enei. Ua horo atu o Hyrum Smith i taua iho taime ra no te tii i te hoê tipi fefe no te haamata i te faaateatea i te fenua no te paturaa, ma te tuoraa e, « te faaineine nei matou i te patu i te hoê fare no te Fatu, e ua faaoti au ia riro ei taata matamua i ni‘a i te ohipa ».2

Ua riro teie huru anaanatae ei mana‘o faatahoê a rave ai e a faatusia ai te feia mo‘a no te patu i te hiero matamua i roto i teie nei tau tuuraa evanelia. I raro a‘e i te faatereraa a Emma Semita, ua hamani te mau vahine i te mau totini, te mau piripou avae roa e te mau pereue no te mau taata rave ohipa no te hiero. Ua hamani ato‘a te mau vahine i te mau paruai e te mau tapo‘i tahua no te hiero, e te ohipa i roto i te hiero ua faaterehia ïa e Brigham Young. Ua hoo te taea‘e John Tanner i ta’na faaapu e 890 tâ i New York, e ua tae atu i Ketelani i te taime tano no te aitarahu i te peropheta e 2000 tara marite no te aufau haapee i te tarahu i te tuhaa no te hiero, tei fatata i te rave-ê-hia’tu. No te paruru i te hiero i te mau taata e faari‘ari‘a nei, ua tia‘i te mau taata i te hiero i te pô, ma te taoto i roto i tera ihoa ahu ta ratou i oomo ei feia hamani fare i te mau mahana ato‘a.

Ua parau te peropheta: « Te ravehia ra te mau faaineineraa rahi no te haamata i te hoê fare no te Fatu; e noa’tu e mea veve roa te Ekalesia, ua vai rahi noa mai râ to matou hoêraa, to matou au-maitai-raa e to matou aroha no te haapuai ia matou ia rave i te mau faaueraa a te Atua ».3

Ua faaite mai o Heber C. Kimball, tei riro mai ei melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo hoê matahiti hou te hiero i haamo‘ahia’i: « Ua tahoê te taato‘araa o te Ekalesia i roto i teie nei opuaraa, e ua horo‘a mai te mau taata ato‘a i te rima tauturu. Te feia aita ta ratou e mau animala, ua haere ïa ratou i te vahi taviriraa ofa‘i e ua faaineine i te mau ofa‘i ia utahia’tu i te fare ». 4 Ua haamana‘o ato‘a o Elder Kimball: « Ua parau o Iosepha, ‘A haere mai, e mau taea‘e e, e haere ana‘e i te vahi tapûraa ofa‘i no te rave i te ohipa no te Fatu.’ Ua haere te peropheta iho i roto i to’na piriaro parata e to’na [mau ahu ohipa] e ua rave oia i te ohipa i te vahi taviriraa ofa‘i mai te toea o matou. I muri iho i te mau mahana maa ato‘a ua arata‘i matou i te mau animala no te huti atu te ofa‘i i te Hiero, e ua tamau noa matou e tae noa’tu ua oti taua fare ra; e ua nira ta matou mau vahine i te mau taime ato‘a, ua taviri e ua nira… e ua rave i te mau huru ohipa ato‘a ».5

Ua riro te mau tautooraa a te feia mo‘a no Ketelani ei hoho‘a mau no te tahoêraa, te tusia, e te here e nehenehe ai i te mau opuaraa a te Fatu ia faatupuhia i te mau matahiti i mua’tu. Teie te hoê o te mau taime e rave rahi a haaputuputu ai te feia mo‘a no te haapa‘o maitai i te mau faararaa a te peropheta Iosepha Semita « te hoê hutiraa roa, te hoê hutiraa puai, e te hoê hutiraa amui ».6

Te mau haapiiraa a Iosepha Semita

Ia rave amui ana‘e tatou i roto i te hoêraa, e nehenehe ïa tatou e faatupu maitai a‘e i te mau opuaraa a te Atua

« Te oaoa nei matou i te farereiraa i te feia mo‘a i te tahi â amuiraa rahi [Atopa 1840]… E mea itoito roa, mea rohirohi ore e mea anaanatae roa’tu â te feia mo‘a, i roto i te ohipa rahi no te mau mahana hopea nei; e te horo‘a mai nei [te reira] ia matou te oaoa e te tamahanahanaraa, e te faaitoito rahi nei te reira ia matou, a faaruru noa’i i te mau pe‘ape‘a e tarava nei i mua i to matou nei haerea.

« A vaiiho i te mau taea‘e ia faaite mai i taua huru varua ra, e ia paturu mai ia matou, e e ti‘a ia tatou ia haere i mua; e e tere atu te ohipa a te Fatu na te mau vahi ato‘a, e patuhia te hiero o te Fatu, e faaitoitohia te mau peresibutero no Iseraela, e patuhia o Ziona, e e riro mai ei arueraa, ei oaoa e ei hanahana no te taato‘araa o te fenua nei; e te himene arueraa, faahanahanaraa e faaturaraa e faateiteiraa Ia’na o te parahi nei i ni‘a i te terono, e i te Arenio a muri e a muri noa’tu, e faaroohia ïa mai tera aivi i tera aivi, mai tera mou‘a i tera mou‘a, mai tera motu i tera motu, mai tera fenua i tera fenua, e e riro mai te mau basileia no teie nei ao ei basileia no to tatou Atua e To’na ra Mesia [a hi‘o Apokalupo 11:15].

« Te oaoa mau nei matou i te iteraa e te vai nei taua huru varua tahoê i roto i te mau ekalesia ato‘a, i te fenua nei e na te ara, i ni‘a i teie nei fenua, e i ni‘a ato‘a i te mau motu no te moana; no te mea na roto i teie nei parau tumu, e na roto i te rave-amui-raa i te ohipa, e nehenehe ai ia tatou ia faatupu i te mau opuaraa a to tatou nei Atua ».7

« Te tere vitiviti nei te paturaa o [te hiero o Nauvoo]; ua titauu‘ana-hia te mau rima ato‘a no te faaohie i te paturaa no teie nei hiero, e te faaohipa-maitai-hia nei te mau huru materia ato‘a e te ti‘aturi nei e i te tau toparaa rau‘ere i muri nei, e oti teie fare… I roto i teie tau to‘eto‘e, hanere mau rima raverave tei itehia no te tari i te mau ofa‘i, area te naho‘a rahi ra, te huti ra ïa i te ofa‘i e te tahi atu mau huru ohipa…

« A rave ai te mau naho‘a taata i ta ratou mau ohipa i te mau mahana ato‘a i roto i to ratou mau toro‘a huru rau, ma te raveraa i te hoê i ni‘a i te ahuru o to ratou taime, ua ineine ato‘a te tahi atu mau taata i te afa‘i mai i ta ratou mau tuhaa ahuru e ta ratou mau ô no taua opuaraa rahi ra. Aita â matou i ite atura, mai te haamau-raa-hia mai â te niu o teie nei Ekalesia, i te hoê hinaaro rahi mau ia haapa‘o i te mau [titauraa] a Iehova, te hoê hinaaro puai a‘e no te rave i te hinaaro o te Atua, te mau faaheporaa teiaha atu tei faaohipahia, aore râ te mau tusia rahi a‘e tei ravehia mai te taime a parau mai ai te Fatu, ‘ia patuhia te hiero e te tuhaa ahuru o to‘u nei nunaa’ [A hi‘o PH&PF 97:10–11]. E au ra ua vai mai te varua no te tautooraa, no te aroha e te haapa‘oraa ia vai i ni‘a iho i te feia paari e te feia apî i te hoê â taime; e te mau taea‘e e te mau tuahine, te mau tamaroa e te mau tamahine, e tae noa’tu te feia ĕê, e ere i te melo no te Ekalesia, tei amui ma te hoê horo‘araa faito ore i te faatupuraa i teie nei ohipa rahi; eita ato‘a te vahine ivi, i roto i te mau taime ato‘a, e tape‘ahia, mai roto mai i to’na veve, ia horo‘a mai i ta’na e piti lepeta.

« Te hinaaro nei matou i teie nei taime ia horo‘atu i te taata ato‘a, te feia paari e te feia apî, i roto i te Ekalesia e i rapae i te Ekalesia, to matou mauruuru mau no to ratou aau horo‘a, to ratou maitai, to ratou itoito e to ratou haapa‘o, ta ratou i faaite i te taime tano no teie nei ohipa. E ere e ua fana‘o matou paato‘a aore râ ua fana‘o tata‘itahi matou i te pae moni, te faaite mai râ te mau taea‘e, mai te reira huru e, i te hoêraa i roto i te opuaraa e te fâ, e ia rave paato‘a te taato‘araa i te ohipa, ua iti roa ia to matou pe‘ape‘a, ta matou ohipa, ta matou tautooraa e to matou mana‘o tapitapi, e ua tamărûhia ta matou zugo e ua haamâmâhia ta matou nei hopoi‘a [a hi‘o Mataio 11:30] ».8

« I teie nei, e parau faahou atu â vau ia outou paato‘a, mai te papa‘i Salamo no mutaa iho ra, ‘inaha hoi, te maitai e te popou, ia parahi ato‘a te mau taea‘e ma te au maite!’ ‘E au i te mono‘i maitai roa ra i ni‘a i te upoo, o tei tahe ti‘a i raro i ni‘a i te umiumi o Aarona, mai reira hoi tahe ti‘a’tura i raro i te auvaha o to’na ahu, e au ïa i te hau i ma‘iri i ni‘a ia Heremona e tei ma‘iri i ni‘a i te mau mou‘a i Ziona ra,’ o tera ïa taua hoêraa ra; i reira Iehova i te faaueraa i te maitai, e ua horo‘a mai i te ora e a muri noa’tu!’ Te taahoêraa e mana ïa. [A hi‘o Salamo 133:1–3] ».9

E tupu tatou i roto i te hoêraa a tutava ai tatou i te haapa‘o i te mau ture a te Atua e a haavî ai tatou i to tatou mau mana‘o nounou e to tatou mau mana‘o hape.

I te ava‘e titema 1840 ua papa‘i te peropheta i te mau melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo e te tahi atu mau taata faatere no te autahu‘araa o te tavini ra i te mau misioni i te fenua Peretane: « E mea… mauruuru roa no to‘u nei mana‘o, e ua vai mai te hoê au-maitai-raa i rotopu ia outou, e ua faaroo anaanatae mau te feia mo‘a i te mau a‘oraa, e ua faaitoito te tahi e te tahi i roto i teie nei ohipa no te here, e i roto i te pororaa i te parau mau e te parau-ti‘a. Teie te mea e ti‘a ia vai mai i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia; te hoêraa o te puai ïa. ‘ Inaha hoi te maitai e te poupou ia parahi ato‘a te mau taea‘e ma te au maitai! » [Salamo 133:1]. Ia faatupu te feia mo‘a no te Atua Teitei roa ra i teie nei parau tumu, e e ti‘a i te mau haamaitairaa hau atu i te hanahana ia hotu mai, eiaha noa no te taata tata‘itahi, no te taato‘araa râ o te Ekalesia—e ti‘a ia tamau-noa-hia te haapa‘oraa o te basileia, ia faaturahia to’na feia faatere, e ia haapa‘o-oi‘oi-hia e ma te anaanataehia ta’na mau titauraa…

« Ia haamana‘o te feia mo‘a e e tupu te mau mea faahiahia mai te au i ta ratou mau tautooraa tata‘itahi e ua piihia ratou ei feia rave ohipa i piha‘iho ia tatou e te Varua Maitai no te faatupuraa i te ohipa rahi no te mau mahana hopea nei; e no te rahi, no te mau haamaitairaa e te mau hanahana o te ohipa rahi no te mau mahana hopea nei, eiaha te mau mana‘o no’na iho e tanu-noahia, ia faaore-ato‘a-hia râ; e ia vai mai te here i te Atua e te taata i mua roa, e ia faatere upooti‘a i roto i te mau feruriraa ato‘a, ia nehenehe to ratou mau aau ia riro mai to Enoha no mutaa ihora, e ia maramarama i te mau mea ato‘a, no teie nei, no mutaa ihora e no ananahi, e ia ore ia ere i te mau horo‘araa ato‘a, ma te tia‘iraa i te fâraa mai o te Fatu ia Iesu Mesia [a hi‘o 1 Korinetia 1:7].

« Te ohipa ta tatou e rave amui nei e ere ïa te hoê ohipa noa. E mea ite e e mea aravihi mau te mau enemi ta tatou e ti‘a ia aro atu; e e mea ti‘a ia tatou ia vai ara noa no te tahoê i to tatou mau puai, e ia vai mai e ti‘ai te mau mana‘o maitai roa‘e i rotopu ia tatou nei; e i muri iho, na roto i te tautururaa a te Atua Mana Hope, e haere ti‘a’tu ïa tatou mai tera manuiaraa i tera manuiaraa, e mai te ra upooti‘araa i tera upooti‘araa; e haavîhia to tatou mau hinaaro ino, e e haere ê atu to tatou mau mana‘o hape; e aita e vahi i roto i to tatou nei ouma no te au ore; eita te hoho‘a ino o te hara e itehia, e e ti‘a tatou ma te ti‘amâ i mua i te aro o te ra‘i, e e itehia mai tatou ei mau tamaroa a te Atua.

« Ia ite tatou e eita tatou e ora no tatou iho, no te Atua râ; e ia na reira tatou e vai mai ïa te mau haamaitairaa rahi roa‘e i ni‘a iho ia tatou no teie taime e a muri noa’tu ».10

« E parau atu matou i te feia mo‘a o te haere mai i ô nei [i Nauvoo], e ua haamau matou i te niu no te haaputuputuraa o te nunaa a te Atua i teie nei vahi, e te ti‘aturi nei [matou] e ia haere ana‘e mai te feia mo‘a, tei raro a‘e ïa ratou i te a‘oraa ta te Atua i faataa… Te tamata nei matou i ô nei i te tatua i to matou tauupu, e ia ti‘avaru atu mai rotopu ia matou te feia rave hara; e te ti‘aturi nei matou e ia tae mai to matou taea‘e na te ara mai, e e tauturu ïa ratou ia tatou i te faahaereraa i teie nei ohipa maitai i mua, e i te faatupuraa i teie nei opuaraa rahi, ‘ia patuhia o Ziona ma te parau-ti‘a; e e tairuru mai te mau nunaa ato‘a i to’na ra reva ei nunaa na te Atua, i raro a‘e i Ta’na faatereraa, e ma te haapa‘o i Ta’na ture, e nehenehe ia tatou ia tupu i roto i te parauti‘a e te parau mau; e ia faaoti-ana‘e-hia Ta’na mau opuaraa, e farii ïa tatou i te hoê tuhaa i rotopu i te feia tei haamo‘ahia ».11

« O tatou paato‘a te vai nei ia to tatou mau hoa, to tatou mau puoiraa, to tatou mau utuafare e taatiraa; e te ite nei tatou e ua faaamui te mau taamu no te hoaraa… e te autaeaeraa ia tatou i te mau tauasini auraa herehia; ua farii tatou i te hoê â faaroo amui, e tae noa’tu i ‘te mea i tuuhia mai i te feia mo‘a i mutaa ihora.’[Iuda 1:3] Ua haamaitaihia tatou i te faarooraa i te evanelia mure ore, tei horo‘ahia mai ia tatou e te varua no te tohu, na roto i te vetearaa o te mau ra‘i, na roto i te horo‘araa a te Varua Maitai, na roto i te utuuturaa a te mau melahi, e na roto i te mana o te Atua… Te tere nei te auraa no te utuafare na roto i te taato‘araa o te tino, oia te tino o te Mesia tei riro mai te au i te parau a Paulo i ta’na Ekalesia; e e ore roa te hoê tuhaa o te tino e nehenehe e pepe ma te ore te tahi atu mau tuhaa e ite i te mauiui, no te mea, mai ta Paulo e parau nei, mai te mea e mauiui te hoê melo, e mauiui te taato‘araa o te mau melo; e mai te mea e oaoa te hoê melo e oaoa ato‘a ïa te taato‘araa i te reira [a hi‘o 1 Korinetia 12:12–27] ».12

E tahe noa mai te mau haamaitairaa rahi roa‘e no te pae tino e te pae varua na roto i te hoêraa o te mau tautooraa.

I te ava‘e tenuare 1841, ua horo‘a te peropheta Iosepha Semita e to’na na tauturu i roto i te Peresideniraa Matamua i te arata‘iraa i te feia mo‘a o te haere ra i Nauvoo mai roto mai i te mau tuhaa huru rau o te ao: « Na roto i te rave amuiraa i te ohipa e te hoêraa o te mau tautooraa, e nehenehe ta tatou e faatupu noa i te ohipa rahi no te mau mahana hopea nei…, e haamaitai-rahi-hia ta tatou mau hinaaro, i te pae tino e te pae varua, e e ti‘a i te mau haamaitairaa no te ra‘i ia tahe mai ia tatou nei ma te tape‘a-ore-hia; no teie nei parau, te mana‘o nei matou e aita ïa e feaaraa no te reira.

« Te mau haamaitairaa rahi roa‘e i te pae tino e te pae varua o te tahe noa mai na roto i te haapa‘oraa e te tutavaraa amui, e ore roa ïa e tupu na roto i te tautooraa e te raveraa a te taata tata‘itahi. Ua faaite rahi mai te aai no te mau tau tahito i te reira haapapûraa…

« Ua hinaaro matou i te feia mo‘a ia taa maitai e, ia haere ana‘e mai ratou i ô nei, eiaha ratou e mana‘o e teie ô nei te mau mea hau roa i te maitai, e te vai ra te au maitai, te hau e te here i roto i te mau mea ato‘a; mai te mea e mai te reira to ratou mana‘o, te hape ra ïa ratou, no te mea i ô nei te vai nei te mau taata no ô mai i te mau huru tuhaa fenua taa ê ato‘a e no ô ato‘a mai i te mau huru nunaa ato‘a, e noa’tu te vai nei te here rahi i roto ia ratou no te parau mau, e mau mana‘o hape râ to ratou no ni‘a i te haapiiraa, e no reira, ua titauhia te tahi taime hou teie nei mau mea e haavîhia’i. Faahou â, te vai nei e rave rahi mau taata o tei faaô omoe noa mai hoi i roto e o te tutava nei i te faatupu i te amahamaharaa, te maroraa, e te au ore i rotopu ia tatou, e na te raveraa i te reira mau mea e faahaere mai i te ino i ni‘a i te feia mo‘a… No reira, ia faaoti te feia o te haere mai i teie nei vahi i te haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua, e ia ore ratou e haaparuparuhia e taua mau mea ta tatou i faahiti iho nei, e i reira ïa ratou e ruperupe ai—e faaitehia mai te maramarama o te ra‘i ia ratou, e i te pae hopea e hi‘o hoi ratou te mata e te mata, e e oaoa hoi ratou i te tupuraa o taua hanahana ra tei faahereherehia no te feia parau-ti‘a.

« No te patu i te hiero a te Fatu, e titauhia ïa te mau tautooraa rahi i te feia mo‘a, ia nehenehe ia ratou ia patu i te hoê fare o te fariihia e te Atua Mana Hope, i reira hoi To’na mana e To’na hanahana e faaitehia mai ai. No reira a vaiiho ia ratou o te nehenehe e rave hua noa i te tusia no to ratou ra taime, ta ratou mau taleni, e ta ratou mau tao‘a, no te ruperupe o te basileia, e no to ratou here i te parau mau… ia amui mai tatou i roto i te ohipa rahi no te mau mahana hopea nei, e ia farii amui i te ati, ia nehenehe ia ratou i te pae hopea ia fana‘o amui ato‘a i te hanahana e te upooti‘araa ».13

Te mau Mana‘o Tauturu no te Tuatapaparaa e te Haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene aore râ a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu tauturu, a hi‘o i te mau api vii–xiv

  • A feruri na i te parau a te peropheta Iosepha Semita, « te hoê hutiraa roa, te hoê hutiraa puai, e te hoê hutiraa amui » (api 313). E aha te tupu ia ore ana‘e te tutavaraa i nava‘i aore râ i nava‘i ore i te puai? E aha te tupu ia huti ana‘e te taata i roto i te mau haerea ato‘a? Nahea ta tatou e nehenehe e faaohipa i te parau a te peropheta i roto i to tatou mau utuafare? I roto i ta tatou mau piiraa i roto i te Ekalesia?

  • A tai‘o i te taato‘araa o te paratarafa matamua i te api 315. No te aha ta tatou mau hopoi‘a e mâmâ ai ia rave amui ana‘e tatou i te ohipa (No te tahi mau hi‘oraa, a hi‘o i te mau api 311–15). E aha te mau parau tumu tei tauturu ia outou i te rave amui rahi atu e o vetahi ê

  • A tai‘o faahou i te taato‘araa o te paratarafa matamua i te api 315. E aha te tahi o te mau fifi no te haapa‘o noaraa ia’na iho? E aha ta tatou e nehenehe e rave no te haamouraa i te mau mana‘o no tatou iho i roto ia tatou nei? E aha to outou mana‘o ia « tuu ana‘e outou te here i te Atua e i te taata na mua roa » i roto i to outou aau?

  • A tai‘o faahou i te paratarafa o te haamata i te hopea no te api 316. E aha te mau rave‘a i maitai ai outou na roto « i te mau taamuraa no te hoaraa » e te « mau amuiraa paari » i roto i te outou amaa aore râ paroita? Nahea te mau paroita e te mau amaa e maitai ai ia « tere ana‘e te hoê huru auraa na roto i te taato‘araa o te tino »?

  • A tuatapapa i te paratarafa e haamata i te hopea o te api 317. I to outou feruriraa no te aha e ere i te mea paari ia titau i te huru maitai-roa-raa i roto i te mau melo no ta tatou mau paroita e amaa? E aha te taime i ite ai outou i te hoê pŭpŭ taata paruparu i te faaohiparaa i ta ratou mau taleni e aravihi huru rau no te hoê tumu ohipa amui? E aha te mau hotu no teie nei tutavaraa amui?

Te mau papa‘iraa mo‘a:Mataio 18:19–20; Ioane 17:6–26; Mosia 18:21; 3 Nephi 11:29–30; PH&PF 38:24–27; Mose 7:18

Te mau nota

  1. Frederick G. Williams, faahitihia e Truman O. Angell, i roto i te Truman Osborn Angell, Autobiography 1884, 14–15, mau haaputuraa a te Ekalesia, Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, Salt Lake City, Utah.

  2. Hyrum Smith, faahitihia i roto i Lucy Mack Smith, « The History of Lucy Smith, Mother of the Prophet », 1844–45 manuscript, book 14, 1–2, mau haaputuraa a te Ekalesia.

  3. History of the Church, 1:349; no roto mai i te « History of the Church » (parau papa‘i) buka A-1, 296–97, mau haaputuraa a te Ekalesia.

  4. Heber C. Kimball, « Extracts from H. C. Kimball’s Journal », Times and Seasons, 15 no eperera 1845, 867–68.

  5. Heber C. Kimball, Deseret News, 27 no me 1863, 377; faatomaraa no teie tau.

  6. Faahitihia e Brigham Young, Deseret News: Semi-Weekly, 20 no eperera 1867, 2; faapîhia te faatomaraa.

  7. History of the Church, 4:212–13; faatomaraa no teie tau; tauihia te mau vahiraa no te paratarafa; no roto mai i te hoê faaiteraa a Iosepha Semita e to’na na tauturu i roto i te Peresideniraa Matamua, 4 no atopa 1840, Nauvoo, Illinois, nene‘ihia i roto i te Times and Seasons, Atopa 1840, 187.

  8. History of the Church, 4:608–9; faatomaraa no teie tau; no roto mai i « The Temple », te hoê faahitiraa parau a te papa‘i ve‘a faatere tei nene‘ihia i roto ite Times and Seasons, 2 no me 1842, 775–76; o Iosepha Semita te papa‘i ve‘a faatere no te ve‘a.

  9. History of the Church, 6:70; no roto mai i te hoê rata a Iosepha Semita i te feia mo‘a, 1 no novema 1843, Nauvoo, Illinois, nene‘ihia i roto i te Times and Seasons, 1 no novema 1843, 376–77; ua hape te tai‘o mahana no teie nei rata 8 no noema 1843, i roto History of the Church

  10. History of the Church, 4:227, 230–31; faatomaraa no teie tau; no roto mai i te hoê rata a Iosepha Semita i na Ahuru ma Piti Aposetolo, 15 no titema 1840, Nauvoo, Illinois, nene‘ihia i roto i te Times and Seasons, 1 no tenuare 1841, 258, 260–61; Ua hape te tai‘o mahana no teie rata 19 no atopa 1840 i roto i te History of the Church.

  11. History of the Church, 5:65–66; no roto mai i te « The Government of God », te hoê faahitiraa parau a te papa‘i ve‘a faatere tei nene‘ihia i roto i te Times and Seasons, 15 no tiurai 1842, 858; o Iosepha Semita te papa‘i ve‘a faatere no te ve‘a.

  12. « To the Saints of God », te hoê faahitiraa parau a te papa‘i ve‘a faatere tei nene‘ihia i roto i te Times and Seasons, 15 No atopa 1842, p. 951; faatomaraa no teie tau; o Iosepha Semita te papa‘i ve‘a faatere no te ve‘a.

  13. History of the Church, 4:272–73; no roto mai i te hoê rata a Iosepha Semita e to’na na tauturu i roto i te Peresideniraa Matamua i te feia mo‘a, 15 no tenuare 1841, Nauvoo, Illinois, tei nene‘ihia i roto i te Times and Seasons, 15 no tenuare 1841, 276–77.

Hōho’a
Hyrum Smith

I muri iho i to Iosepha Semita haamaramaramaraa i te hoho‘a no te hiero no Kirtland, mai ta te Fatu i heheu ia’na, horo atu ra o Hyrum Smith e tii i te hoê tipi ma te parau e, « ua ineine tatou no te patu i te fare o te Fatu, e ua faaoti au ia riro ei taata matamua i te ohipa ».

Hōho’a
men

« E mea puai te hoêraa. E nahea te mauruururaa e riro ai i te mau taea‘e ia faaea noa i roto i te hoêraa! Ia vaiiho i te feia mo‘a ia faatupu i teie parau tumu ».