Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 31: « E vai noa te Atua ia oe ra e a muri e a muri noa’tu »: Te peropheta i roto i te fare tape‘araa no Liberty.


Pene 31

« E vai noa te Atua ia oe ra e a muri e a muri noa’tu »: Te peropheta i roto i te fare tape‘araa no Liberty.

« I to’na i‘oa Mana Hope, ua faaoti matou i to matou nei mana‘o ia faaoroma‘i i te mau ati mai te mau faehau maitai e tae noa’tu i te hopea ».

No roto mai i te oraraa o Iosepha Semita

I te 1 no titema 1838, ua afai-ê-hia’tu te peropheta Iosepha Semita, to’na ra taea‘e Hyrum, e te tahi atu mau taea‘e mai Richmond, Missouri—i reira hoi to ratou tape‘a-raa-hia i roto i te hoê fare raau—i te fare auri no Liberty, Missouri. I reira ratou te faaearaa hau atu i te maha ava‘e, ma te tia‘i i to ratou haavâraa no ni‘a i te mau pariraa haavare tei tupu na roto mai i te hamani-inoraa-hia te feia mo‘a i Missouri. I tera area taime, ua arata‘ihia te mau melo no te Ekalesia mai to ratou nohoraa i Missouri e to ratou mau feia haamani ino, tei faatupu i te mauiui rahi. Te mau tamataraa o te feia mo‘a ua riro ei tumu no te haape‘ape‘araa rahi no te peropheta e to’na mau hoa i roto i to ratou tape‘araa maoro.

Ua vahihia te fare auri no Liberty i na piha i ni‘a e te hoê piha i raro e 18 metera tuea te rahi, i reira te feia mau auri e tape‘ahia’i. Ua faaite te peropheta i to ratou huru oraraa: « Tei raroa‘e matou i te hoê tia‘iraa paari mau, te pô e te ao, i roto i te hoê fare auri ua tapitihia te mau papa‘i e te mau opani, ua ta‘otiahia to matou ti‘amâraa no te rave i te mea e au ia matou i te rave, mea iti roa ta matou nei maa, e taua maa noa ra â i te mau taime ato‘a e aita e au ia amu; aita ta matou e nehenehe e tunu i ta matou iho maa, e ua faahepohia matou ia taoto i ni‘a i te tahua aihere, e aita e nava‘i te mau paraitete no te tape‘a mahanahana ia matou; e mai te mea e auahi ta matou, ua titauhia ia matou ia faaoroma‘i tamau noa i te auauahi. Ua parau mai te mau haavâ i tera taime e tera taime e aita ta matou e hara, e e ti‘a ia matou ia tatarahia, aita râ ratou i hinaaro i te faaohipa i te ture no matou, no to ratou măta‘u i te feia iino ».1

E ere te piha i te mea teitei roa ia nehenehe i te mau taata ia ti‘a i ni‘a, e ua parau mai o Alexander McRae, te hoê o te taata mau auri, e e mea « paari roa te maa ia amu, e no te repo o te maa eita ïa e nehenehe ia matou ia amu i te reira e tae roa’tu i te taime, no to matou po‘ia rahi, ua titauhia ia matou ia amu ».2

Tau taime i muri mai, ua papa‘i o Mercy Fielding Thompson, te hoê melo no te Ekalesia tei haere e farerei i te mau taea‘e i te fare auri: « Ua tahitihia to‘u nei puai no te faaite i to‘u mau mana‘o a fariihia ai matou ia tomo atu i roto i te fare auri e te taata tia‘i e a ponaohia ai te opani i muri ia matou. Aita i nehenehe ia matou ia ape i te mana‘o ri‘ari‘a i to matou iteraa e ua ponaohia matou i roto i taua apoo pouri ra e te ri‘ari‘a, tei faataahia no te mau taata hara rahi roa ana‘e; tera râ ua ite atu matou i reira ia Iosepha, te peropheta—te taata tei ma‘itihia e te Atua, i te tau tuuraa no te îraa o te mau tau ato‘a, tei mau i te mau taviri no To’na ra basileia i ni‘a i te fenua nei, ma te mana no te taati e no te tatara mai ta te Atua i faaue—tei tape‘ahia i roto i te hoê fare auri repo e ere no te tahi atu ohipa aore râ tumu maori râ no to’na parauraa e ua faaûruhia oia e te Atua ia haamau i Ta’na Ekalesia i rotopu i te mau taata ».3

I to te peropheta tape‘a-raa-hia i te fare auri, ua nehenehe i ta’na vahine, o Emma, ia haere atu e farerei ia’na e toru noa taime. Ta raua rave‘a ê atu no te aparauraa e mea na roto ïa i te mau rata. I te 4 no eperera 1839, ua papa‘i te peropheta: « E ta‘u vahine here e. I te pô mahana maha ra, ua parahi au a topa ai te mahana i raro, a hi‘o atu ai matou na roto i arearea o te mau auri o te haamaramarama o teie nei fare auri mo‘emo‘e, no te papa‘i atu ia oe, ia nehenehe ia‘u ia faaite atu ia oe i to‘u nei huru oraraa. Te ti‘aturi nei au e fatata e pae ava‘e i teie nei e e ono mahana mai to‘u hi‘opo‘a-noa-raa-hia e te hoê taata tia‘i i te pô e i te ao, e i roto i te mau papa‘i, te mau tapû auri, e te mau opani auri maniania no te hoê fare auri repo, te mo‘emo‘e e te pouri. Na roto i te mau mana‘o ta te Atua ana‘e i ite te papa‘i nei au i teie nei rata. Eita te mau mana‘ona‘oraa o te feruriraa i raro a‘e i teie nei mau huru oraraa e nehenehe i te peni tara aore râ i te arero aore râ i te mau melahi ia faaite aore râ ia peni no te faaite atu i te taata o tei ore roa i faaruru i te mau mea ta matou i faaruru… Te ti‘aturi nei matou i te rima o Iehova e eiaha i te taata ê atu no te faaora ia matou ».4

Ua papa‘i ato‘a te peropheta mai te fare auri no Liberty, i te mau rata i te feia mo‘a, ma te faaite i to’na here ia ratou e to’na faaroo e e turu noa â te Atua i te feia o te ti‘aturi Ia’na. Te rahiraa o teie nei mau mea i muri nei, no roto mai ïa i te hoê rata i te mau melo no te Ekalesia, i te tai‘o mahana no te 20 no mati 1839, e i roto i te reira te a‘oraa ïa a te peropheta i te feia mo‘a, ta’na mau taparuraa i te Atua, e te mau pahonoraa a te Atua i ta’na ra mau pure.

Te mau Haapiiraa a Iosepha Semita

Aore roa e ati e nehenehe e faataa ê ia matou i te here o te Atua e te autaea‘eraa te tahi i te tahi

« To outou tavini haehaa, o Iosepha Semita, tamaiti, mau auri no te here i te Fatu ra ia Iesu Mesia e no te feia mo‘a, tei ravehia e tei tape‘ahia e te puai o te feia iino, i raro a‘e i te faatereraa haamou o te hau-ê-raa o te tavana rahi, Lilburn W. Boggs, i piha‘i iho i to’na mau hoa mau auri, e mau taea‘e herehia, o Caleb Baldwin, Lyman Wight, Hyrum Smith, e Alexander McRae, te faatae atu nei ia outou paato‘a i te tapa‘o aroha.5 Ia parahi mai te maitai o te Atua te Metua, e o to tatou ra Fatu e Faaora o Iesu Mesia, i ni‘a iho ia outou paato‘a, e ia faaea noa i piha‘i iho ia outou e a muri noa’tu. Ia faarahihia to outou ite e te aroha o te Atua. E ia vai mai e ia rahi mai te faaroo e te viivii ore, e te ite e te hitahira ore, e te faaoroma‘i e te paieti, e te aroha taea‘e e te aroha i ni‘a iho ia outou, ia ore outou e toaruaru e te hotu ore [a hi‘o 2 Petero 1:5–8].

« No te mea hoi e e ua ite matou e ua măta‘u te rahiraa o outou i te mau hape e te rahi o te parau-ti‘a ore e te ino o tei faaohipahia i ni‘a iho ia tatou; no te mea hoi e ua tape‘ahia tatou no te mau faahaparaa ti‘a ore no te mau huru ato‘a o te ohipa ino, e ua hurihia matou i roto i te fare auri, tei haatihia e te mau patu paari, ma te haatihia e te mau taata tia‘i puai, o te tamau noa i te tia‘i ia matou i te pô e te ao ma te tuutuu ore mai ta te diabolo e rave nei no te faahema e no te tuu i te mau herepata i te nunaa a te Atua:

« No reira, e mau taea‘e here e, ua ineine e ua hinaaro matou i te titau i to outou autaea‘eraa e to outou here. No te mea ua opuahia to matou mau huru oraraa no te faaara i to tatou mau varua ia haamana‘o ma te mo‘a i te mau mea ato‘a, e te mana‘o nei matou e mai te reira ato‘a to outou mau varua, e no reira e ore roa e nehenehe i te hoê mea ia faataa ê atu ia tatou i te aroha o te Atua e te autaea‘eraa te tahi e te tahi [a hi‘o Roma 8:39]; e na te mau huru peu ino ato‘a e te taehae e taati i to tatou mau aau te tahi i te tahi e ia taati amui i te reira i roto i te aroha.

« Aita e faufaa na matou ia parau atu ia outou e ua tape‘ahia matou ma te tumu ore, aita ato‘a e faufaa ia parau mai outou ia matou nei, ua tiavaruhia matou mai roto mai i to matou ra fare e ua ta‘irihia matou ma te tumu ore… Ua taa apitipiti matou mai te mea e vaiho-noa-hia te mau feia mo‘a ana‘e e te mau taata e nohora i te tuhaa i Missouri, e o tei hiaai ato‘a i te hau no ratou, aita ia e mea e tupu mai te hau e te hepohepo i roto i te tuhaa i teie mahana; aita ato‘a matou e faaruru i teie hade… i reira matou e faahepohia’i ia faaroo aita’tu te mau a‘oraa faaino, e ua riro matou ei ite no te hoê hoho‘a faaino, e te taero e te haavare, e te mau faahoho‘araa tata‘itahi faairiiri. E teie faahou, aita roa te mau tuou a te mau tamarii otare e te mau vahine ivi e tae i te Atua ra no te aro ia ratou. Aita ato‘a te toto hara ore e haaviivii te repo o Missouri… E aamu no te pe‘ape‘a, e aamu no te hana, oia, e aamu no te mauiui; rahi roa no te parau, rahi roa no te hi‘ohi‘o; rahi roa no te taata iho…

« ua faaohipa [to matou mau taata hamani ino] i teie nei mau mea i ni‘a i te feia mo‘a, o tei ore i rave i te ohipa ino i ni‘a iho ia ratou, o tei ore hoi i hara e i viivii; tei here i te Fatu to ratou ra Atua, e tei hinaaro i te faaru‘e i te mau mea ato‘a no te Mesia. E mea ri‘ari‘a teie nei mau mea ia faati‘a’tu, e mea mau râ te reira. E ti‘a i te mau hapa ia tae mai, e ati râ to te feia i faatae mai i te reira [a hi‘o Mataio 18:7]».6

E tau poto noa to te ati; mai te mea e faaoroma‘i maite tatou, e faateiteihia ïa tatou i mua i te aro o te Atua

« E te Atua, tei hea ra oe? E tei hea ra te tiahapa o te tapo‘i nei i to oe na vahi tapuniraa? E aha te maoro o te tape‘araa o to oe na rima, e to mata, oia to oe mata ateate na, ia hi‘o mai mai te mau ra‘i mure ore mai i te mau hape i ni‘a i ta oe mau taata e ta oe mau tavini ato‘a, e to oe tari‘a hoi ia putapû i to ratou mau ti‘aororaa’tu ra?

« Oia, e te Fatu, e aha te maoro no to ratou faaoroma‘iraa i teie mau hape nei e te mau haavîraa au ore i te ture ra, hou to oe mafatu e haamărûhia’i ia ratou, e to oe aau hoi ia aroha’tu ia ratou ra?

« E te Fatu o te Atua Mana Hope, tei hamani i te ra‘i, te fenua, e te mau miti, e te mau mea ato‘a e vai nei i roto i taua mau mea ra, e o te faatere nei e o te haavî atu nei i te diabolo, e te hau pouri i roohia i te po ra no Seheola1! E faatoro mai na i to oe rima; a tuu mai na ia puta mai to oe na mata; ia iriti-ê-hia’tu to oe tiahapa ra, ia ore ia tapo‘i-faahou-hia to oe vahi tapuniraa; ia haapa‘o mai râ to tari‘a; ia haamărûhia to oe mafatu, e to oe aau ia faanuuhia na roto i te aroha ia matou nei. A tuu mai ia faatupuhia to oe riri i to matou mau enemi; e, i roto i te riri u‘ana o to oe aau, na roto i to oe ‘o‘e e tahoo atu i te mau hape i ravehia i ni‘a ia matou nei. E haamana‘o mai na i ta oe feia mo‘a, o te faaoroma‘i noa nei i te mamae, e to matou Atua e; e e oaoa ta oe mau tavini i to oe i‘oa na e a muri noa’tu.

« …E tau tamaiti, ia hau na to oe aau; e vai poto noa mai to oe enemi e to oe mau ati hoi; E i reira, mai te mea e faaoroma‘i maite oe i te reira, e faateitei mai te Atua ia oe i te vahi teitei roa ra; e upooti‘a ïa oe i ni‘a i to oe mau enemi ato‘a ra ».7 [E ite-ato‘a-hia te mau paratarafa no teie nei tuhaa i roto i te PH&PF 121:1–8].

E mea rahi a‘e te mana o te Atua i te ino ato‘a, e e upooti‘a te mau parau mau no te evanelia i te pae hopea

« A faati‘a na ia‘u ia parau atu ia outou e te mau taea‘e e, te ite ore, te mana‘o hape e te faahua o te tuu atu ia’na iho i te vahi eita e ti‘a ia’na ia ti‘a’tu, e haafifi pinepine ïa te reira i te ruperupe o teie nei Ekalesia, mai te ûa puai mai te mou‘a mai o te faareru i te tahora pape mâ e te ateate, e te vari, te repo e te viivii, e o te haapouri i te mau mea ato‘a tei maramarama na mua’tu, e o te horoti‘a atu i roto i te hoê pape pu‘e rahi; e taui râ te mau mea ato‘a i te tau, e noa’tu e ua taavirihia tatou i roto i te vari no te pape pu‘e i teie nei taime, penei a‘e na te ohipa rahi o te tupu mai i mua, a tere noa’i te tau, e afa‘i mai ia tatou te puna pape ateate mai te hi‘o, e te mâ mai te hiona; a vaiihohia’i e a tamâhia’tu ai te viivii, te mau aiha, e te pehu na ni‘a i te arati‘a.

« E aha te maoro o to te pape tahe vai-ateate-oreraa ra? E aha te mana o te ti‘a ia tape‘a’tu i te mau ra‘i? E au hoi ïa i te taata ia faatoro atu i to’na rima paruparu no te tape‘a’tu i te anavai Missouri i to’na taheraa mau, e aore râ ia faahoi atu i te reira i ni‘a ra, i te tape‘araa’tu i te Mana Hope ra eiaha ia manii atu i te ite mai ni‘a mai i te ra‘i ra i ni‘a i te mau upoo no te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei.[E ite-ato‘a-hia teie nei paratarafa i roto i te PH&PF 121:33].

« E aha hoi te [tavana Rahi Lilburn W. Boggs] aore râ ta’na pŭpŭ taata taparahi taata, maori râ e mau tumu raau ana‘e i te pae pape o te haru nei i te mau amaa raau painu haere? E nehenehe paha ta tatou e marô i te parauraa e ere te pape i te pape, no te mea e faatahe mai nei te mau tahora no te mou‘a mai i te vari e te faareru nei i te tahoraa pape ateate, noa’tu e e mea hau roa’tu te mâ o te reira tahora i na mua’tu; aore râ e ere te auahi i te auahi, no te mea e pohe te reira i muri iho, ia manii mai te pape pu‘e i ni‘a i te auahi; e ia parau e ua tahua ta tatou ohipa no te mau feia ino, te feia haavare, te mau tahu‘a, te feia eiâ e te feia taparahi taata, tei tape‘a noa i ta ratou mau peu e ta ratou mau ti‘aturiraa, tei ninii mai i ta ratou ohipa ino i te pae varua i te mau vahi teitei, e mai to ratou vahi puai o te diabolo, te hoê pape pu‘e no te repo e te vari e te viivii… i ni‘a iho i to tatou nei mau upoo.

« Aita! Ua pato‘i te Atua i te reira. E ninii mai paha o hade i to’na riri mai te vari ama no te mou‘a no Vesuve, aore râ no te mou‘a Etna, aore râ te mau mou‘a auahi ri‘ari‘a mau, e vai ti‘a noa mai râ te ‘Faaroo Momoni’. Te pape, te auahi, te parau mau e te Atua, e mau mea mau ana‘e te reira. Te ‘Faaroo Momoni’ e parau mau ïa te reira. O te Atua te tumu no te reira. O oia to tatou paruru. Na roto Ia’na e farii ai tatou i to tatou fanauraa. E na roto i To’na ra vaha e piihia’i tatou i te hoê tau tuuraa no Ta’na Evanelia i te omuaraa no te îraa o te mau tau. Na roto Ia’na i farii ai tatou i te buka a Moromona; e na roto Ia’na i faaea noa’i tatou e tae noa mai i teie nei mahana; e na roto Ia’na e faaea noa tatou, e mai te mea e na reira hia no to tatou ïa hanahana; e i To’na ra i‘oa Mana Hope i faaoti ai tatou i te faaoroma‘i i te ati mai te mau faehau maitai e tae noa’tu i te hopea ra.

« …E e ite ïa outou i te taime a tai‘o ai outou i teie nei mau parau, e mai te mea aita outou i ite, e nehenehe ta outou e ite, e ua opuahia te mau papa‘i e te mau tapû auri, te mau opani e te mau hinere maniania, e te mau tia‘i e te feia tia‘i i te mau auri tei măta‘u roa… i roto i to ratou iho natura ia faariro te varua o te hoê taata parau-ti‘a ei varua puai atu i te mau puai o hade…

« …O matou to outou mau taea‘e, e to outou mau hoa i roto i te ati, e feia i tape‘ahia no Iesu Mesia no te Evanelia, e no te ti‘aturiraa i te hanahana i roto ia matou nei ».8

Ua ite te Faaora i to tatou mau ati ato‘a, e i piha‘i iho Oia ia tatou a muri e a muri noa’tu

Ua tamahanahana te Fatu i te peropheta na roto i teie nei mau parau: « E uiui mai to te mau hopea no te ao nei i to oe i‘oa, e e parau amuamu hoi te feia maamaa ia oe, e e faatupu o hade i te riri rahi ia oe, a titau noa’i te feia mâ i te aau, e te feia paari, e te feia mana, e te feia taiata ore hoi, i te a‘oraa, e te mana, e te mau haamaitairaa i te mau taime ato‘a i raro a‘e i to oe rima na. E e ore roa to oe iho mau taata e fariu ê atu ia oe na, na roto i te faaite a te mau hoa haavare ra; e noa’tu e na to ratou mana e huri atu ia oe i roto i te pe‘ape‘a, e te mau fare tape‘araa ra, e faaturahia oe; e maori râ no te hoê taime iti poto noa e e riro to oe reo ei mea ri‘ari‘a a‘e i to te liona taehae roa ra i rotopu i to oe mau enemi, no to oe parau-ti‘a roa ra; e e ti‘a noa to oe Atua i piha‘i iho ia oe e a muri e a muri noa’tu.

« E mai te mea e parauhia oe ia haere atu na roto i te ati rahi; mai te mea e vai noa oe i roto i te mau vahi tapitapi i rotopu i te mau taea‘e haavare; mai te mea tei roto i te mau vahi tapitapi i rotopu i te mau eia haru ra; mai te mea tei roto oe i te mau vahi tapitapi i ni‘a i te fenua e a ore râ i ni‘a i te miti; mai te mea ua parihia oe i te mau huru pariraa haavare; mai te mea e tae mai to oe mau enemi i ni‘a ia oe; mai te mea e rave-puai-hia’tu oe mai mua’tu i to oe metua tane e to oe metua vahine e to oe mau taea‘e e to oe mau tuahine; e mai te mea na roto i te ‘o‘e i unuhihia ra e rave puai ta oe mau enemi ia oe mai mua mai i te ouma o ta oe vahine faaipoipo, e to oe huaai hoi, e ta oe tamaiti paari a‘e, noa’tu e ono noa iho to’na matahiti ra, e e tape‘a mai i ni‘a i to oe ahu, e e parau mai e, e tau metua, e tau metua, e aha te tumu aita i nehenehe ia oe ia faaea mai i piha‘i iho ia matou? E tau metua, e aha ta te mau taata e rave i ni‘a ia oe na? E mai te mea i reira oia e hurihia’tu mai mua atu ia oe na na te ‘o‘e ra, e e umehia’tu ai oe i te fare tape‘araa, e e faaati haere noa to oe mau enemi ia oe na mai te au i te mau ruto i te faahinaaroraa i te toto no te pinia mamoe ra; e mai te mea e hurihia’tu oe i roto i te aruâ, e a ore râ i roto i te mau rima o te feia taparahi taata, e e tuuhia’tu te utu‘a pohe i ni‘a ia oe na; mai te mea e hurihia-’tu oe i roto i te moana ra; mai te mea e tapo‘ipo‘i mai te are tupaipai ia oe na; mai te mea e riro mai te mau vero puai ei enemi no oe na; mai te mea e haaputuputu mai te mau ra‘i i te pouri, e e amui mai te mau mea rii tumu no te faaapiapi i te e‘a; e tei hau roa’tu hoi, mai te mea e haamămă mai ai na taa no hade iho i te vaha i hamămă-roa-hia i te titauraa ia oe na, e ite mai oe, e ta‘u tamaiti nei e, e noaa ia oe te ite i te ohipa na roto i teie mau mea ato‘a nei, e e riro hoi ei maitai no oe na.

« Ua haere roa’tu te Tamaiti a te Taata i raro a‘e i teie mau mea ato‘a ra. Ua hau anei oe ia’na ra?

« No reira, a tape‘a noa na oe i to haerea, e e vai noa te autahu‘araa ia oe na; no te mea ua faataa-roa-hia to ratou ra mau otia, e ore roa e nehenehe ia ratou ia marava atu â. Ua itea to oe pu‘e mahana, e e ore roa e haapotohia to oe na mau matahiti; no reira, eiaha e măta‘u i ta te taata nei e rave, no te mea e vai noa te Atua i piha‘i iho ia oe na e a muri e a muri noa’tu ».9 [E ite-ato‘a-hia te mau paratarafa i roto i teie nei tuhaa i roto i te PH&PF 122:1–9].

E parau marû noa mai te reo iti marû ra i te tamahanahanaraa i to tatou mau varua i roto i te hohonuraa o te oto e te hepohepo

I muri noa‘e i to te peropheta faati‘a-raa-hia e to’na mau taata tape‘a i Missouri ia heepue, ua haamana‘o oia i te mau mana‘o ta’na i farii i to’na tape‘a-raa-hia: « I te taime a vai ai au i roto i te rima o to‘u mau enemi, e ti‘a ia‘u ia parau e, e noa-’tu e ua ite au i te mana‘o tapitpai rahi o to‘u utuafare e o to‘u mau hoa, o tei hamani-ino-roa-hia… o vau râ ua vai hau noa vau, e ua auraro i te hinaaro o to‘u Metua i te Ao ra. Ua ite au i to‘u hara ore mai te hara ore o te feia mo‘a, e aita matou i rave noa‘e i te tahi ohipa no te farii i teie huru raveraa no ô i to matou mau feia haavî. No reira, ua nehenehe ia‘u ia hi‘o atu i taua Atua ra o tei mau i te ora o te mau taata ato‘a i roto i to’na rima, e tei faaora pinepine ia‘u i te mau uputa no te pohe, ia faaorahia vau; e taa ê noa’tu e au ra e, ua piri te mau e‘a ato‘a no te ora, e te moemoe noa mai ra te pohe ia‘u, e ua ravehia te faaotiraa no to‘u pohe, i te hi‘oraa a te taata, i to‘u tomo-matamua-raa’tu i roto i te puhapa, ua ite au i te hoê haapapûraa e e faaorahia vau, e to‘u mau taea‘e e to matou mau utuafare.

« Ua faaanaanatae taua reo iti marû ra, tei parau pinepine mai ma te marû te parau tamahanahana i to‘u nei varua, i te hohonuraa o te ati e te hepohepo, e ua fafau mai i te ora, na te reira i tamahanahana rahi mai ia‘u. E noa’tu e ua taehae te edene, e ua mana‘o te taata i te mau mea faufaa ore, ua riro o Iehova Sabaota ra, te Atua o Iakoba ta‘u haapûraa; e ia tiaoro atu vau Ia’na i te tau pe‘ape‘a, ua faaora mai Oia ia‘u nei [a hi‘o Salamo 46:7; 50:15]; o ta‘u ïa e pii nei i to‘u varua, e te mau mea ato‘a i roto ia‘u nei, no te haamaitai e no te arue i To’na ra I‘oa mo‘a; Noa’tu e ‘ua ati au i te pohe, aita râ [vau] i apĭapĭ; ua pe‘ape‘a vau, aita râ i ahoaho; ua hamani-ino-hia vau, aita râ i faaru‘ehia; ua hurihia i raro, aita râ i pohe roa’ [A hi‘o ato‘a 2 Korinetia 4:8–9].»10

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene aore râ a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu tauturu, a hi‘o i te mau api vii–xiv.

  • A tai‘o faahou i te faaiteraa no ni‘a i te fare auri i Liberty, Missouri (te mau api 409–12). A tuatapapa ai e a paraparau ai outou no ni‘a i teie nei pene, a feruri i te mau huru oraraa o te peropheta a papa‘i ai oia i te parau haaputuhia i roto i teie pene. A tai‘o faahou i te piti o te paratarafa i te api 415. Nahea teie nei aamu no ni‘a i te peropheta i roto i te fare auri no Liberty e riro ai ei hoho‘a no teie nei parau mau?

  • A tai‘o i te paratarafa matamua i te api 413. Nahea te mau huru oraraa fifi e « faaara ai i to tatou mau varua i te hoê haamana-‘oraa mo‘a » i te tahi mau taime? Nahea e nehenehe ai ta te mau tamataraa e te hamani-ino-raa e « taati ai i to tatou mau aau » i te mau melo o te utuafare e i te mau hoa? E aha te mau mea tei tupu ia outou no ni‘a i teie nei mau parau mau?

  • Ua parau o Iosepha Semita e aore roa e mea e nehenehe ia faataa ê ia’na e to’na mau taea‘e i te aroha o te Atua (api 413). E aha to outou mau mana‘o aore râ ite a feruri ai outou i teie nei faahitiraa parau? Nahea e nehenehe ia tatou ia taa ê atu i te aroha o te Atua? E aha te tahi mau mea e ti‘a ia tatou ia rave no te parahi i roto i te aroha o te Atua?

  • A tai‘o te paratarafa maha i te api 414. E aha ta tatou e nehenehe e rave no te farii i te hau ta te Fatu e horo‘a nei ia tatou? E aha te mea e noaa ia outou na roto i te haapapûraa a te Fatu e, te enemi e te mau ati o Iosepha Semita « no te hoê noa ïa taime poto »?

  • A tai‘o faahou i te haapapûraa a Iosepha Semita i te feia mo‘a e aore roa e nehenehe i te mau enemi o te Ekalesia ia rave i te tahi mea no te tape‘a i te mana o te Atua (te mau api 414–16). No te aha i te tahi taime e mo‘ehia ia tatou i teie nei parau mau? E aha ta tatou e nehenehe e rave no te haamana‘o i te reira?

  • A tuatapapa i te mau parau a te Fatu i te peropheta i te mau api 416–18. Nahea e nehenehe ai to tatou mau oraraa e taui ia haamana‘o ana‘e tatou e e nehenehe ta te mau tamataraa e horo‘a mai ia tatou te ite e e riro ei maitai no tatou? E aha te auraa no outou ia ite e ua haere te Faaora i raro a‘e i te mau mea ato‘a? I to outou feruriraa e aha ïa te auraa no te parau « tape‘a i to haerea »?

  • A tai‘o i te paratarafa hopea o te pene (api 419). A feruri a tamahanahana ai te Varua Maitai ia outou i te hoê tau fifi. Ua tupu anei taua mau huru ohipa i ni‘a ia outou, e nehenehe anei ia outou ia faaite mai?

Te mau papa‘iraa mo‘a;Philipi 3:8–9; Mosia 23:21–24; Alama 7:11; 36:3

Te mau nota

  1. E rata na Iosepha Semita ia Isaac Galland, 22 no mati 1839, fare auri no Liberty, Liberty, Missouri, nene‘ihia i roto i te Times and Seasons, Fepuare 1840, 52. Faaapihia te faatomaraa.

  2. Alexander McRae, faahitihia i roto i te History of the Church, 3:257; no roto mai i te hoê rata na Alexander McRae i te papa‘i ve‘a faatere no te Deseret News, 9 no atopa 1854, Salt Lake City, Utah, nene‘ihia i roto i te Deseret News, 2 no novema 1854, 1.

  3. Mercy Fielding Thompson, « Recollections of the Prophet Joseph Smith », Juvenile Instructor, 1 no tiurai 1892, 398; faatomaraa no teie tau.

  4. E rata na Iosepha Semita ia Emma Semita, 4 no eperera 1839, fare auri no Liberty, Liberty, Missouri; Beinecke Library, Yale University, New Haven, Connecticut; hoho‘a i roto i te mau haaputuraa a te Ekalesia, Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, Salt Lake City, Utah. I roto i teie nei rata, a parau ai te peropheta no ni‘a i to’na mauraa i te fare auri hau atu i te pae ava‘e, te faahiti ra oia i te taime i tape‘ahia’i oia i te fare auri i Independence e i Richmond, Missouri e i Liberty ato‘a.

  5. Ua tape‘ahia o Sidney Rigdon i te fare auri no Liberty e te tahi mau taea‘e i te 1 no titema 1838. Area ra i te 25 no tenuare 1839, fatata e piti ava‘e hou te peropheta i papa‘i ai i teie nei rata, ua faati‘ahia o Sidney ia faaru‘e i te fare auri na roto i te aufauraa i te tahi tino moni no te mea e mea ma‘i roa oia. No te mea hoi e ua tamau noa te mau haamehameharaa o te faari‘ari‘a ia’na ia faaru‘e i te vahi paruruhia o te fare auri, ua ma‘iti o Sidney i te faaea i roto i te fare auri e tae noa’tu i te 5 no fepuare.

  6. History of the Church, 3:289–91; faaapihia te faatomaraa e te tarame; tauihia te mau vahiraa o te paratarafa; no roto mai i te hoê rata na Iosepha Semita e te tahi atu mau taata ia Edward Partridge e te Ekalesia, 20 no mati 1839, fare auri no Liberty, Liberty, Missouri; ua tuuhia te mau tuhaa o teie nei rata i muri iho i roto i te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau ei mau tuhaa 121, 122, and 123.

  7. History of the Church, 3:291, 293; faatomaraa no teie tau; tauihia te mau vahiraa no te paratarafa. Ua ravehia te tahi mau tauiraa no te faatomaraa no te faaineine e ia nene‘ihia te mau tuhaa o te rata a te peropheta i roto i te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau. No reira, te vai nei te tahi mau vahi iti huru ê i rotopu i te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 121, 122, e 123, e te mau papa‘iraa tei horo‘ahia i roto i teie nei pene.

  8. History of the Church, 3:296–98; faatomaraa no teie tau.

  9. History of the Church, 3:300–301; tauihia te mau vahiraa no te paratarafa.

  10. History of the Church, 3:328–29; tauihia te mau vahiraa no te paratarafa; no roto mai i te « Extract, from the Private Journal of Joseph Smith Jr »., Times and Seasons, Novema 1839, 7–8.

Hōho’a
Joseph in Liberty Jail

I to te peropheta Iosepha Semita tape‘a-raa-hia i roto i te fare auri no Liberty, ua papa‘i oia e rave rahi mau rata na to’na utuafare e te feia mo‘a, tei roto to’na faaite papûraa i te mana o te Atua ia upooti‘a i te ino e ia ti‘a i piha‘iho i to’na feia mo‘a « amuri e amuri noa’tu ».

Hōho’a
Savior before Pilate

Te Faaora i muri iho ia Pirato. « Ua haere roa’tu te Tamaiti a te Taata i raro a‘e i teie mau mea ato‘a ra. Ua hau anei oe ia’na ra? »