Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 3: Te Arenio i Taparahihia ra mai te Matamuaraa mai â o teie nei Ao


Pene 3

Te Arenio i Taparahihia ra mai te Matamuaraa mai â o teie nei Ao

Nahea te Taraehara a Iesu Mesia i te upootiaraa i niʻa i te hiʻaraa o Adamu e ia faahoʻi faahou ia tatou i pihaʻi iho i te Metua?

Omuaraa

Te haapii ra te Peresideni Harold B. Lee e, e mea tiʻa ia tatou ia taa i te auraa no te parau no te Hiʻaraa o te taata, i reira tatou e taa atoa ai i te auraa o te parau no te Taraehara a te Faaora, tei upootia i niʻa i te hiʻaraa, e tei faatupu hoi i te ora mure ore. Te parau ra oia, “E faufaa rahi ia taa i te auraa no te parau no te Hiʻaraa, inaha, no te reira hoi i titauhiaʻi te Taraehara—o te reira ïa te misioni a te Fatu o Iesu Mesia.”1

Pinepine te Peresideni Lee i te faaite papu i te misioni hanahana a te Faaora, inaha, ia ore anaʻe oia, e ore atoa ïa tatou e faaorahia i te pohe e te hara. Te parau ra oia: “Tei te Tamaiti a te Atua … te mana no te hamani i te mau ao, e no te faatere ia ratou. I haere mai oia i ô nei ei Tamaiti Fanau Tahi no te faatupu i te hoê misioni, ia riro oia mai Te Arenio i Taparahihia ra mai te Matamuaraa mai â o teie nei Ao, ia ora te mau taata atoa. Ua horoʻa Oia i To’na ora no te iriti i te uputa o te tiafaahouraa e ua haapii mai oia ia tatou i te raveʻa e roaa ai ia tatou te ora mure ore, oia hoi, te hoʻiraa i pihaʻi iho i te Metua e te Tamaiti. Tera ïa te huru o Iesu i roto i To’na ra hanahana.”2

I roto i teie pene, e tuapapahia te parau no te Hiʻaraa o Adamu e o Eva, te parau no te Taraehara o te Faaora tei upootia i niʻa i te mau mea ta te Hiʻaraa e faatupu mai, e te parau no ta tatou hopoiʻa no te fariiraa i te taatoaraa o te mau haamaitairaa o te Taraehara.

Te mau haapiiraa a Harold B. Lee

Nahea te Hiʻaraa o Adamu e o Eva i te faatupuraa i te mau haamaitairaa o te tahuti nei?

Ua faaohipa … o Adamu e o Eva i to raua tiamâraa e ua amu i te hotu na roto i to raua iho hinaaro, oia te hotu tei faauehia ia raua eiaha e amu; i reira, ua vai raua i raro aʻe i te ture a Satane. Na roto i taua haapaʻo ore no raua ra, ua tiʻa i te Atua i teie nei ia haavâ ia raua. Ua ite ihora raua e, taaʻe noa’tu te huru aroha Metua o te Atua, e Metua afaro atoa oia, inaha, i to raua ofatiraa i te ture, riro atura raua i raro aʻe i te faahaparaa, e no reira, ua tiʻavaruhia raua i rapae i taua ô nehenehe ra. Mai taua taime mai ra, ua farii ihora raua i te mau ati atoa tei fariihia e te mau taata atoa o te tahuti nei. Ua ite ihora raua e, no to raua haapaʻo ore i farii ai raua i te faautuʻaraa o te hoê haavâraa tiʻa. Ua titauhia ia raua ia amu i ta raua maa ma te hou i niʻa i to raua rae, i te mea e, ua riro raua i taua taime ra ei na taata tahuti.

… Te mauiui, te ati, te pohe, ua hope te mau mea atoa i teie nei i te fariihia e raua, tera râ, na roto i taua mauiui ra, mai te au hoi i te mau mea i farereihia e tatou mai taua taime ra e tae mai i teie nei, ua vai te iteraa e te maramarama o te ore roa e roaa maori râ, na roto i te mauiui. …

… Taaʻe noa’tu te Hiʻaraa o Adamu raua o Eva, tei faatupu i te hoê tauiraa i niʻa ia raua, ua tupu atoa taua tauiraa ra i niʻa i te taata atoa, te mau mea atoa o te natura, te mau animala atoa, te mau raau—ua taui te mau huru mea atoa e ora ra. Ua pohe atoa te fenua. … E mea nahea te reira i te tupuraa, aita hoê taata e nehenehe e faataa, e te taata e tamata i te horoʻa i te hoê faataaraa, e riro ïa oia i te hahi ê roa i rapae i ta te Fatu i parau mai ia tatou. Area râ, ua taui te mau mea atoa i hamanihia ra, tei ore hoi i vai na i roto i te pohe e tae roa mai i taua taime ra. E mai taua taime ra, tei roto te mau mea atoa i te hoê huru o te haere noa i te inoraa e tae roa’tu i to’na poheraa, e i muri aʻe i te reira, e titauhia ïa te hoê faahoʻiraa i roto i te hoê huru tiafaahou. …

… Te hoê o te mau aʻoraa rahi, i to’u feruriraa te aʻoraa poto roa aʻe tei horoʻahia e te hoê taata, o te aʻoraa ïa tei horoʻahia e te Metua vahine ra o Eva. …

“Ahiri aita taua i hiʻa, aore ïa e noaa to taua huaai, e aore atoa taua e ite i te maitai e te ino, e te oaoa o to taua faaoraraahia ra, e te ora mure ore o ta te Atua e horoʻa ia ratou atoa o te haapaʻo.” [Mose 5:11].

No reira, e oaoa anaʻe tatou, e o Eva, i te Hiʻaraa, tei horoʻa mai i te iteraa i te maitai e te ino, tei faatupu i te haereraa mai o te tamarii i te tahuti nei, tei faatupu i te fariiraa o te oaoa o te faaoraraa e te ora mure ore ta te Atua e horoʻa i te mau taata atoa.

E ua na reira atoa o Adamu, inaha, ua mairi mai te Varua Maitai i niʻa ia’na, “haamaitai atura Adamu i te Atua, e î roa aʻera, e haamata ihora i te tohu no niʻa i te mau opu atoa o te fenua, i te na ôraa e: Ia haamaitaihia te iʻoa o te Atua, i te mea no to’u ofatiraa i te ture, ua araara to’u mata, e i roto i teie oraraa e roaa mai iaʻu te oaoa, e i roto i te i’o nei e ite faahou ai au i te Atua.” [Mose 5:10]. …

Ia horoʻa mai te Fatu ia tatou i To’na maramarama no te iteraa i te maitai rahi tei roaa ia tatou, e e mata na tatou i te faahanahana i roto i to tatou aau e i roto i ta tatou mau haapiiraa, te horoʻa rahi ta Adamu e o Eva i horoʻa mai ia tatou nei, inaha, na roto i to raua faaohiparaa i to raua tiamâraa, ua amu aʻera raua i te hotu tei horoʻa mai ia raua i te huero o te pohe tahuti nei, e ua horoʻa mai ia tatou nei, tatou to raua huaai e hope noa’tu te mau u’i atoa, i taua maitai rahi ra ia farii atoa tatou i te oaoa o to tatou faaoraraa, e i roto i te i’o nei e ite faahou ai tatou i te Atua e ia roaa te ora mure ore.3

Nahea te Taraehara a te Faaora i te upootiaraa i niʻa i te mau mea ta te Hiʻaraa i faatupu mai?

Ua tiʻavaru te Fatu te Atua ia Adamu i rapae i te Ô i Edene no to’na haapaʻo ore. Ua tae mai te pohe varua i niʻa ia’na. … Tera râ, inaha, te parau atu nei au ia outou e, ua horoʻa’tu te Fatu ra o te Atua ia Adamu i te parau fafau e ore oia e pohe i te pohe tahuti nei e tae noa’tu i te taime e tono atu ai Oia i te mau melahi ia faaite atu i te tatarahapa i te iʻoa o Ta’na Tamaiti Fanau Tahi, e na roto i to’na pohe, ia faatia-faahou-hia mai oia i te ora mure ore ra [a hiʻo PH&PF29:41–43]. … I te taime a hurihia ai o Adamu i rapae i te Ô i Edene, ua tae mai te pohe varua i niʻa ia’na, oia hoi, te hoê faataaʻeraa ia’na i te aro o te Fatu.4

Eaha te tumu i tonohia mai ai te Faaora i te ao nei? Na te Fatu iho i pahono i taua uiraa ra i te tau a oraʻi oia i niʻa i te fenua nei, i te na ôraa e: “Aore hoi te Atua i tono mai i ta’na Tamaiti i te ao nei e faahapa mai i to te ao, ia ora râ to te ao ia’na” [Ioane 3:17]. …

Ia ora i te aha? Ia faaorahia i te aha? A tahi, ia ora i te pohe tahuti na roto i te tiafaahouraa o tei pohe ra. Tera râ, te tahi atoa auraa, oia hoi, ua ora atoa tatou na roto i ta’na tusia taraehara. Ua ora tatou i te hara.5

No te Feia Moʻa i te Mau Mahana Hopea Nei, te auraa no te parau ra faaoraraa, o te matara-ê-raa ïa i te ruuruuraa e te mau mea o te hara na roto i te tiamâraa hanahana, te faaoraraahia i te hara e i te faautuʻaraa mure ore na roto i te Taraehara a te Mesia.

Te manaʻo nei au e, aita’tu e vahi i reira te tuatapapa-maitairaa-hia te parau no te Taraehara maori râ, i roto i te mau papairaa a Iakoba, o te iteahia i roto i te Buka a Moromona, i roto i te 2 Nephi, pene 9. No reira te hinaaro nei au ia haapaʻo maitai outou i te reira, e te faaitoito nei au ia outou ia taiʻo e ia taiʻo maitai faahou â i taua haamaramaramaraa faufaa ra: …

“E te rahi o te aroha o to tatou Atua e, Tei Moʻa i Iseraela nei! E faaroo hoi oia i to’na ra feia moʻa i taua mea riʻariʻa rahi ra, oia hoi, te diabolo, e te pohe, e o hade, e taua roto auahi e te gopheri ra, oia hoi, te mauiui mure ore ra.

“E te rahi o te raa o to tatou Atua e! ua ite hoi oia i te mau mea atoa, e aore roa te hoê mea tei ore i itea ia’na.

“E tae mai oia i te ao nei ia ora te taata atoa ia’na, ia haapaʻo ratou i to’na ra reo; inaha hoi, ua faaoromai oia i te mauiui o te taata atoa, oia ïa, te mauiui o te mau taata atoa, te mau tane atoa, e te mau vahine atoa, e te mau tamarii atoa hoi, i roto i te fetii o Adamu ra.

“Ua faaoromai oia i te reira, ia tae te tiafaahouraa i niʻa i te taata atoa, ia tiʻa ratou atoa i mua i to’na ra aro i te mahana rahi o te haavâraa ra.

“E ua faaue mai hoi oia ia tatarahapa te mau taata atoa e tiʻa ai, e ia bapetizohia i roto i to’na ra iʻoa, ma te faaroo papu i Tei Moʻa i Iseraela nei, e ia ore ratou ia na reira, e ore ratou e ora i te basileia o te Atua.

“E ia ore ratou e tatarahapa e e faaroo i to’na ra iʻoa, e e bapetizohia i to’na ra iʻoa, e e mau papu hoi e tae noa’tu i te hopea ra; e faahapahia ïa ratou; te na reira maira hoi te Fatu ra o te Atua, o Tei Moʻa i Iseraela nei.” [2 Nephi 9:19–24]. …

Te faaitehia ra i ô nei … te faaoraraa o te taata, o te tae mai i niʻa i te taata tataitahi, ia au i to’na iho huru e to’na iho oraraa. Tera râ, te faaite-atoa-hia ra te mea ta tatou e parau nei e, [te faaoraraa] “no te taatoaraa,” oia hoi, te faaoraraa o te tae mai i niʻa i te mau taata atoa, noa’tu to ratou maitai e aore râ, to ratou ino, ta ratou taoʻa rahi e aore râ, to ratou veve, a ora ai ratou ra— aita ïa e taaʻeraa. E hope paatoa te taata i te fanaʻo i te mau haamaitairaa o te Taraehara e te mau haamaitairaa o te tiafaahouraa tei horoahia ia ratou mai te hoê taoʻa horoʻa noa na roto i te tusia taraehara a te Faaora. …

No reira, te faaite maramaramara ra teie mau haapiiraa tumu e, na roto i te mana o te taraehara e ora te mau taata atoa, i te mea e, mai te taata i hope i te pohe ia Adamu, e hope atoa i te faaorahia i te Mesia aita e maitiraa. E tae noa’tu i te mau tamaiti o te pohe tei rave i te hara matara ore ra, e tiafaahou mai ratou e te taatoaraa o te tahi atu mau huaai a Adamu. … E ite tatou i te reira parau i roto i Te Mau Hiroa Faaroo: “Te tiaturi nei matou e, na roto i te Taraehara a te Mesia e tiʻa ai i te taata atoa ia faaorahia, na roto i te haapaʻoraa i te mau ture e te mau oroʻa o te Evanelia.” [Te Mau Hiroa Faaroo:3].6

Nahea te faaroo ia Iesu Mesia e te haapaʻo, i te horoʻa mai ia tatou te mau haamaitairaa o te Taraehara?

Na te Fatu iho i haapapu mai i te faufaa rahi ia ite i te Faaora e i ta’na misioni hanahana, i te hoê taime a haaputuputu mai ai te mau pharisea i pihaʻi iho ia’na mai tei matarohia e ratou no te tahitohito e aore râ, no te ramâ ia’na, a na ô atu ai oia ia ratou e, “Eaha to outou manaʻo i te Mesia ra?” [Mataio 22:42]. …

I ta’na tau ohiparaa, te vaira te feia aita to ratou e faaroo e ua parau ratou i te parau no te Fatu. I roto i to’na fenua aiʻa o Nazareta te vahavaha ra ratou i te naôraa e:

“E ere anei teie te tamaiti a te tamuta ra? e ere anei o Maria to’na nei metua vahine? e ere anei o Iakobo, e o Iose, e o Simona, e o Iuda, to’na mau taeae? … Maheaitu ihora ratou ia’na.” [Mataio 13:55, 57]. …

I te tahi aʻe pae, … te parau ra ta’na mau pìpì haapaʻo, mai ia Petero, te raatira o te mau aposetolo: “O te Mesia oe, te Tamaiti a te Atua ora ra” (Mat. 16:16)—e na roto mai ia Mareta, “E te Fatu, e: ua faaroo vau e o oe te Mesia te Tamaiti a te Atua o te haere mai i te ao nei ra.” (Ioane 11:27). E na roto mai i te tahi atu pìpì na’na, i muri aʻe i to’na iteraa e to’na fâfâraa i te Fatu tei Tiafaahou mai, ua haapapu o Toma i to’na iteraa papu na roto i teie mau parau ohie roa: “E tau Fatu e taʻu Atua”! [Ioane 20:28]. …

I teie nei, te feruri nei au i na mea taaʻe e piti. Ua farii te hoê hoa to’u i te hoê parau poroʻi fifi: “Te oto nei matou i te faaite atu ia oe e, ua pohe ta oe tamaiti i niʻa i te tahua aroraa.” Ua haere atu vau i to’na fare, e i reira, ua ite au i te ahoaho o to te utuafare, e utuafare fanaʻo hoi teie i te mau mea atoa ta te moni e nehenehe e hoo mai—te taoʻa, te tiʻaraa, te mau mea ta to te ao e parau nei e, te mau mea teitei, tera râ, teie ratou e to ratou mau tiaturiraa e to ratou mau moemoea, ua mou, te tamata nei ratou i te haru i niʻa i te mau mea aita i orahia mai na e ratou no te fariiraa i te reira, e mai taua taime ra, mai te huru ra e, aita roa’tu e roaa ra ia ratou. Aita e vai ra tera mahanahana o te tiʻa ia ratou ia farii.

Te faaau ra vau i te reira i niʻa i te hoê mea taʻu i ite i roto i te Fare Maʻi a te Ekalesia a ono avaʻe i teie nei, i te taime a pohe rii marû noa ai te hoê o to tatou peresideni misioni. Ua ati roa oia i te mauiui rahi, tera râ, te vai atoa ra te oaoa i roto i to’na aau i te mea e, ua ite oia e, na roto i te faaoromairaa maôro, e roaa te haapaʻo i te taata, e roaa atoa te autaatiraa i niʻa i te Mesia, tei faaoromai hau atu i ta te hoê o tatou e nehenehe e faaoromai. Ua ite oia i te mana o te Fatu tei tiafaahou.

I teie mahana, e ui atoa tatou i te uiraa ta te Fatu i ui atu i te mau taata i to’na ra anotau, “Eaha to outou manaʻo i te Mesia ra?” E tiʻa ia tatou ia ui i teie mahana, “Eaha to tatou manaʻo i te Mesia ra?” e i muri iho, e ui ia tatou te taata hoê e, “Eaha to’u manaʻo i te Mesia ra?” Te feruri ra anei au ia’na ei Taraehara no to’u varua? Te feruri ra anei au ia’na ma te manaʻo feaaa ore e, o oia tei fâ mai i te Peropheta ra o Iosepha Semita? Te tiaturi ra anei au e, na’na i faatia i teie Ekalesia i niʻa i te fenua nei? Te farii ra anei au ia’na ei Faaora no teie nei ao? Te haapaʻo ra anei au i taʻu mau fafauraa no te bapetizoraa, oia hoi, mai te mea e te taa maitai ra iaʻu, te na ô ra e, e tiʻa vau ei ite no te Atua i te mau mahana atoa, e i te mau mea atoa, e i roto i te mau vahi atoa taʻu e parahi ra, e ia tae noa’tu i te poheraa?7

E haamaitai te Fatu ia tatou ia au i te huru o to tatou haapaʻo i Ta’na mau faaueraa. Te parau ra … o Nephi e:

“Ua itoito hoi tatou i te papai ia haapii atu i ta tatou mau tamarii, e to tatou mau taeae atoa i te faaroo i te Mesia ra: e ia haamaitai hoi i te Atua; ua ite hoi tatou e, na roto i te aroha e oraʻi tatou, hope noa’tu to tatou itoito atoa.” (2 Nephi 25:23).

Na te toto o te Faaora, Ta’na taraehara, e faaora ia tatou, tera râ, i muri aʻe i te raveraa tatou i te mau mea atoa te tiʻa ia tatou ia rave no te faaora ia tatou na roto i te haapaʻoraa i Ta’na mau faaueraa. Pauroa te mau parau tumu o te evanelia, e fafauraa anaʻe to ratou, e na roto i te reira mau parau tumu i vauvauhia mai ai ia tatou nei te mau faanahoraa a tei Teitei ra.8

E mea tiʻa i te taata tataitahi ia rave i te mau mea atoa e tiʻa ia’na ia rave no te faaora ia’na iho i te hara; i muri iho, e tiʻa ia’na ia titau i te mau haamaitairaa o te faaoraraa na Tei Moʻa i Iseraela nei, ia tiʻa i te taata atoa ia faaorahia na roto i te haapaʻoraa i te mau ture e te mau oroʻa o te Evanelia.

Ua faatusia atoa o Iesu ia’na eiaha no ta Adamu ofatiraa i te ture anaʻe, no te hara atoa râ a te taata atoa. Area te faaoraraa i te taata i ta’na iho mau hara ra, tei te huru ïa o ta’na rohiraa, inaha, e haavâhia te taata tataitahi ia au i ta’na mau ohipa.

Ua haapapu maitai te mau papairaa moʻa e, e tiafaahou te mau taata atoa, tera râ, o te feia anaʻe o te faaroo i te Mesia o te farii i te haamaitairaa o te faaoraraa mure ore. Te parau ra Petero i to te ati Hebera no niʻa ia Iesu e, “riro atura oia ei tumu no te ora mure ore no te feia atoa e faaroo ia’na ra.” (Hebera 5:9). …

Te pure nei au ma te haehaa ia rahi atu te maramarama o te taata, i te mau vahi atoa, i te auraa o te taraehara o te Faaora o te taata atoa, tei horoʻa mai ia tatou i te faanahoraa o te faaoraraa o te aratai atu ia tatou i roto i te ora mure ore, i reira hoi te Atua e te Mesia e parahi ai.9

Te Mau Manaʻo Tauturu no te Haapiiraa e te Aparauraa

  • Nahea outou i te pahono i te uiraa e, “Eaha to outou manaʻo i te Mesia ra?”

  • Eaha te tumu i faaauhia ai te Faaora mai “Te Arenio i Taparahihia ra mai te Matamuaraa mai â o teie nei Ao”? (Apokalupo 13:8).

  • E mea nahea te Hiʻaraa i riro ai ei haamaitairaa e ei tamataraa no Adamu e o Eva? Nahea atoa hoi te reira e riro ai ei tumu no to tatou oaoa e no to tatou oto atoa?

  • Eaha te huru ite e te maramarama o te roaa mai na roto anaʻe i te faaoromairaa i te mau tamataraa e te mau aroraa o te tahuti nei?

  • Eaha te pohe varua? Nahea ia upootia i niʻa i te pohe varua?

  • Eaha te mau haamaitairaa o te Taraehara e mea horoʻa-noa-hia i te mau taata atoa? Eaha te titauhia ia tatou te taata hoê ia rave no te fanaʻo i te taatoaraa o te mau haamaitairaa o te Taraehara?

  • Teie na aamu e piti a te Peresideni Lee no niʻa i te feia tei farerei i te pohe, eaha ta te reira e haapii mai nei no niʻa i te faufaa ia faaroo ia Iesu mesia?

  • Eaha te mau mea i tupu i roto i to outou oraraa o tei haapuai i to outou iteraa papu no niʻa i te Taraehara a te Faaora?

  • Nahea te Taraehara i te “aratai atu ia tatou i roto i te ora mure ore, i reira hoi te Atua e te Mesia e parahi ai”?

Faahororaa

  1. “Fall of Man, ”Aʻoraa i mua i te mau rave ohipa no te haapiiraa evanelia no Brigham Young University, i te 23 no Tiunu 1954, Aupŭpŭ Haaputuraa Parau Aamu no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Moʻa i te Mau Mahana Hopea Nei, 6.

  2. Aʻoraa no te pureraa a te Feia Apî, tei horoʻahia i Long Beach, California, i te 29 no Eperera 1973, Aupŭpŭ Haaputuraa Parau Aamu no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Moʻa i te Mau Mahana Hopea Nei, 24.

  3. “Fall of Man,” 15, 17, 19–20.

  4. Aʻoraa i roto i te putuputuraa no te haapiiraa evanelia i Jordan i te 26 no Fepuare 1947, Aupŭpŭ Haaputuraa Parau Aamu no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Moʻa i te Mau Mahana Hopea Nei,4

  5. I roto i te Conference Report, Atopa 1956, api 61.

  6. “The Plan of Salvation, [Te Opuaraa no te Faanahoraa o te Ora],” Aʻoraa i mua i te mau rave ohipa no te haapiiraa evanelia no Brigham Young University, i te 1 no Tiurai 1954, Aupŭpŭ Haaputuraa Parau Aamu no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Moʻa i te Mau Mahana Hopea Nei, 4–6.

  7. I roto i te Conference Report, Atopa 1955, api 54–56.

  8. Stand Ye in Holy Places (1974), api 246.

  9. “To Ease the Aching Heart,” Ensign, Eperera 1973, api 5.

Teie hohoa peni to te Faaora, o te hohoa au-roa-hia aʻe ïa e te Peresideni Harold B. Lee e tei faatautauhia i roto i to’na piha toroʻa.