Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 21: Te Tutavaraa ia Maitai Roa


Pene 21

Te Tutavaraa ia Maitai Roa

Nahea tatou ia tutava no te faatiaraa i te faaueraa “Ia maitai roa hoi outou?”

Omuaraa

Ua haapii mai te Peresideni Harold B. Lee i te faufaa no te peeraa i te hiʻoraa o te Faaora i roto i ta tatou tutavaraa ia maitai roa:

“Ua papu roa iaʻu e, aita te Fatu e feruri nei i te tahi faito iti noa o te maitai a parau ai oia e, ‘Ia maitai roa hoi outou mai to outou Metua i te ao e maitai roa ra.’ [Mataio 5:48]. … Te manaʻo ra anei outou e, te horoʻa mai nei te Faaora i te hoê opuaraa o te ore e taeʻahia, e i reira oia e vahavaha mai ai ia tatou i roto i ta tatou mau tutavaraa ia ora i te hoê oraraa e roaa ai ia tatou taua maitai roa ra? Eita e roaa ia tatou taua faito maitai ra o ta te Fatu e parau nei, i roto i te tahuti nei, tera râ, te haamau nei tatou i roto i teie nei oraraa, te niu ei niʻa hoi i te reira e patu ai tatou no a muri aʻe; no reira, e mea tiʻa ia tatou ia haapapu maitai e, ua haamauhia anei to tatou niu i niʻa i te parau mau, te parau tiʻa e te faaroo. No te tapaeraa tatou i taua opuaraa ra, ia haapaʻo ïa tatou i te mau faaueraa a te Atua e ia tamau maite noa e tae noa’tu i te hopea o to tatou oraraa i ô nei, e i ô mai i te menema, ia tamau noa tatou i roto i te parau tiʻa e te iteraa e tae roa’tu ua riro tatou mai to tatou Metua i te Ao ra. …

“…Ua faaite mai [te Aposetolo Paulo] i te eʻa e na reira mai te maitai roa i te haere mai. Teie ta’na i parau no niʻa ia Iesu, ‘E tamaiti noa iho hoi oia, i ite oia i te auraro i to’na ra mau pohe; e no te mea ua haamoʻa-roa-hia oia, riro atura oia ei tumu no te ora mure ore no te feia atoa e faaroo ia’na ra.’ (Hebera 5:8–9). …

“… No reira, eiaha ei mahana tuʻua tatou i te haapii, mai roto mai i te buka haapiiraa rahi o te oraraa o te [Mesia], i to’na hae-rea e tae atu ai i te hoê oraraa maitai roa ra, e ia haere tatou na niʻa i te reira haerea e tae atu ai i ta tatou opuaraa mure ore ra.”1

Te mau haapiiraa a Harold B. Lee

Nahea te iteraa i te mea e erehia ra e tatou i te tauturu ia tatou ia maitai roa?

[Te vai ra] e toru na mea faufaa o te titauhia no te faaurû i te hoê taata ia ora i te hoê oraraa mai to te Mesia ra te huru—e aore râ, ia au i te reo o te mau papairaa moʻa, ia ora maitai roa’tu mai ta te Fatu i ora na. Te mea faufaa matamua o taʻu e faahiti no te riroraa mai te reira te huru, teie ïa: E mea tiʻa i te taata e haapiihia, e aore râ, te taata e ora ma te maitai roa, ia ite i to’na mau hinaaro mau.

Aita e faufaa ia haapiihia teie tavana apî i te parau no te tatarahapa i te ohipa taparahi taata, e tae noa’tu i te mau manaʻo taparahiraa taata. Aita e titauhia ia haapii ia’na i te parau no te tatarahapa i te ohipa faaturi, e i te eia, te havare, te taviri taata, e aore râ, te oreraa e faatura i to’na metua vahine. Mai ta’na e parau ra, ua hope teie mau mea atoa i te haapaʻohia e a’na, mai to- ’na apîraa mai â; teie râ ta’na uiraa, “Eaha iho â tei toe iaʻu?” [A hiʻo i te Mataio 19:16–22].

I roto i to’na ite rahi e i te mana o te hoê Orometua Haapii Rahi, ua tiʻa ia’na ia hiʻopoa papu maitai i te huru o taua tamaiti apî ra: Te mea e au no’na e o tei erehia hoi e a’na, o te haavîraa ïa i to’na here i te mau mea o te ao nei, i to’na manaʻo tiaturi i te taoʻa. E ua horoʻa atura o Iesu i te raau e tano: “Ia hinaaro oe e ia maitai roa, a tii a hoo i ta oe atoa ra, a hopoi atu ai na te taata rii, e e taoʻa ta oe i te ao: i reira a haere mai ai a pee mai iaʻu.”(Mataio 19:21).

I roto i te parau rahi no te faafariuraa o te Aposetolo Paulo, a haapoirihia ai to’na mata e te hoê maramarama, a tere ai oia i Damadeko ra …, faaroo aʻera oia i te hoê reo i te parauraa mai ia’na e: “E Saulo, e Saulo, eaha oe i hamani ino mai ai iaʻu?” [Te Ohipa 9:4]. E mai roto roa mai i te hohonuraa o teie varua faahaehaahia to Saulo, ua faaroohia te uiraa e uihia i te mau taime atoa, e te hoê taata o te ite ra e, te vai ra te hoê mea e hinaarohia ra e a’na: “E te Fatu, eaha to oe hinaaro?” [Te Ohipa 9:6]. …

O Enosa, te mootua a Lehi, o tei faaite mai ia tatou i te fatôraa o ta’na i fatô i mua i te Atua, hou i roaa ai ia’na te matararaa o ta’na ra mau hara. Aita i faaitehia mai ia tatou eaha ta’na mau hara, tera râ, mai te mea ra e, ua faî oia i te reira ma te tahuna ore. E i reira, na ô aʻera oia, “Ua hiaai ihora taʻu aau. …” [Enosa 1:4]. Te ite ra outou, na taua iteraa e taua manaʻo ra e, te vai ra te hoê hinaaro rahi, e na taua varua iimi ra, i aratai ia’na i mua i te mea i erehia e a’na e i te mea i hinaarohia e a’na.

Ua faahitihia te parau no te iteraa i te hinaaro o te hoê taata, i roto i te Aʻoraa Rahi i niʻa i te Mouʻa i parau ai te Fatu e, “E ao to tei haehaa te aau: no ratou hoi te basileia ra o te ao.” (Mataio 5:3). Oia mau, te auraa no te parau ra, tei haehaa te aau, o te feia ïa o tei ere i te pae varua, o tei feruri e, e veve rahi to ratou i te pae varua, i imi uʻana ai ratou i te tauturu. …

Mai te mea e, e taeʻahia ia tatou te maitai roa ra, e mea tiʻa ia tatou paatoa ia ui ia tatou iho i te hoê taime i teie nei uiraa e, “Eaha iho â tei toe iaʻu?” mai te mea e, e haamata tatou i ta tatou taʻumaraa i niʻa i te purumu o te maitai roa ra. …

Nahea te fanau-faahou-raa i te tauturu ia tatou ia maitai roa?

Te piti o te mea faufaa o taʻu e faahiti no te titau i te maitai roa, o te mea ïa e itehia i roto i te tauʻaraa parau i rotopu i te Fatu e o Nikodemo. I to Nikodemo haereraa mai e farerei i te Fatu, ua ite aʻera te Fatu e, te imi ra oia i te pahonoraa i te uiraa o ta te mau taata e rave rahi i ui atu Ia’na ra: “Eaha taʻu e rave ia ora vau?” E ua pahono atura te Fatu, “Amene, amene, e parau atu vau ia oe, ia ore te taata ia fanau faahou ra, e ore oia e ite i te basileia o te Atua ra.” Ua parau maira Nikodemo, “Eaha te taata paari e fanau ai? …” Ua parau atura Iesu, “Amene, amene, e parau atu vau ia oe, ia ore te taata ia fanau i te pape e te Varua, e ore oia e ô i te basileia o te Atua ra.” (Ioane 3:3–5).

Ia “fanau faahou” te taata e tiʻa ai, ia hinaaro oia i te maitai roa ra, ia tiʻa ia’na ia hiʻo atu e aore râ, ia ô atu i te basileia o te Atua ra. E nahea ïa te hoê taata e fanau faahou ai? O te uiraa atoa ïa i uihia e Enosa. E te haamanaʻo ra outou i te pahonoraa ohie roa o tei horoʻahia mai: “No to faaroo i te Mesia tei ore i iteahia e aore hoi i hiʻohia e oe na. E e hope na matahiti e rave rahi hou oia e faaite mai ai ia’na iho i te tino nei; e tena na, a haere na, ua ora oe i to faaroo.” [Enosa 1:8].

I te hoê mahana, te parahi noa ra maua o te taeaʻe Marion G. Romney i roto i te piha toroʻa e te tomo mai nei te hoê taurearea. Te faaineine ra oia ia’na no te haere e rave i ta’na tau misionare, e ua oti oia i te uiuihia mai tei matarohia, e ua faî oia i te tahi mau hape no’na i to’na apîraa. Tera râ, ua parau maira oia ia maua e, “Aita vau i mauruuru na roto i te faî-noa-raa. Nahea vau e ite ai e, ua faaorehia taʻu mau hapa?” Oia hoi, “Nahea vau e ite ai e, ua fanau-faahou-hia vau?” Ua feruri oia e, aita e tiʻa ia’na ia haere e rave i te hoê tau misionare i roto i to’na huru i teie nei.

I roto i ta matou aparauraa, ua parau atura te Taeaʻs Romney: “Aiu, te haamanaʻo ra anei oe i te parau a te Arii Beniamina? Inaha, te Aʻo ra oia i te tahi mau taata o tei putapû to ratou aau ‘no to ratou vai-tahuti-noa-raa, e mea ino aʻe ïa i te repo o te fe-nua. Pii hua’tura ratou atoa ma te reo hoê, i te na ôraa’tu e, A aroha mai ia matou nei, a tuu mai i te toto taraehara o te Mesia, ia faaorehia ta matou nei mau hara, ia mâ to matou aau; te faaroo nei hoi matou ia Iesu Mesia i te Tamaiti a te Atua ra, tei hamani i te raʻi, e te fenua, e te mau mea atoa ra, o te tae mai i raro nei i rotopu i te tamarii a te taata nei. Oti aʻera taua mau parau nei i te parauhia e ratou, o te Varua o te Atua i niʻa maira ia ratou ra, î ihora ratou i te oaoa, i matara hoi ta ratou mau hara, e ua hau to ratou aau, no te mea tei ia ratou te faaroo rahi ia Iesu Mesia ra. …’ ” (Mosia 4:2–3).

Na ô atura te Taeaʻe Romney ia’na, “E taʻu tamaiti, a tiaʻi e a pure e tae roa’tu i te taime e farii ai oe i te hau i roto i to aau na no to oe faaroo i te taraehara a Iesu Mesia, ei reira oe e ite ai e, ua matara ta oe hara.” A taa noa’tu ai te reira, mai ta Elder Romney i faataa mai, tei roto tatou paatoa i te veve, e te orihaere noa nei tatou i roto i te rupehu e tae atu i te taime e fanau faahou tatou. …

Eita e roaa ia outou te oraraa mai to te Mesia ra te huru … ma te ore outou e fanau-faahou-hia. Eita roa te taata e mauruuru i mua i te aro o Tei Moʻa i Iseraela ia ore teie tamâraa. …

Nahea te haapaʻoraa i te mau faaueraa i te tauturu hope roa’tu â ia tatou ia maitai roa?

E no te faahopearaa, te toru o te mea faufaa: ia tauturu i te taata aapo ia ite i te evanelia na roto i te haapaʻoraa i te evanelia. E titauhia te tautooraa a te taata iho hou a farii ai oia i te varua o te titauhia no te faaoraraa. E titauhia te tutavaraa a te taata iho hou a farii ai oia i te aroha, e aore râ, te horoʻa hoo ore o te mana o te taraehara a te Fatu. E faahiti faahou anaʻe tatou i te parau ta Nephi i parau, “No roto i te aroha e oraʻi tatou, hope noa’tu to tatou itoito atoa.” [2Nephi 25:23]. …

… I teie nei, [teie] te hoê o te mau mea faufaa mai te mea e, e ora outou i te hoê oraraa maitai roa. Na te taata iho e faaoti i to’na manaʻo ia haapaʻo oia i te mau faaueraa.

Ua pahono atu te Fatu i te hoê uiraa ta te mau Ati Iuda no niʻa i te iteraa e na te Atua anei te ohipa o Ta’na e rave nei e aore râ, na te tahi anei taata ê atu. Na ô atura oia e, “O tei hinaaro maite i te haapaʻo i to’na ra hinaaro, e ite ïa i taʻu e haapii nei e na te Atua, e naʻu iho.” (Ioane 7:17).

E ore roa te faaiteraa papu o te parau mau e tae mai i roto i te hoê taata e sekene mâ ore to’na. Eita e tiʻa i te Varua o te Fatu e i te viivii ia parahi amui i roto i te hoê taata. “Ua ruuruuhia vau, o te Fatu, ia rave outou i te mea taʻu i parau ra; ia ore râ outou ia rave i taʻu i parau ra, e ore ïa ta outou e fafauraa i reira.”(PH&PF 82:10). “… maori râ ia haapaʻo mau â oe i taʻu ture nei e ore roa’tu oe e noaa i teie nei hanahana.” (PH&PF 132:21). Ua faahiti tamauhia taua parau mau ra i roto i te mau papairaa moʻa.

E nehenehe e parau e, te mau parau tumu e te mau oroʻa atoa o te evanelia, e mau titauraa manihini anaʻe te reira i te taata ia haapii i te evanelia na roto i te faaohiparaa i to’na mau haapiiraa. Aita te hoê taata e ite i te parau no te tuhaa ahuru e tae roa’tu i te taime e aufau ai oia i te tuhaa ahuru. Aita te taata e ite i te parau no te Parau Paari e tae roa’tu i te taime e haapaʻo ai oia i te Parau Paari. No niʻa i taua parau, eita te tamarii e aore râ, te feia paari e fariu i niʻa i te parau no te tuhaa ahuru, te parau no te Parau Paari, te parau no te haamoʻaraa i te Sabati, e aore râ, te pure, na roto i te faroo-noa-raa i te tahi taata ia paraparau i niʻa i taua mau parau tumu ra. E haapii tatou i te evanelia na roto i te haapaʻoraa i te reira. …

Ei haapotoraa, te hinaaro nei au e parau e: Eita e roaa ia tatou te ite mau no niʻa i te mau haapiiraa o te evanelia e tae roa’tu i te taime e farii ai tatou i te mau haamaitairaa no to tatou haapaʻoraa i te parau tumu tataitahi. Te parau ra te hoê taata e, “Ia faatere anaʻehia te mau haapiiraa morare anaʻe, tei niʻa ê noa ïa to’na faufaa i niʻa i te varua, maori râ, e paʻepaʻehia’tu te reira e te ohipa.” Te faaueraa faufaa roa aʻe i te mau faaueraa atoa o te evanelia no outou e no’u nei, o taua faaueraa ra ïa o te titau ia tatou tataitahi i teie taime, ia vai te hoê varua rahi o te haapaʻo. E hiʻopoa maite te taata tataitahi i to’na mau hinaaro e ia haamata i te haavî i te reira i teie nei â mahana, i te mea e, ia haavî tatou, ei reira e roaa ai ia tatou te hoê parahiraa i te basileia o to tatou Metua ra.2

Nahea te Aʻoraa i niʻa i te Mouʻa [Beatitudes] e riro ai ei “papa ture no te hoê oraraa maitai roa”?

Te hinaaro nei outou ia ite i te mau “taahiraa” e tiʻa ai i te hoê taata ia faatano i to’na oraraa i niʻa i taua îraa ra e riro ai oia ei taata aiʻa e aore râ, ei “taata moʻa” e au no te basileia o te Atua ra. E itehia te pahonoraa maitai aʻe na roto i te hiʻopoaraa i te oraraa o Iesu i roto i te mau papairaa moʻa. … Aita te Mesia i haere mai i te ao nei no te faatupu noa i te hoê taraehara no te mau hara a te taata nei, no te faaite râ i te hoê hiʻoraa i mua i to te ao nei no niʻa i te faito maitai roa o te ture a te Atua, e no te faaite atoa i te hoê hiʻoraa i roto i te parau no te faaroo i te Metua. I roto i ta’na Aʻoraa i niʻa i te Mouʻa, ua horoʻa mai te Fatu ia tatou nei mai te au i te hoê heheuraa no niʻa i to’na huru, e huru maitai roa, … e o tei riro ei aratairaa no to tatou iho oraraa nei. …

I roto i taua Aʻoraa faito ore i niʻa i te Mouʻa ra, ua horoʻa mai o Iesu ia tatou nei e vaʻu raveʻa taaʻe maitai e tiʻa ai ia tatou ia farii … i te oaoa. Ua haamata oia i ta’na mau faahitiraa parau atoa na niʻa i te Aʻo ra “E ao.” … Ua parauhia teie mau faahitiraa parau ta te Fatu, i roto i te auraa parau keritetiano, te mau Beatitudes [Na Haamaitairaa e Vaʻu]. … E au hoi te reira mai te “papa ture no te hoê oraraa maitai roa.

E tuatapapa anaʻe tatou i te reira no te tahi maa taime iti. E maha o ratou, no niʻa ïa i to tatou iho huru, te oraraa o to tatou huru taata roto, to tatou iho oraraa, mai te peu e, e maitai roa tatou e ia itehia ia tatou te haamaitairaa o taua oaoa ra no roto roa mai.

E ao to tei haehaa te aau.

E ao to tei oto.

E ao to tei hiaai i te maitai. [E ao to tei hiaai e tei poʻihâ i te parau tiʻa].

E ao to tei mâ te aau. [A hiʻo Mataio 5:3–4, 6, 8].

Ia haehaa te aau

Ia haehaa te aau, o te iteraa ïa i to outou iho ereraa i te mau mea o te varua, o te turu’iraa ïa i niʻa i te Fatu no to outou mau ahu, ta outou maa e te mataʻi o ta outou e hutihuti aho, te ora maitai o to outou tino, to outou oraraa; te iteraa ïa e, eiaha ia mairi hoê mahana e aita i faatae i te hoê pure uʻana no te haamauruuru, no te aratairaa e te faaoreraa hapa e no te puai e au no te mau hinaaro o te mahana tataitahi. Mai te mea e, e ite te hoê taurearea i to’na ereraa i te mau mea o te varua, ia tae oia i te mau vahi fifi i reira to’na ora e ati ai, e nehenehe oia e arataihia mai te pihaa o te parau mau e ia faaurûhia e te Varua o te Fatu i te taime e tamatahia ai oia. Oia mau, e mea rave ata no te hoê taata taoʻa rahi, e aore râ, te hoê taata maramarama e aore râ, te hoê taata tiʻaraa maitai i te ao nei ia feruri e, e ere oia i te taata tiʻamâ i te mau mea o te varua. [Ia haehaa te aau] o te taa- ê- raa ïa i te teoteo e aore râ, e faa-ahaaha. … Mai te peu e, i roto i to outou haehaa, te ite ra outou i to outou ereraa i te mau mea o te varua, ua ineine ïa outou ia faatavaihia i roto i te “Ekalesia a te Matahiapo ra, e ia riro ei feia maitihia e te Atua.” [A hiʻo PH&PF 76:54; 84:34].

Ia oto

Ia oto, mai te haapiiraa o ta te Fatu e haapii nei i o nei, o te faaiteraa ïa te taata i taua “oto [ra] e au i te Atua … [o te] faatupu … i te tatarahapa” e ia roaa te matararaa te hara i te taata tatarahapa e ia faaore i te rave faahou i te mau ohipa i oto ai oia ra. [A hiʻo 2 Korinetia 7:10]. O te hiʻoraa ïa, mai te au i ta te Aposetolo Paulo i rave, “ia oaoa i te mau ati nei … : ua ite hoi tatou e, na te pohe e faatupu i te faaoromai; e na te faaoromai e faatupu i te ite; e na te ite e faatupu i te tiaʻi.” (Roma 5:3–4). Ua titauhia outou “ia tauturu te tahi i te tahi i te hopoi i ta outou mau hopoiʻa, ia mâmâ te reira.” Ua au ia outou ia oto a oto ai te feia oto ra, e ia haamahanahana ia ratou i tei au ia haamahanahanahia ra. (Mosia 18:8–9) Ia oto anaʻe te hoê metua vahine i roto i to’na vai-otare-raa no te hoʻiraa mai o te hoê tamahine faaroo ore, ma te aau aroha, e paruru outou i te taata ia taora noa’tu i te ofaʻi matamua. … Ia riro ta outou otoraa e tei ruhiruhia, te vahine ivi e tei otare ei aratai ia outou i te hopoiraa mai i te tauturu o ta ratou e titau ra. Oia hoi, e mea tiʻa ia riro outou mai te telona eiaha râ mai te Pharisea ra. “E te Atua, e aroha mai oe iaʻu i te taata hara nei.” [A hiʻo Luka 18:10–13]. Ia na reira outou, e tamahanahanahia to outou varua na roto i te matararaa ta outou mau hara.

Ia hiaai e ia poʻihâ

Ua hiaai aʻe nei outou i te maa e aore râ, ua poʻihâ aʻe nei outou i te pape i te hoê taime a riro ai te hoê tapu faraoa iti tahito, e aore râ, te tahi noa maa pape iti no te tamaru i to outou mauiui opu, ei taoʻa faufaa roa no outou aita’tu? Mai te mea e, ua farerei aʻe nei outou i taua huru hiaai ra, te haamata ra ïa outou i te taa i te parau ta te Fatu i parau e, ia hiaai e ia poʻihâ tatou i te parau tiʻa. O taua huru hiaai ra ïa e taua huru poʻihâ ra o te aratai i te feia tei faaatea ia ratou i te utuafare, ia imi i te auhoaraa o te feia moʻa i roto i te mau pureraa oroʻa e o te faatupu i te haamoriraa i te mahana o te Fatu ra i te mau huru vahi atoa tei reira ratou. Na te reira e faatupu i te pure uʻana e e aratai hoi i to tatou taahiraa e tae atu ai i te hiero e ia titau ia tatou ia auraro. Te taata e haamoʻa i te Mahana Sabati, e faaîhia oia i te oaoa mure ore tei hau i te maitai i te mau oaoa poto no roto mai i te mau peu aore i au i te faaueraa a te Atua. Mai te mea e, e ani outou “ma te aau hinaaro mau, ma te manaʻo papu, e ma te faaroo i te Mesia, na’na ïa e faaite mai i te parau mau ia outou, na roto i te mana o te Varua Maitai,” e na roto i to’na ra mana “e ite ai outou i te parau mau i te mau mea atoa ra.” (Moroni 10:4–5) …

Ia mâ te aau

Ia hinaaro outou e ite i te Atua, ia mâ ïa outou e tiʻa ai. … I roto i te hiʻoraa a te tahi mau hoa o Iesu, ua ite ratou e e tamaiti Oia na Iosepha te tamuta. Area te tahi pae ra, ua manaʻo ratou e, e taata amu oia e te inu uaina, no te huru o ta’na ra mau parau. E te feruri atoa ra te tahi pae e, ua uruhia oia e te diabolo. O te feia parau tiʻa anaʻe tei ite Ia’na ei Tamaiti na te Atua. O outou anaʻe o tei mâ te aau e ite ïa i te Atua, e i te hoê faito i raro mai, e tiʻa ia outou ia ite i te “Atua” e aore râ, te maitai i roto i te taata e ia here ia’na no te maitai o ta outou e ite ra i roto ia’na. A hiʻo maitai na, te taata e faaino e e tahitohito i te taata o te Atua e aore râ, te feia faatere o te Fatu i faatahinuhia i roto i Ta’na Ekalesia. Te taata e parau mai te reira te huru, e taata aau repo ïa.

Tera râ, no te tomo i roto i te Basileia i te Ao ra, eiaha tatou ia riro ei mau taata maitai noa, ua titau-atoa-hia râ ia tatou ia rave i te ohipa maitai i te ao nei. No reira mai te mea e, i te mau mahana atoa, e titauhia ia outou ia haapaʻo i te opuaraa no te hoê oraraa maitai roa e te î, e mea tiʻa ïa ia haapiihia outou e na “irava ture” e maha e toe ra i roto i te papa ture no te hoê oraraa maitai roa a te Fatu. Teie mau aʻoraa [beatitudes] e toe ra, no niʻa ïa i te mau auraa sotiare o te taata te tahi e te tahi:

E ao to tei mărû.

E ao to tei aroha ia vetahi ê ra.

E ao to tei faatupu i te parau hau ra.

E ao to tei hamani-ino-hia. [A hiʻo Mataio 5:5,7,9–10].

Ia mărû

Te taata mărû o te taata ïa eita e inoino ohie noa, e aore râ, eita e riri ohie noa, o te farii i te faaino e aore râ, i te faahapahaparaa. Aita i tuea te auraa no te parau ra e mărû e te parau ra e paruparu. Te taata mărû e taata puai ïa e te rahi, e taata ite i te haavî ia’na. Aita teie taata e mataʻu i te faaite i to’na mau manaʻo i te pae morare, noa’tu te faaheporaa a te p∂p∂ e aore râ, a te taatiraa. i roto i te maroraa e riro to’na manaʻo ei faaotiraa hopea, e ta’na Aʻoraa tamărû ei tupoheraa i te maroraa tiʻa ore a te mau taata patoʻi. E taata aau haehaa oia; e ere oia i te taata vaha rahi. “Tei ore e ru i te riri ra e maitai rahi to’na i to te feia puai.” (Maseli 16:32). E taata aratai mau oia, e o oia o te maitihia e to te nuu, e te nuu ihitai, te faatereraa ohipa e te ekalesia no te aratai i te taata e pee atu ia’na. O oia te “miti” no te fenua e e riro ia’na te fenua.

Ia aroha

Tei niʻa to tatou faaoraraa i te huru o to tatou aroha ia vetahi ê. Te mau parau tano ore e te mau parau teimaha, e aore râ, te tahi mau ohipa ino i niʻa i te taata e aore râ, i niʻa i te animala, noa’tu e ohipa tahoo, e riro te reira ei faaereraa i te taata e rave i te reira, i te aroha i te taime e hinaaro ai oia i te aroha i mua i te haavâraa o te fenua nei e aore râ, i te haavâraa o te raʻi ra. Te vai ra anei te taata aitâ i mauiui aʻe nei i te mau faainoraa a te tahi taata ê atu o tei manaʻohia hoi e, e hoa no’na? Te haamanaʻo ra anei outou i te aroraa i arohia e outou no te tapeʻa ia outou eiaha e faahapa? E ao to outou paatoa o tei aroha ia vetahi ê ra, e aroha-atoa-hia mai ratou!

Faatupu i te parau hau

O tei faatupu i te parau hau ra, e parauhia ratou i te tamarii na te Atua. O tei faatupu i te peʻapeʻa ra, o tei aro i te ture e te ora-raa afaro, o tei riro ei aratai i te feia orurehau, o tei ofati i te ture ra, tei roto ïa ia ratou te mau manaʻo iino, e parauhia hoi ratou i te tamarii na Satane eiaha râ na te Atua, maori râ, ia faaru’e ratou i te ino. A faaatea mai ia outou i te taata e faatupu i te manaʻo tapitapi huru ê na roto i te tauʻa-ore-raa i te mau mea moʻa, inaha, aita oia e titau ra i te hau, te faatupu ra râ oia i te anoinoi. Tei faatupu i te mârô ra, e aore râ, te faaino, ma te faaohipa i te mau manaʻo no te tahi mau opuaraa, eiaha râ no te faatitiaifaro i te parau mau, ua ofati ïa i te hoê parau tumu faufaa roa o tei haamauhia e te Fatu ei mea faufaa i roto i te parau no te paturaa i te hoê oraraa taoʻa rahi. “Ei hau to teie nei ao, e ia ite auhia mai te taata nei” o te himene ïa a te melahi no te faaara i te fanauraa o te Arii no te hau. [A hiʻo Luka 2:14]. …

Faaoromai i te hamani-ino-raa no te parau tiʻa

Ia hamani-ino-hia te hoê taata no te parau tiʻa, i roto i te hoê ohipa faufaa rahi, i reira hoi te parau mau, te viivii ore e te hana-hana e fifi ai, e huru Atua ïa te reira. I roto i te mau ohipa faufaa rahi, ua tupu tamau noa te taparahiraa taata. Te ino rahi e tupu mai na roto i te hamani-ino-raa, e ere ïa na roto mai i te hamani-ino-raa iho, na roto mai râ i te ohipa e tupu i niʻa i te taata o tei hamani- ino-hia, i te mea e, e nehenehe to ratou tiaturiraa i niʻa i te maitai o te ohipa o ta ratou e haa ra, i te paruparu. Te tumu rahi o taua hamani-ino-raa ra, o te maramarama ore ïa, i te mea e, o te huru ïa o te taata, oia te fatitoraa i te mau mea o tei ore e maramaramahia e ratou. Te tahi pae o te reira no roto mai ïa i te feia manaʻo iino. Tera râ, noa’tu eaha te tumu o te reira, mai te mea ra e, e peu matarohia te reira i niʻa i te feia e haa nei i roto i te parau tiʻa, i faaara mai ai te Fatu ia tatou e, “E ati to outou ia haamaitai mai te taata atoa ia outou! i na reira hoi to ratou hui tupuna i te mau peropheta haavare ra.” (Luka 6:26).

…A haamanaʻo maite i taua parau faaara ra, ia faainohia e ia faaooohia outou no te oreraa outou e taui i ta outou mau ture haapaeraa i tera mea e tera mea, te oreraa outou e taui i to outou huru parau tiʻa e to outou maitai i te pae morare ia auhia mai outou e te taata. Mai te mea e, e tiʻa papu outou no te parau tiʻa noa’tu te tahitohitoraa a te taata, e aore râ, te haapepehia outou, e faaheihia outou i te haamaitairaa no te oaoa mure ore. Penei aʻe i to tatou nei anotau, e titau-faahou-hia i te tahi mau feia moʻa e aore râ, i te mau aposetolo iho, mai mutaa iho ra, ia horoʻa i to ratou ora no te paruru i te parau mau? Mai te mea e, e tae faahou mai taua taime ra, e haamauruuru te Atua i te feia e ore e hiʻa!

Ia feruri hohonu anaʻe tatou i teie mau haapiiraa atoa na roto i te varua pure, e ite tatou mai te tahi atu mau taata e, ta te Atua faito i to tatou tiʻamâraa i roto i to’na ra basileia, e ere ïa i te tiʻa-raa teitei ta tatou i mau na i rotopu i te taata nei e aore râ, i roto i ta’na Ekalesia, e ere atoa te hanahana o tei roaa ia tatou, o te huru oraraa râ o tei orahia e tatou, e te maitai o tei ravehia e tatou, mai te au i taua “Păpă Ture ra no te hoê Oraraa Maitai Roa” o tei heheuhia mai i roto i te oraraa o te Tamaiti a te Atua.

A faariro na i te mau aʻoraa [Beatitudes] ei Păpă Ture no to outou iho oraraa ia roaa ia outou te mau haamaitairaa na roto i te reira.3

Te mau manaʻo tauturu no te haapiiraa e te aparauraa

  • Nahea tatou i te apo i te mau mahana atoa mai roto mai i te “buka haapiiraa rahi” o te oraraa o te Mesia?

  • I roto i ta tatou tautooraa ia riro mai te Mesia ra te huru, no te aha e mea faufaa ia ui pinepine tatou ia tatou iho i te mea i erehia e tatou?

  • Eaha te iteraa o tei tauturu ia outou ia maramarama e, e apo tatou i te mau haapiiraa o te evanelia na roto i te haapaʻoraa i te reira?

  • Ia ite anaʻe tatou e, o te Fatu to tatou turuʻiraa no te mau haamaitairaa atoa o to tatou nei oraraa, eaha ïa to tatou huru i taua taime ra?

  • Eaha te tahi mau tatararaa o te parau ra e, “E ao to tei oto”?

  • Nahea te hereraa i te mau mea o te ao nei i te faaiti i to tatou hiaai e te poʻihâ i te mau mea o te varua?

  • Nahea te aau mâ i te tauturu ia tatou ia hiʻo i te maitai i roto ia vetahi ê?

  • Nahea te aau mărû i te tauturu ia tatou ia puai?

  • E nahea tatou i te faaite i te aroha ia vetahi ê i roto i to tatou oraraa i te mau mahana atoa?

Faahororaa

  1. Decisions for Successful Living (1973), api 40–41, 44.

  2. Stand Ye in Holy Places (1974), api 208–16.

  3. Decisions for Successful Living, api 55–62.

I roto i Ta’na Aʻoraa i niʻa i te Mouʻa, ua horoʻa mai te Faaora ia tatou nei i te “păpă ture no te hoê oraraa maitai roa.”