Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 18: Ia Au i te Faanahonahoraa a te Fatu


Pene 18

Ia Au i te Faanahonahoraa a te Fatu

Nahea tatou i te arataihia e i te haamaitaihia e te mau parau tumu o ta te Fatu i heheu mai no te maitai tino o To’na ra Feia Moʻa?

Omuaraa

A tavini ai oia ei peresideni tĭtĭ i te tau a tupu ai te Ati Rahi i te mau matahiti 1930, ua imi o Harold B. Lee i te mau raveʻa no te haamaitai i te oraraa fifi o te mau melo e rave rahi i roto i ta’na tĭtĭ. E i muri aʻe ra, te parau ra oia e: “Ua feruri maite matou i te parau no te oraraa maitai o te taata. E mea iti roa ta te faatereraa hau mau faanahnahoraa ohipa; Aita hoi i rahi te faufaa moni a te Ekalesia. … Etevaineihoie 4.800 taata i niʻa i te 7.00 rahiraa melo [i roto i te tĭtĭ] o tei topa i roto i te ati, no te tahi pae, aita ïa e oraraa faahou, area to te tahi pae ra, te vai rii noa ra ïa. Hoê anaʻe vahi o ta matou e tapapa, o te vahi ïa tei reira te parau no te faanahonahoraa a te Fatu mai tei faataahia i roto i te mau heheuraa.”

I te matahiti 1935, ua titauhia mai i te Peresideni Lee ia haere atu i roto i te piha toroʻa o te Peresideniraa Matamua, e ua anihia mai ia’na ia aratai i te hoê tapura ohipa no te tauturu i te feia ravaʻi ore i roto i te Ekalesia taatoa, ma te turuʻi i niʻa i te iteraa o tei roaa ia’na i roto i ta’na tĭtĭ. No niʻa i taua iteraa ra, te na ô ra te Peresideni Lee e:

“No to te Peresideniraa Matamua iteraa i te mau ohipa iti haehaa roa tei ravehia e matou, i pii mai ai ratou iaʻu i te hoê poʻi-poʻi, ma te ani mai e, e tiʻa anei iaʻu ia haere atu i roto i to ratou piha toroʻa. … Ua hinaaro ratou i teie nei ia faatere au i te ohipa totauturu no te taui i te tauturu a te hau, oia te tauturu tiʻa, e ia tauturu i te Ekalesia ia nehenehe ia’na ia haapaʻo i to’na iho mau taata tei ere.

“I muri aʻe i taua poʻipoʻi ra, ua tere atu vau na niʻa i toʻu pereoo (a tahi ra a haamata mai ai te tau faatupuraa raau) no te haere atu i City Creek Canyon i te vahi i parauhia i teie nei o turu i te Ekalesia ia nehenehe ia’na ia haapaʻo i to’na iho mau tRotary Park; e o vau anaʻe i reira, ua pupu aʻera vau i te hoê o te mau pure haehaa roa o toʻu nei oraraa.

“Teie ïa vau, te hoê taata apî i roto i te area e toru ahuru matahiti. Aita toʻu mau iteraa i aano roa’tura. Ua fanauhia vau i roto i te hoê mataeinaa iti naʻinaʻi no Idaho. E mea varavara roa toʻu ratereraa i rapae i te tuhaa fenua no Utah e no Idaho. I teie nei râ, na roto i teie tiʻaraa i reira hoi e titauhia ai iaʻu ia farerei atu i te taatoaraa o te mau melo o te Ekalesia, i te ao atoa nei, ua riro ïa te reira ei ohipa taaʻe roa naʻu ia feruri. Nahea e tiʻa ai iaʻu ia rave i te reira i roto i toʻu ite haʻihaʻi roa?

“I toʻu tuturiraa i raro, teie taʻu aniraa, ‘Eaha te huru o te faanahonahoraa o te tiʻa ia haamauhia no te faatia i te faaueraa a te Peresideniraa?’ E i taua poʻipoʻi hanahana ra, ua tupu aʻera i niʻa iaʻu te hoê o te mau faaiteraa hanahana o te mana o te autahuʻaraa o te Atua. Mai te huru ra e, te parau maira te hoê mea iaʻu e, ‘Aita e faanahonahoraa ê atu e titauhia no te haapaoraa i te mau mea e hinaarohia e teie mau taata. Maori râ, ia faaohipa i te autahuʻaraa a te Atua. Aita atu ai e ohipa ê atu e titauhia no te mono i te reira.’

“Na roto i taua iteraa ra, e na roto i te faaohiparaa ohie i te mana o te autahuʻaraa, ua haere vitiviti te faanahonahoraa totauturu i mua, ma te upootia i niʻa i te mau fifi i manaʻohia aita e nehenehe ia tatara, e tae roa mai i teie nei, te tiʻa nei te reira mai te hoê tii haamanaʻoraa i te mana o te autahuʻaraa, taʻu i manaʻo eita paha vau i te ore e tauʻa i taua mau mahana ra area i teie nei e rave ïa vau i te reira ei hiʻoraa naʻu.”1

Te mau haapiiraa a Harold B. Lee

Eaha te mau parau tumu rahi o te ohipa totauturu o te Ekalesia?

I roto i te tuhaa 104 o te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau, … ua tatara-maramarama- maitai-hia mai te parau no te Faanahonahoraa Totauturu. E teie nei, a faaroo mai na i ta te Fatu i parau:

“Naʻu, na te Fatu, i hohora atu i te mau raʻi, e ua hamani au i te ao nei, o taʻu iho ïa ohipa rima; e naʻu iho te mau mea atoa i roto i te reira. E o taʻu opuaraa ïa ia horoʻa i te faufaa na taʻu feia moʻa.”

… Te faaroo ra outou i te parau ta te Fatu i parau?

“O taʻu opuaraa ïa ia horoʻa i te faufaa na taʻu feia moʻa, no te mea naʻu te mau mea atoa. Tera râ ia ravehia te reira na roto i taʻu iho raveʻa.”…

“E inaha, o teie hoi te raveʻa taʻu, o te Fatu, i faaue atu no te imiraa i te faufaa na taʻu feia moʻa.”

I teie nei, a hiʻo na i te auraa o teie nei parau:

“E faateiteihia te feia veve, i te mea e e faahaehaahia’tu te feia taoʻa rahi.”

I teie nei, tera ïa te faanahoraa. … Te na ô faahou ra te Fatu:

“No te mea ua î roa te fenua nei, e ua navaʻi e ua toe mai hoi; oia ïa, naʻu i faaineine i te mau mea atoa, e ua horoa’tu hoi i te tamarii a te taata nei ia riro ratou ei mea tiamâ ia ratou iho. No reira, mai te mea e rave te hoê taata i te faufaa rahi i taʻu i hamani ra, e aore hoi e horoʻa mai i ta’na tufaa, mai te au i te ture no taʻu evanelia, i te feia veve e tei ere hoi, e amuihia’tu oia i te feia hara i te nanaraa mai i to’na mata i niʻa i roto i hade ra, no te mamae rahi.”[PH&PF 104:14–18].

… I teie nei, eaha te auraa no teie parau ta’na? Teie hoi ta’na raveʻa, “e faateiteihia te feia veve, i te mea e e faahaehaahia’tu te feia taoʻa rahi.”

Te auraa no te parau ra “Faateitei” i roto i te faatoro parau, e ua papu iaʻu e, i roto atoa i te tatararaa o ta te Fatu e tamata ra i te horoʻa mai, teie ïa: “Ia faatia i niʻa ma te haapeu e te oaoa e ia manuïa.” Mai tera ïa te huru ia faatia tatou i te feia veve i niʻa, “ma te haapeu e te oaoa e ia manuïa,” e nahea tatou i te rave i te reira? Na roto i te faahaehaaraa i te feia taoʻa rahi.

I teie nei, eiaha tatou e hape i te auraa o te parau ra, “e taoʻa rahi”. E ere ïa i te parau no te taata anaʻe e mea rahi ta’na moni. Inaha, e nehenehe teie taata e riro ei taata veve roa i roto i te parau no te moni, area i roto i te parau no te maramarama ra, e taoʻa rahi ïa ta’na i reira. E riro atoa e, e taata taoʻa rahi oia i roto i te parau no te haavâraa. E taata taoʻa rahi atoa paha oia i roto i te parau no te hi’oraa maitai. E taata taoʻa rahi atoa paha oia i roto i te parau no te manaʻo tiaturi papu, e i roto hoi e rave rahi atu â mau huru maitai e titauhia. E mai te mea e, e amui hoê te mau melo tataitahi o te pŭpŭ Autahuʻaraa, i reira tatou e ite ai i te mau huru maitai e hinaarohia no te faatia i niʻa i te feia tei ere e tei oto hoi, ma te haapeu e te oaoa e ia manuïa i roto i te ohipa. Aita’tu e faaohiparaa maitai aʻe i te faanahoraa a te Fatu mai teie huru faaohiparaa.

I teie nei, haamanaʻo noa i teie parau, oia hoi, ua parau tamau mai te Fatu ia tatou e, te opuaraa tumu o te taatoaraa o ta’na ohipa, no te pae varua ïa. Te haamanaʻo ra anei outou i te parau ta’na i parau mai i roto i te tuhaa 29 o te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau?

“No reira, oia ïa te parau atu nei au ia outou e no te pae varua te mau mea atoa iaʻu nei, aore au i horoa’tu ia outou te hoê ture tahuti noa nei; aita atoa hoi i te hoê taata, e aore râ, i te mau tamarii o te taata nei; aita atoa ia Adamu, to outou metua tane, o taʻu i hamani ra.” (PH&PF 29:34).

… Te rave ra anei outou i te mau mea atoa ma te mata rotahi i te hanahana o taua taata ra, te upootiaraa to’na huru pae varua i niʻa i to’na huru pae tino? Te opuaraa tumu a te Fatu i roto i te oraraa nei, o te tautururaa ïa ia tatou e te aratairaa ia tatou, ia nehenehe tatou ia ineine no te hoê aiʻa tiretiera, ia tae i te hopea o to tatou oraraa. E ere anei? E tiʻa anei ia outou ia horoʻa i te mau huru faarii maa atoa ta outou e horoʻa, e tiʻa anei ia outou ia horoʻa i te mau huru tauturu atoa ta outou e horoʻa ma te haamanaʻo tamau noa i taua opuaraa ra? O teie anei te raveʻa e rave no te tauturu i toʻu taeae e aore râ, i toʻu tuahine ia roaa ia’na te aiʻa tiretiera? O tera ïa te opuaraa i faataahia e te Fatu.2

E auraa faufaa to te faanahonahoraa totauturu i roto i te ohipa a te Fatu. E mea tiʻa ia tatou ia haapaʻo i te mau hinaaro o te oraraa pae tino o te taata nei, e ia horoʻa ia ratou te hoê iteraa i te huru faaoraraa e roaa ia ratou hou a tiʻa ai ia tatou ia afaʻi i to ratou feruriraa i te hoê faito teitei aʻe. O tera ïa te opuaraa no te faanahonahoraa totauturu a te Fatu o Ta’na i tuu i roto i Ta’na Ekalesia i roto i te mau tau tuuraa atoa mai mutaa iho mai â. E ere no te matahiti 1936 i haamata ai te reira. Ua haamata râ te reira i te taime a haamata ai te Fatu i te aupuru i To’na mau taata i niʻa i te fenua nei.3

Ia parari te hoê utuafare no te mea aita e ravai ra te maa, aita e vahi faaearaa, e aita hoi e ahu e aita e mori, … te ohipa matamua te tiʻa ia tatou ia rave, o te faatupuraa ïa i te manaʻo hau, i te tahi maitai no te oraraa pae tino, hou a tiʻa ai ia tatou ia haamata i te afaʻi i te utuaare i niʻa i te hoê faito i reira e nehenehe ai ia tatou ia ueue i te parau no te faaroo i roto ia ratou. O tera ïa te haamataraa, tera râ, mai te mea e, e horoʻa noa tatou i te tauturu pae tino nei, e aita tera opuaraa no te patu i te faaroo, eita ïa tatou e upootia. I teie nei, e mea tiʻa ia tatou ia ite e, mai te mea e, e tamata tatou i te patu noa i te faaroo ma te ore e faaî i to ratou opu i te maa na mua, e te hi’oraa e, e ahu to niʻa i to ratou tino, e e faaearaa maitai anei to ratou, e te mahanaha hoi, e ore ïa tatou e manuïa i roto i te parau no te paturaa i te faaroo.4

Ua faahiti pinepine matou i te parau o tei horoʻahia mai ia tatou e te Peresideni [Heber J]. Grant i te taime a omuahia ai teie nei faanahonahoraa totauturu. Teie ta’na mau parau … :

“Ta tatou opuaraa matamua, o te haamauraa ïa, mai te mea e, e tiʻa te reira, i te hoê raveʻa no te faaore i te hupehupe, no te haamou i te mau mea ino, e no te faatupu faahou i rotopu i to tatou mau taata, te tiamâraa, te ohipa, te faaravairaa faufaa e te faaturaraa i te taata iho. Te fâ a te Ekalesia, o te tautururaa ïa i te taata ia tauturu ia ratou iho. Ia faariro-faahou-hia te parau no te ohipa ei ture aratai i te oraraa o to tatou mau melo no te Ekalesia.” [I roto i te Conference Report, no Atopa 1936, api 3].

Na roto i te aniraa a te Peresideniraa Matamua, ua ratere haere au e ati aʻe te Ekalesia, na muri ia Elder Melvin J. Ballard, i te mau taime matamua a tupu ai te faanahonahoraa totauturu, no te farerei i te feia faatere o te Ekalesia e ia tuatapapa i te mau mea faufaa no to’na omuaraa. E toru parau i roto i te papairaa moʻa o ta’na e faahiti pinepine i mua i te taata. Teie te hoê parau o ta’na e faahiti pinepine: “E mea tiʻa ia tatou ia haapaʻo i to tatou mau taata, inaha, ua parau mai hoi te Fatu e, ia ravehia teie mau mea atoa e tiʻa ai, ia tiʻa ‘… i te ekalesia ia vai tiama noa i niʻa aʻe i te mau mea taa ê atu atoa i hamanihia i raro aʻe i te ao tiretiera ra.’ (PH&PF 78:14).”

… [Ua faahiti atoa oia] i te parau i papaihia i roto i te tuhaa hanere hoê ahuru e ma pae o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau: “Oia mau te parau atu nei au ia outou paatoa: A tia mai na i niʻa e ia anaana mai na, ia riro to outou maramarama ei hi’oraa no te mau nunaa,” [e ua haapii oia e,] o teie te mahana faaiteraa i te mana o te Fatu ei maitai no to’na ra mau taata. [PH&PF 115:5]. E ua faahiti atoa oia i te tuhaa hanere e maha:

“No reira, mai te mea e rave te hoê taata i te faufaa rahi i taʻu i hamani ra, e aore hoi e horoʻa mai i ta’na tufaa, mai te au i te ture no taʻu evanelia, i te feia veve e tei ere hoi, e amuihia’tu oia i te feia hara i te nânâraa mai i to’na na mata i niʻa i roto i hade ra, no te mamae rahi.” [PH&PF 104:18].

Te taiʻo atu nei au i teie mau faahitiraa parau i mua ia outou i teie mahana, no te faahaamanaʻo ia outou i te niu ofaʻi i reira te haamauraahia te ohipa totauturu a te Ekalesia.5

Eaha te mau raveʻa e tiʻa ia faaohipahia no te tatara i te fifi totauturu o te hoê taata?

Eaha te mau raveʻa a te Ekalesia, e aore râ, e nehenehe e parau e, te mau faufaa, no te tatara i te fifi totauturu o te hoê taata? Nahea outou ia hamata i te tatara? Ahiri e, o outou teie taʻu e ani atu nei i teie taime. Ahiri e, e taʻi mai te hoê niuniu i teie pô i te metua tane o te hoê utuafare, e tei te ohipa râ oia, no te faaite mai i te parau oto e, ua û ta’na tamaiti i te pereoo uira e ua faahorohia’tu oia i te fare maʻi, e mea ino roa. E mea iti roa hoi te faufaa a teie nei utuafare, ua ravai noa no te hoo i te maa e i te tahi atu mau mea e titauhia no te utuafare. I teie nei, aita e haamaoro, teie mai nei te parau aufauraa a te taote, te parau aufauraa o te fare maʻi—nahea outou ia rave i te reira?

Te taiâ nei au i te ani atu ia outou i taua uiraa ra, e ia ani atu ia outou ia pahono mai i teie nei ihoâ, e rahi o outou e pahono mai e: “E ani matou i te moni haapaeraa maa.” E no reira, e ere mea na reira te haamataraa o te Faanahonahoraa Totauturu, tera amu to tatou hape. Te ohipa matamua, e haamata tatou na niʻa i taua taata iho ra. Eita tatou e taui i te reira taahiraa e hope noa-’tu ta tatou tautururaa ia’na no te imiraa oia iho i te mau raveʻa atoa no te tatara i to’na iho fifi. I teie nei, no to tatou paha aroha e to tatou here ia’na, e riro tatou i te rave i te tahi mau huru faaotiraa ê atu, tera râ, o teie noa te raveʻa matamua roa e nehenehe e rave, e i muri iho, e titau atu ai tatou i te fetii fatata o taua utuafare ra. E ere tatou i te parau no te autaeaeraa fetii, e ere tatou i te puai no roto mai i te tahoêraa fetii, ia mairi anaʻe tatou i te horoʻa i te raveʻa e i te tauturu no te aratairaa i te hoê faanahoraa i reira hoi e tiʻa ai i te fetii fatata o taua utuafare oto ra, ia tauturu mai i to ratou iho fetii.

Te taahiraa i muri iho, o te aniraa ïa i te tauturu i te fare haaputuraa taoʻa no te mau mea e hinaaro-rû-hia. I roto i te hoê utuafare ia au i taʻu i faaite atu na, te hinaaro nei au ia ite mai outou i te faufaa i te horoʻaraa na taua utuafare ra, te ahu, te maa, te ahu taoto, te mori arahu e hinaarohia e ratou no na avaʻe e piti, no te faravairaa i te moni e titauhia ia ratou ia aufau no te haamauʻaraa o te fare maʻi, eiaha râ i te horoʻa-noa-raa i te moni hapaeraa maa ia ratou ra. …

I teie nei, no te mau mea aita e roaa mai i roto i te fare haaputuraa taoʻa, te ohipa e rave i muri iho, o te aniraa ïa i te episekopo ia faaohipahia te moni haapaeraa maa, tera râ, mai tei haapiihia ia’na, e faaohipahia te reira, i muri aʻe i to’na imiraa i ta’na iho mau raveʻa, e i to te feia faatere tautoo-atoa-raa. No reira, e faariro tatou i te ohipa haaputuraa i te moni haapaeraa maa, e te faananearaa i te reira, e tae noa’tu i te parau no te haapiiraa i te ture no te haapaeraa maa, ei hoê o te mau tuhaa ohipa faufaa roa o te Faanahoraa Totauturu. …

I teie nei, i muri aʻe i te reira tuhaa, e haere mai tatou i niʻa i te parau no te faatitiaifaroraa i to tatou mau fifi. Tera te taime e amo ai te Sotaiete Tauturu e te mau Pŭpŭ Autahuʻaraa i ta ratou tuhaa. I teie nei, eaha te tuhaa a te Sotaiete Tauturu i roto i te parau no te faatitiaifaroraa? Te ohipa matamua o ta outou e rave ia haere atu outou e farerei i te utuafare ati, o te raveraa ïa i te ohipa o ta te episekopo i titau ia outou ia rave, oia hoi, ia hamani i te hoê tapura hi’opoʻaraa i te huru o te utuafare. …

E haere outou i reira no te hamani i te tapura faataaraa, e hi- ʻopoʻa i te huru o te utuafare, e no te faaineine i te hoê aniraa i te fare haaputuraa taoʻa, mai te mea e hinaarohia, e i muri iho, e hoʻi mai e faaite i to outou episekopo no te mau mea e titauhia e te utuafare ia fariihia e ia horoʻa atoa mai i te parau faatiʻa no te iritiraa mai i te mau tauihaa mai te fare haaputuraa taoʻa e aore râ, i te moni e vai ra i roto i to’na rima. Te piti o te ohipa ta outou e rave, o te haapapuraa ïa e, ua tuatapapa-maite-hia te mau fifi faufaa moni o taua utuafare ra, e ua haamauhia anei te hoê faanahoraa no te tauturu i te tatararaa i te mau fifi e vai ra i reira. Ia vai ineine noa outou e tiaʻi, no te pahono i te mau titauraa rû o te utuafare, te maʻi, te ati pohe, e te tahi atu mau fifi mai te reira te huru, i reira hoi e titauhia ai ia faaite papu te Sotaiete Tauturu i te here autaeaeraa o te mau tuahine. E ia riro atoa outou ei feia faaitoito i te manaʻo i roto i teie tuhaa o te faanahonahoraa. Ei rima faaitoito to outou e au ai, na outou e faaetaeta i te utuafare na roto i te tautururaa rû.6

O teie te taime no te mau melo autahuʻaraa ia ite i to ratou pŭpŭ. E mea tiʻa i te pŭpŭ tataitahi ia ite o vai to ratou mau melo, e eaha to ratou mau hinaaro, e ia imi i te feia e vai ra i roto i te mau tarahu teimaha, e ia horoʻa ia ratou, na roto i te m≤rû te raveʻa no te iritiraa mai ia ratou i rapae i te tarahu. Aita atu e taime e titau papu te hoê taata i te hoê hoa maori râ, i te taime ua teimaha roa taua mau huru fifi ra i niʻa ia’na. Teie te taime no te horoʻaraa ia ratou te puai no te iteraa e te mana no te haere i mua. Eiaha tatou e haapii noa i te taata ia faaru’e i te tarahu, e haapii atoa râ tatou ia ratou ia faaatea ê i te tarahu.7

Te hinaaro nei matou ia imi te taata iho i te mau raveʻa atoa no te tauturu ia’na iho, i roto anei i te hinaaro rû o te hoê utuafare, e aore râ, o te hoê oire taatoa, e e imi hoi te fetii i te mau raveʻa atoa no te tauturu, e i muri iho, i reira te Ekalesia e hopoi mai ai i te mau taoʻa no roto mai i te fare haaputuraa taoʻa, e i te moni haapaeraa maa no te pahono i to ratou mau hinaaro tei ore i roaa mai roto mai i te fare haaputuraa taoʻa, e i te hopea roa, na te Sotaiete Tauturu e te mau pŭpŭ autahuʻaraa e tauturu i te faatitiaifaroraa i te fifi.8

Nahea tatou ia faariro i to tatou utuafare ei utuafare huru ravai aʻe ia’na iho?

Ia nehenehe te hoê taata e aore râ, te hoê oire ia faaravaʻi ia’na iho, teie e pae na taahiraa te tiʻa ia ravehia:

A tahi: Aita e tiʻa ia vai te faatau i roto i te Ekalesia.

A piti: E haapii tatou i te parau no te faatusiaraa ia tatou iho.

A toru: E haapii tatou i te parau no te ora-amui-raa e te rave-amui-raa i te ohipa.

A maha: E faatupu tatou i te autaeaeraa i roto i ta tatou mau pŭpŭ autahuʻaraa.

A pae: Titau tatou ia roaa te itoito ia tatou ia upootiʻa i niʻa i te mau fifi o te mau mahana atoa, na roto i to tatou iho puai e hope roa aʻe ta tatou iho mau raveʻa, hou a titau atu ai ia vetahi ê ia haere mai e tauturu ia tatou.9

Eiaha ia mo’ehia ia outou e, e haamata te parau no te ohipa totauturu a te Ekalesia na niʻa ia outou iho e na niʻa i te taata iho. E haamata te reira na niʻa i te melo tataitahi o te Ekalesia. Ia riro tatou ei mau taata haamauʻa ore e te mito. … Ua titauhia ia haa outou no outou iho e ia tauturu i te ohipa, hou a faaohipahia ai te faanahonahoraa totauturu i roto i to outou iho utuafare. …

A tamau noa … i te hi’o e, e maa to roto i to outou utuafare; e a haapii i te mau taata e noho ra i pihaʻi atu i ô outou e tae noa-’tu i te mau hoa, ia na reira atoa ratou, no te mea, ua tae te faaiteraa i roto i te hoê taata e, e titauhia teie mau mea, e e titauhia hoi no te mau tau i muri nei, e ua riro oia ei faaora no to tatou mau taata i tahito ra.

I teie nei, eiaha tatou ia riro mai te feia maamaa i te feruriraa e, te hiti nei te mahana i teie mahana, aita ïa te raʻi e tapoipoi ananahi. Ua faaite mai te Fatu ia tatou na roto i te heheuraa, i te tahi mau mea i mua ia tatou nei, e te ora nei hoi tatou i roto i te tau ua fatata roa taua mau tohuraa ra i te tupu. Te maere nei tatou, area râ, aita roa hoê mea e tupu nei i teie mahana e aita te mau peropheta i ite na i te reira na mua aʻe…

Te tauturu nei te Atua ia tatou no te faanahonaho i to tatou iho mau utuafare, e ia hi’o tutonu to tatou mata i niʻa i te feia e faatere nei i teie Ekalesia e ia haapaʻo hoi i ta ratou aratairaa, e ore roa ïa tatou e hahi ê.10

A faaite mai na outou iaʻu i te hoê nunaa e “manaʻo ohipa to-’na” ia ore ia topa i roto i te ruuruuraa o te tarahu, e ua haa amui i roto i te ohipa taviniraa ia roaa ia ratou te hoê titauraa rahi, e i reira vau e faaite atu ai ia outou i te hoê nunaa tei roaa ia’na te parururaa rahi mau i roto i te ao o te taata nei e i roto i te mau mea tahuti nei.11

Te tupu nei te mau ati i te mau vahi atoa. Te hoê o to tatou mau ati ino roa, te hoê ïa aueueraa fenua o tei tupu i te Faa no San Fernando i [California]. Ua vai noa matou i roto i te mana-ʻonaʻoraa peʻapeʻa i te mea e, aita e tiʻa faahou ia matou ia para-parau ia ratou no te mea, ua fifi te niuniu paraparau, e aita roa’tu hoê raveʻa no te iteraa e, eaha te huru o to matou mau taa-ta i reira; no reira, ua farerei atu matou i to matou [faatere autahuʻaraa] o te faaea ra i te tuhaa tapiri i te vahi i aueue ai te fenua, e ua ani atu ia’na ia faaite mai ia matou i te parau apî. E ua tae mai te parau faaite e, “E mea maitai matou. Te ora nei matou i niʻa i te mau maa o ta matou i haaputu. Ua haaputu matou i te pape.” Ua viivii te pape huiraatira, e ua fifi te huiraatira no te mea, ua viivii te pape; area te mau taata o tei faaroo te taria, ua haputu ïa ratou i ta ratou pape e tae noa’tu i te maa e te tahi atu mau mea no te paruru ia ratou eiaha ratou ia fifi i roto i teie ati; e noa’tu e, aita ta te tahi mau taata e maa e te pape, te feia o tei haapaʻo i te faaueraa, e ua faaineine ia ratou, aita ïa ratou e mataʻu ra, e ua amui ratou i te faanahonahoraa i te hoê raveʻa faahiahia no te tauturu te tahi i te tahi.12

Te Mau Manaʻo Tauturu no te Haapiiraa e te Aparauraa

  • Mai tei faataahia mai e te Peresideni Lee, eaha ta te Fatu raveʻa no te aupururaa i te feia veve e tei ere? (A hiʻo PH&PF 104:14–18).

  • Eaha te tahi mau raveʻa ta tatou e vai nei no te horoʻa na te feia tei ere?

  • No te aha tatou e faatumu ai i ta tatou mau tautooraa tavini i te feia veve e tei ere, i niʻa i te parau no te tautururaa ia faaineine ia ratou no te ora mure ore? Nahea tatou i te rave i te reira?

  • No te aha te mau taata e te mau utuafare i titauhiaʻi ia imi i te mau raveʻa atoa no te tauturu ia ratou iho? Eaha te mau haa-maitairaa e roaa i te mau utuafare o te tauturu ia ratou iho i roto i te mau taime fifi? Eaha te tuhaa a te mau pŭpŭ autahu- ʻaraa e te Sotaiete Tauturu i roto i te parau no te tautururaa i te feia tei ere?

  • Eaha te auraa no te parau ra, ia faaravaʻi ia’na iho? Eaha te mau taahiraa e rave ia huru faaravaʻi tatou ia tatou iho?

  • No te aha e mea faufaa te aravihi e te hinaaro papu ia rave i te ohipa i roto i te parau no te faaravaʻiraa ia’na iho? Nahea tatou i te haapii i ta tatou mau tamarii ia rave i te ohipa?

  • Eaha te mau haamaitairaa e roaa ia tatou ia haapaʻo tatou i te aʻoraa a to tatou mau tiʻa faatere ia aufau i ta tatou mau tarahu e ia faaohipa i te parau no te hamaua ore i roto i te faatereraa i ta tatou moni?

Faahororaa

  1. I roto i te Conference Report, no Atopa 1972, 123–24; e aore râ, Ensign, no Tenuare 1973, api 104.

  2. “The Place of Relief Society in the Welfare Plan,” Relief Society Magazine [Te Veʻa a te Sotaiete Tauturu], Titema 1946, api 814–15.

  3. “Let Others Assist You,” aʻoraa o tei horoʻahia i roto i te apooraa totauturu, i te 4 no Eperera 1959, Tuhaa Haaputuraa Parau no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Moʻa i te Mau Mahana Hopea Nei, api 22.

  4. “Place of Mothers in the Plan of Teaching the Gospel in the Home,” Relief Society Magazine [Te Veʻa a te Sotaiete Tauturu], Tenuare 1965, api 12.

  5. I roto i te Conference Report, Eperera 1946, api 69–70.

  6. “The Place of Relief Society in the Welfare Plan,” api 812–13.

  7. The Teachings of Harold B. Lee, nene-ʻihia e Clyde J. Williams (1996), api 315.

  8. The Teachings of Harold B. Lee, api 306.

  9. “What Is the Church Welfare Plan? ” Instructor, Tiurai 1946, api 316.

  10. “Follow the Light [“A Pee i te Maramarama],” aʻoraa o tei horoʻahia i roto i te apooraa totauturu no te pae faaapu, Eperera 1969, Aupúpú Haaputuraa Parau no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Moʻa i te Mau Mahana Hopea Nei, 4–5.

  11. Decisions for Successful Living (1974), api 202.

  12. “Listen and Obey,” aʻoraa o tei horoʻahia i roto i te apooraa totauturu no te pae faaapu, 3 no Eperera, 1971, Aupúpú Haaputuraa Parau no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Moʻa i te Mau Mahana Hopea Nei, 4–5.

Te fare haaputuraa taoʻa a te episekopo no te mau tĭtĭ no Pioneer e no Salt Lake City, i Salt Lake City, Utah, matahiti 1933. O Harold B. Lee te peresideni no te tĭtĭ no Pioneer i taua taime ra.