Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 20: Te Haapaoraa i te Ture no te Viivii Ore


Pene 20

Te Haapaoraa i te Ture no te Viivii Ore

Eaha te mea o ta tatou e nehenehe ia rave no te paruru i to tatou iho viivii ore e i te viivii ore o to tatou utuafare?

Omuaraa

Mai te mea, te hinaaro nei outou ia vai mai te mau haamaitairaa o te Varua o te Fatu i niʻa ia outou, e mea tiʻa ia outou ia tapeʻa mâ noa e te poraʻo ore i to outou tino, oia te hiero o te Atua,” te na reira ra te Peresideni Harold B. Lee.1

Ua faaohipa oia i te rata peʻapeʻa a te hoê taata o tei haapaʻo ore i te ture no te viivii ore, no te faaiteraa i te faufaa o teie nei aʻo: “I te tau a fanaʻo ai au i te Varua o te Fatu e a haapaʻo ai au i te evanelia, ua matara noa te mau api o te papaʻiraa moʻa i mua iaʻu, e e roaa iaʻu te iteraa apî, e e puta taʻue noa mai i roto i to’u varua te auraa o te mau api o te papaʻiraa moʻa. I teie nei, mai te taime a hurihia ai au i rapae i te Ekalesia, aita vau e taiʻo faahou ma te haroaroa; te taiʻo nei au i te mau api ma te manaʻo tapitapi, inaha, i mua ra, ua feruri au e, ua maramarama maitai au. Na mua aʻe nei, ua fanaʻo vau i te raveraa i te mau oroʻa o te evanelia no taʻu mau tamarii, ia haamaitai i taʻu mau aiu, ia bapetizo ia ratou, ia haamau ia ratou, ia haamaitai ia ratou ia roo- anaʻe-hia ratou i te maʻi. I teie nei, ua titauhia iaʻu ia tiʻa noa i te hiti e ia hiʻo i te tahi atu mau taata ia rave i taua mau oroʻa ra. Ua mataro vau ia haere i te hiero, i teie râ mahana, ua piri ïa te uputa o te hiero i mua iaʻu. Ua mataro vau ia amuamu rii no niʻa i te mau ô o ta te Ekalesia e titau nei, te aufauraa i te tuhaa ahuru, te aufauraa i te ô haapaeraa maa, te aufauraa i teie, e te aufauraa i tera, e i teie nei, i te mea e, ua hurihia vau i rapae i te Ekalesia, aita e fariihia iaʻu ia aufau i te tuhaa ahuru; i teie nei, ua piri te mau uputa o te raʻi i mua iaʻu, i te mea e, aita e tiʻa iaʻu ia aufau i te tuhaa ahuru. I roto i toʻu oraraa taatoa, eiaha roa vau e amuamu i te mau titauraa a te Ekalesia ia pŭpŭ i taʻu mau taoʻa. E mea maitai taʻu mau tamarii i niʻa iaʻu, tera râ, ua ite au e, i roto i te hohonuraa o to ratou varua, te haamâ ra ratou i te metua tane no’na te iʻoa o ta ratou e mau ra.”2

Te parau ra te Peresideni Lee e, “Taua taata ra e aore râ, taua vahine ra o tei hi’o tutonu i to’na mata i niʻa i te opuaraa mure ore o te ora mure ore, e taata taoʻa rahi ïa, i te mea e, ua î to’na varua taatoa i te hoê auahi o te tae mai i niʻa i te taata o tei tapeʻa tiamâ noa i to’na oraraa.”3

Te mau haapiiraa a Harold B. Lee

No te aha e mea faufaa roa ia haapaʻo i te ture no te viivii ore?

Mai te mea e, e tahoêhia taua taata ra e taua vahine ra i roto i teie taatiraa moʻa o te faaipoiporaa, i reira hoi te tino tahuti nei e faaineinehia ai ei sekene no te mau varua e tonohia mai raʻi mai, ua tuu te Fatu i roto i te ouma o te mau tamaroa atoa e o te mau tamahine atoa i te hoê hinaaro no te atiraa te tahi i te tahi. E mau hinaaro moʻa teie, tera râ, e mau hinaaro puai rahi. No te parururaa eiaha ia haafaufaa-ore-hia te ora, e aore râ, eiaha ia faaohipa-tia-ore-hia no te haamauruuru noa i te hiaai o te taata nei, ua tuu te Atua na mua roa, i roto i te anaʻiraa o te mau hara rahi o tei faaarahia mai ia tatou i roto i na Ture Hoê Ahuru, a tahi, te taparahi taata, e te piti ra, te peu faufau. “Eiaha roa oe e taparahi i te taata! Eiaha roa oe e faaturi!” (A hiʻo Exodo 20:13–14). … Te aʻo atu nei te Ekalesia ia haapao i te huru o to outou ahu e ta outou mau peu, e ia patoʻi ê atu i te mau manaʻo iino, na te reira hoi e tuu i te mau parau faufau i niʻa i to outou utu, e ia faariro i ta outou mau peu ei mau peu hairiiri e te au ore. E mea tiʻa i te pihaa o te oraraa ia vai mâ noa, i reira e roaa ai te hau i roto i te faaipoiporaa moʻa.4

Ia vai viivii ore noa outou e tiʻa ai. Teie te hoê o te mau faaueraa rahi aʻe.

“Ia î noa atoa hoi to outou mau aau i te aroha i te mau taata atoa, e i te utuafare faaroo, e ia faaunauna noa te taiata ore i to outou mau feruriraa i te mau taime atoa; ei reira to outou tiaturiraa e puai roa ai i mua i te aro no te Atua; e e mairi mai ai te haapiiraa no te autahuʻaraa i niʻa i to outou aau mai te hupe no te raʻi maira.

“E riro te Varua Maitai ei apiti no outou i te mau taime atoa, e to outou sepeta ei sepeta taui ore no te parau tiʻa e te parau mau; e e riro to outou mana ei mana mure ore, e e tahe mai te reira ia outou ma te faahepo ore e a muri e a muri noa’tu.” (PH&PF 121:45–46).

Tera râ, eita roa’tu taua mana ra, taua puai ra, taua apitiraa a te Varua Maitai ra e roaa ia tatou maori râ, ia haapii tatou ia riro ei feia viivii ore i roto i te manaʻo, i roto i te peu, e i roto i ta tatou mau ohipa e rave.5

A ahu na ia outou i te haana tamaʻi o te parau tiʻa ra. Eiaha e vaiiho ia outou ia topa i roto i te faahemaraa i roto i te hoê taime ati. A paruru i taua patu o te poraʻo ore ra. E hiero to outou tino no te Varua Maitai, mai te mea e, e tapeʻa mâ noa outou ia’na e te viivii ore.6

A haapaʻo maitai-roa’tu i te ture no te viivii ore mai tei ore â i haapaʻohia a’ʻ nei e outou, na roto i te feruriraa i te mau manaʻo mâ. A haamanaʻo outou i te parau ta te Fatu i parau ra, “I parau-hia mai te feia tahito ra e, Eiaha oe e faaturi: Te parau atu nei râ vau ia outou, O te hiʻo noa’tu i ta vetahi ê ra vahine ei faatupu i te hinaaro, ua faaturi ïa ia’na i to’na ihora aau” (Mataio 5:27–28). I teie nei, ei manaʻo viivii ore to tatou e tiʻa ai. A tinai i ta outou mau huru peu atoa o te faatupu mai i te mau ohipa faufau, e a patoʻi i te peu faufau i te pae morare, oi faaino roa hoi te reira i to outou oraraa.7

Eaha te mau hopearaa o te haapaʻo-ore-raa i te ture no te viivii ore?

Aitâ i itehia aʻe nei te hoê faaheporaa mai teie te huru i niʻa i te parau no te parau tiʻa e no te mâ e no te viivii ore. Ua hohonihia nei te tiʻaraa i te pae morare e te mau mana o te ino. Aita e mea faufaa aʻe no tatou ia rave maori râ, te haapiiraa ïa ma to tatou puai atoa, ma te arataihia e te Varua o te Fatu, no te ani-taparuraa i to tatou mau taata i roto i te ao nei, ia ora tapiri i pihaʻi iho i te Fatu i roto i teie tau faahemaraa rahi.8

Te ‘aroraa rahi aʻe a Satane i teie mahana, o te haamouraa ïa i te utuafare, e ia faainaina i te ture o te viivii ore e i te huru moʻa o te fafauraa o te faaipoiporaa.9

Ua opani te hoê o ta tatou mau amuiraa tĭtĭ na roto i te hoê manaʻo maitai roa, i te tahi aʻe nei tau. … I to te peresideni tĭtĭ tiʻaraa mai i niʻa no te faaoti i te amuiraa, ua hi’o aʻera oia i te tahua i niʻa tei î roa i te feia apî e ua na ô aʻera, “Te hinaaro nei au e parau i te hoê mea ia outou e te feia apî e parahi ra i te tahua i niʻa. Penei aʻe, i teie taime o vau to outou peresideni tĭtĭ, e haere mai outou tataitahi e farerei iaʻu no te hoê uiuiraa—no te faanuuraa anei i roto i te autahuʻaraa, e aore râ, no te tahi anei pii-raa o te tuuhia mai i niʻa ia outou, e aore râ, no te parau faatia anei no te hiero—taaʻe noa’tu te tahi mau mea, e ui atu vau ia ou-tou i te hoê uiraa no niʻa i te huru o to outou varua. E mea mâ anei outou i te pae morare? Mai te mea e, e pahono mai outou ma te haavare ore e, ‘E, e te Peresideni, e mea mâ vau i te pae morare,’ e roaa te oaoa ia outou. Mai te mea e, e pahono mai outou e, ‘Aita, aita vau i mâ i te pae morare,’ e peʻapeʻa outou; e mai te mea e, e haavare mai outou iaʻu, e î to outou varua i te oto e hope noa’tu to outou oraraa.”…

Ia tae i te hoê mahana e farerei atu tatou i tei Hamani ia tatou, e mai tei papaihia e Moroni ra—e reo paari mau teie—te na ô ra oia e, “Te manaʻo ra anei outou e, e mauruuru outou ia parahi i mua i te aro o tei Moʻa i Iseraela nei a ite noa ai outou i ta outou mau hara?” Te parau ra oia e, “E hau aʻe to outou mauruuru ia parahi i ó te mau varua faahapahia i hade ra, i to outou mauruuru ia parahi i mua i te aro o tei Moʻa i Iseraela a vai noa ai ta outou mau hara e ta outou mau ohipa faufau i niʻa ia outou.” [A hiʻo Moromona 9:3–4].10

Ia ofati anaʻe tatou i te mau faaueraa, te faaino ra ïa tatou ia tatou iho e ia vetahi ê atoa. Ta te hape e horoʻa mai, o te ahoaho ïa, te oto, te riri, e aore râ, te faaatea-ê-raa, mai te mea e, aita tatou e tatarahapa. Ia na reira tatou, te faaiti ra ïa tatou i to tatou tiaturi i niʻa ia tatou iho; te faaiti ra ïa tatou i te faufaa o to tatou tiʻaraa ei mau tamaiti e ei mau tamahine na te Atua; e riro tatou i te faaruʻe i to tatou huru mau!

Ia rave anaʻe tatou i te hara, e riro mai tatou ei mau melo huru paruparu no te utuafare taata nei. … E nehenehe tatou e haafifi ia vetahi ê; e nehenehe atoa tatou e haapepe i te utuafare taata na roto i te raveraa piʻo, no to tatou iho mau ino, e ua ati roa ïa te taata nei i reira. E nehenehe te peu taiʻata a te mau metua e faatupu i te hoê peu o te vai i tera uʻi e tera uʻi, noa’tu e, ua rau te huru faaiteraa te mau tamarii mauruuru ore i to ratou inoino e to ratou patoʻiraa. Ia ore te here e vai i roto i te utuafare, e tupu mai te tahi mau arepurepuraa i niʻa ia tatou paatoa; o te mau taata atoa o te aufau i te hoo ino no taua huru hape ra. Eaha te mea faufaa atu no te utuafare taata nei i te riroraa tatou ei mau taata taiʻata ore, i te faatupuraa tatou i te here i roto i te utuafare—oia hoi, i te haapaʻoraa tatou i te mau faaueraa atoa?11

Aita roa’tu to te hoê tane e aore râ, to te hoê vahine tiʻaraa teitei i roto i teie nei Ekalesia o tei haapaʻo ore i te ture o tei titauhia ia’na ia haapaʻo, ma te ore e aratai na muri iho ia’na e rave rahi taata o tei faatae i to ratou tiaturiraa i niʻa ia’na. Ua haapepe oia i to ratou aau; ua faahiʻa oia i te feia faaroo paruparu, e e rave rahi o tei faaruʻe i teie nei Ekalesia na roto i te haapaʻo-ore-raa te taata o ta ratou i tiaturi, i te mau ture i titauhia ia’na ia haapaʻo.12

Ua faaite atu vau ia outou i te ino o te hara; e utuʻa hoi te pohe no te hara, tera râ, o outou o tei rave i te hara, na roto i te taraehara a te Fatu ra o Iesu Mesia, e na roto hoi i te tatarahapa, e iteahia ia outou te tatarahapa e te eʻa e tae atu ai i te oaoa i roto i teie nei oraraa e te îraa i roto i te oraraa a muri aʻe.13

Eaha te hopoiʻa a te feia tei mau i te autahuʻaraa ei tuʻatiraa i te parau no te ture o te viivii ore?

E te mau taeaʻe, e mea tiʻa ia faaoti faahou tatou i to tatou manaʻo e, e haapaʻo tatou i te ture no te viivii ore: e mai te mea e, ua hape tatou, e haamata anaʻe ïa tatou i teie nei i te faaafaro i te reira mau hape. E haere anaʻe tatou i roto i te maramarama; e te taparu atu nei au ia outou e te mau taeaʻe, eiaha e haaviivii i te maitai nehenehe tei roaa ia outou ei mau tane, mai te feia atoa o tei taati atu i te rima e Tei Hamani, i roto i te parau no te fanauraa i te varua taata, na roto i te faaóraa’tu ia outou i roto i te tahi mau huru taatiraa i haamana-ore-hia e te ture, o te faatupu mai i te haamâ e o te faaino roa i te aau o ta outou vahine e o ta outou mau tamarii. E te mau taeaʻe, te taparu atu nei matou ia outou ia vai mâ noa outou, e ia haere maite na te eʻa o te parau mau e te parau tiʻa, ei reira hoi e roaa ai ia outou te haapoupouraa a te hoê Metua i te Ao ra, inaha, e mau tamaiti outou na’na.14

Te hinaaro nei au e faaara i teie tino autahuʻaraa rahi i te hara rahi no Sodoma e o Gomora, o tei parauhia e, o te piti ïa o te hara ino roa i muri noa mai i te hara taparahi taata. Te parau nei au i te parau no te hara faaturi, mai ta outou i ite, o te iʻoa ïa i faaohipahia e te Fatu no te parauraa i te parau no te hara faufau haamana-ore-hia, oia te hara poreneia e te faaturi; taaʻe noa’tu te reira, te vai atoa ra te hara ino roa o te peu mahu, mai te huru ra e, te rahi noa’tu ra te reira, e te rahi noa atoa’tura te taata i te farii i te reira i roto i te Babulonia o te ao nei, oia te vahi eiaha roa te mau melo o te Ekalesia e amui atu.

A ora ai tatou i roto i te ao nei, eiaha e faariro ia tatou ei taata no te ao nei. Ia tamata te mau fare haapiiraa e aore râ, te mau vahi hautiraa i te faateniteni i te parau no te mau peu faufau, inaha, aita’tu ta te reira e horoʻa mai maori râ, te faatupuraa i te hiaai ia tamatamata, e mea tiʻa ïa i to te autahuʻaraa o te ekalesia ia patoʻi uʻana e te tuutuu ore i te reira, ma te faaohipa i te mau huru raveʻa atoa i au i te ture o te tiʻa ia faaohipahia.15

No te hoê tamarii a te Atua, te hoê ihoa râ tamarii o tei mau i te autahuʻaraa te ora itoito nei i roto i te Ekalesia, mai te mea e, e faariro oia i te horoʻa ta te Atua i horoʻa ia’na, oia hoi, te mana no te poieteraa, ei ohipa hauti noa, e aore râ, mai te mea e, e faariro oia i to raua o to’na hoa here apipitiraa ei raveʻa faatupu-noaraa i to’na mau hiaai tino, te hauti ra ïa oia i te hauti a Satane, inaha, ua ite papu o Satane e, e riro taua huru peu ra ei raveʻa papu no te haamou i roto i te hoê taata, i te maitai e titauhia no te farii i te apitiraa a te Varua o te Fatu.16

Nahea te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii ia maramarama e ia haapaʻo i te ture no te viivii ore?

I teie nei, tei roto i te utuafare e ravehia ai te haapiiraa maitai roa aʻe o te Ekalesia, inaha, te hopoiʻa a te metua tane e a te metua vahine i roto i te utuafare, o te haapiiraa ïa i ta raua mau tamarii mai to ratou aruaruraa mai â, i te mau parau tumu papu o te faaroo, te tatarahapa, te tiaturi i te Faaora, e tae noa’tu i taua mau parau tumu matamua o te taiʻata ore, te viivii ore, te tura, e te vai atu ra. Te puai rahi aʻe o te tiʻa i te tamarii ia farii no te faaatea-ê-raa ia ratou i teie mau mea o te ao nei, o te mataʻuraa ïa ia ere ratou i to ratou parahiraa i roto i te taatiraa o te utuafare mure ore. Mai te mea e, ua haapiihia ratou i to ratou tamariiraa e i to ratou taurearearaa, ia here e ia faatura i te utuafare, e feruri ïa ratou e piti aʻe taime hou a rave ai ratou i te hoê mea o te tapu ê roa e a muri noa’tu i to ratou parau i roto i taua utuafare mure ore ra. No tatou nei, ua riro te parau no te faaipoiporaa, te fanauraa i te tamarii, te taiata ore, te viivii ore, ei mau parau mau faufaa roa aʻe tei roaa ia tatou—oia te mau mea faufaa rahi roa.17

Ua haapapu anei tatou e, i roto i te parau no te tupuraa o taua varua iti naʻinaʻi ra o tei tuuhia mai i roto i to tatou rima, eita roa tatou e faaruʻe ia’na ma te ore e haafaanao ia’na i to tatou paari ma te haapii ia’na i te mau mea atoa o ta tatou i ite? A tupu ai oia i te paariraa, ua haamau anei tatou i te niu e i te tino o te hoê oraraa paari, te auhune, e te oaoa, e aore râ, ua vaiiho noa anei tatou ia’na ia tamatamata haere i te mau mea atoa, ma te tiaturi e, na te raʻi e paruru mai i to tatou here iti i roto i ta’na titauraa i te ite?

Penei aʻe na roto i te ohipa o tei tupu, i reira e ô ai te manaʻo o taʻu e tamata nei i te faaite. … Teie te hoê taurearea faahoro manureva apî roa, oia anaʻe teie e rere teitei nei na niʻa aʻe i te ta-hua tauraa manureva, i te taime haapiipiiraa o tei matarohia … e inaha, ua tuo taʻue aʻera oia na roto i te faanahoraa o te radio paraparau, i te taata faatere o te pû hi’opoʻaraa: “Aita vau e ite faahou! Ua pô to’u mata.” Ahiri i tupu te riʻariʻa rahi i roto i te pû hi’opoʻaraa, e mea papu maitai e, ua ati roa taua faahoro manureva apî ra e tae noa’tu i taua manureva ra; auaʻe râ, e taata faatere aravihi teie, inaha, no to’na maororaa i roto i taua ohipa ra, ua ite oia e, i te tahi mau taime, e matapohia te hoê faahoro manureva apî mai te mea e, e mea puai roa te hitahita i roto ia’na. Na roto i te mărû, ua paraparau te taata faatere i taua taurearea ra i niʻa, ma te aratai maite ia’na i roto i te faanahoraa o te faaohu-noa-raa no te haapou mărû noa mai i raro, e ma te faaue i taua taime atoa ra, ia hopoi oioihia mai te mau raveʻa parururaa, ia perehi noa’tu te manureva. Ia hope nau minuti ahoaho ra o tei riro ei taime mai te huru ra e, aita to’na e hopearaa no te feia o tei mataitai i taua ohipa ra, ua faatau maira taua faahoro manureva matapo ra i te huira o to’na manureva i niʻa i te tahua tauraa e a tere noa’tu ai e tae roa’tu i te hoê vahi tapearaa. Ua faahoro oioi atura te pereoo faahoro maʻi i teie tamaiti i te fare maʻi o te nuu no te rapaau ia’na.

Ahiri i tupu te mataʻu i roto i te taata faatere no te pû hi’opo- ʻaraa, e aore râ, ahiri e, aita oia i haapaʻo i ta’na ohipa, e aore râ, ahiri e, aita oia i ite eaha te ohipa e rave i roto i taua huru fifi ra, eaha ïa te ohipa e tupu? Te pahonoraa, o te ohipa mau ïa e tupu i niʻa i te [hoê taurearea] aita to’na e taata haapii paari e te aravihi i te taime a topa ai oia i roto i te hoê ati mataro-ore-hia e a’na. I roto i na hiʻoraa toopiti, te hoê oraraa tera e ino ra, e aore râ, e mou roa, e ua ino atoa te hinaaro ia titau i te mau mea teitei aʻe. …

Ua hinaaro vau ia faaroo te mau metua vahine paatoa i te oto o te aau e i te mau uiraa a te hoê tamahine here e te mărû, o tei ofati i te ture no te viivii ore, i te taime mau a fatata ai i te tupu te moemoea o ta’na i moemoea noa na i to’na apîraa ra, no niʻa i te faaipoiporaa i te hiero, area i teie nei ra … te ati nei ïa oia i te faahaparaa tamau o to’na aau. Teie ta’na mau uiraa: “Nahea hoi au e ite ai e, e fifi au? No te aha aita i roaa iaʻu te puai no te patoʻi?” Mai te au i te taata faahoro manureva matapo, ua maʻue matapo noa atoa oia; te vahi fifi râ no’na, aita e taata tauturu i te pû hi’opoʻaraa, no te aratai ia’na i roto i to’na ati, e tae roa’tu i te hoê vahi tauraa papu. E nehenehe ta’na e faaite i to’na fifi i te hoê metua vahine paari!

Ua rahi roa anei te ohipa a te metua vahine i roto i te Ekalesia, e aore râ, i te utuafare, e aore râ, i roto i te oraraa sotiare, e aore râ, i roto i te mau taatiraa, no te faatupu i te auhoaraa, taua auhoaraa ra o te titau i ta’na tamahine ia faaite mai i to’na mau ma-naʻo no niʻa i taua mau mea moʻa ra? Penei aʻe teie te hoê metua vahine o tei mauruuru i te mea e, ua haapiihia ta’na tamahine i teie mau tumu parau huru fifi, ia au i te haapiiraa i te fare haapiiraa, e taua huru haapiiraa ra, i te rahiraa o te taime, e turai ïa i te mau tamarii haapii ia tamatamata roa. Aita paha oia i ite e, te tae mai nei i te mau mahana atoa, i roto roa i to’na iho piha faafaaearaa, na roto anei i te ratio, te veʻa e te afata teata, te mau manaʻo hape no niʻa i te here e te oraraa, e te faaipoiporaa, e o ta te feia apî e hape nei e, o te reira ïa te eʻa e tae atu ai i te oaoa ra.18

Outou e te mau metua vahine e, e mata na outou i te parahi i pihaʻi iho i ta outou mau tamahine. I to ratou tamariiriiraa, eiaha outou e vaiiho i te tahi atu taata e parau ia ratou i te mau parau no niʻa i te hamaniraa i te tamarii. Ia haamata ta outou mau tamariirii i te ui mai ia outou i te tahi mau uiraa, e mau tamariirii no niʻa i te mau mea o te herehereraa, a parahi i raro e a paraparau ia ratou i te mau mea e au i te faito o to ratou maramarama. I reira ratou e parau ai e, “Na reira e mama, e mea maitai roa.” E i te tahi tau taime i muri mai, ia huru paari rii mai ratou, e hoʻi faahou mai ratou no te piti o te taime, tei niʻa rii aʻe ïa te auri i taua taime ra. E i muri iho, e haamata ratou i te haere e orihaere na muri iho i te tahi, e i hea hoi ratou e haere ai e tii i te aʻoraa? Mai te mea e, ua rave maitai outou i ta outou ohipa, e haere mai ratou e ani i te aʻoraa a Mama no niʻa i tera mea e tera mea, e no niʻa i te arui o to’na faaipoiporaa, e titau oia i te haapiiraa a to’na metua vahine, eiaha râ te haapiiraa a tera vahine i niʻa i te purumu.

E o outou e te mau metua tane, ia riro outou ei hoa no ta outou mau tamaiti. Eiaha roa’tu e turai i ta outou tamaiti i te hiti ia hinaaro anaʻe oia i ta outou haapiiraa no niʻa i te mau mea o ta- ’na e hinaaro e na te hoê metua tane e haapii mai ia’na. O te reira te raveʻa e roaa ai te hau i roto i te utuafare. Te vai ra te parau no te oraraa hau o to outou feia apî. Eiaha outou e te mau metua tane e te mau metua vahine e faaere ia ratou i taua oraraa hau ra.19

Te hoê o te mau mea e tiʻa ia tatou ia rave ia haapii anaʻe tatou i to tatou mau feia apî, o te haamatauraa ïa ia ratou ia ite e nahea ia farerei atu i te hoê faahemaraa o te tupu mai i te hoê taime aita i haapaʻohia’tu. …

Te taata tei ia’na ra te hopoiʻa no te faatereraa, o te metua tane ïa o te tamaiti. Te auraa no te reira, e ere ïa e, e tiʻa mai te metua tane i niʻa i te poʻipoʻi, a pii atu ai i ta’na tamaiti ia haere mai i pihaʻi iho ia’na, e i reira oia e faaite ai i ta’na tamaiti i te mau mea atoa no te oraraa nei, i roto noa i te ahuru e ma pae minuti te maoro. E ere o te reira ta te tamaiti e titau ra. Te hinaaro ra râ oia i te hoê metua tane no te pahono ia hinaaro oia e ui i te tahi mau uiraa huru fifi rii. E hiaai rahi to’na i te ite; e taata hi’opoʻa oia.

Mai te mea e, e faaite to’na metua tane i te parau mau e te parau tiʻa, ma te parau ia’na i te mau mea e au i to’na maramarama, a tupu noa ai oia i te paariraa, o taua metua tane ra ïa te taata o ta te tamaiti e hoi atu e ani i te aʻoraa i roto i te roaraa matahiti i muri mai. E riro taua metua tane ra ei tutau no te varua o taua tamaiti ra, mai te mea e, e iriti mai te reira metua tane mai roto mai i ta’na buka iteraa, i te mau haapiiraa o ta’na e horoa’tu i ta- ’na tamaiti ra, no te faaineine ia’na, ia topa noa’tu oia i roto i te herepata i te hoê taime aita i haapaʻohia’tu.20

Aue to’u hinaaro ia haapapu maitai ia outou i teie mahana, outou o te haere nei i te mau mahana atoa na niʻa i te araturu turairai i niʻa aʻe i te mau mea o te ao nei e i te hara o te tahe nei mai te hoê anavai tahe puai na raro aʻe ia outou; I te mau taime e tupu mai te manaʻo tapitapi e te mataʻu i roto ia outou, o te faaatea roa ia outou i te parau no te pure, no te faaroo e no te here, aue ïa to’u hinaaro ia faaroo outou i to’u reo i te piiraa ia outou i niʻa i te araturu o te oraraa nei, “A faaroo na—o teie te haerea— i te mea e, e atea aʻe taʻu iteraa i mua i ta outou.” Te hinaaro nei au i mua i te Atua ia itea ia outou i teie mahana, te here no roto atu i to’u nei varua e haere atu i roto i to outou na varua, e a ite mai outou i to’u aroha rahi no outou tataitahi ia farerei outou i to outou mau fifi i te mau mahana atoa. Ua tae mai te tau e titauhia ia outou tataitahi ia tiʻa outou i niʻa i to outou na avae. Ua tae mai te tau aita hoê tane e aita hoê vahine e tautoo noa i niʻa i te maramarama tipeehia. E mea tiʻa i te taata tataitahi ia arataihia oia e te maramarama i roto ia’na iho. Mai te mea e, aita te reira i roaa ia outou, eita ïa outou e tiʻa i niʻa.21

Te Mau Manaʻo Tauturu no te Haapiiraa e te Aparauraa

  • No te aha i titauhia ai ia tatou ia feruri i te mau feruriraa mâ no te haapaʻoraa i te ture o te viivii ore?

  • Eaha te mau haamaitairaa e roaa i te feia taiata ore ete viivii ore?

  • No te aha te taiata i riro ai ei haerea e tae atu ai i te haamouraa o te tino e te varua? Nahea te riroraa ei taata taita i riro ai ei faaru’eraa i to tatou huru mau!

  • Eaha te hopoiʻa a te feia tei mau i te autahuʻaraa i roto i te parau no te parururaa ia ratou iho e i to ratou atoa mau melo utuafare i te mau fifi o te peu taiata?

  • Eaha te tiʻa i te mau metua tane e te mau metua vahine ia haapii i ta ratou mau tamarii no niʻa i te viivii ore i te pae morare? Eaha te tiʻa i te mau metua ia rave no te haapapu e, te vai ra te tiaturiraa i roto i ta ratou mau tamarii no te faaite mai ia ratou i te mau mea huru ê rii no niʻa ia ratou iho?

  • Eaha te mau faaturoriraa o te ao nei i teie mahana e nehenehe e faaiti i to tatou paari no te patoʻi i te mau faahemaraa o te haaviivii ia tatou? No te aha te aʻoraa e, “aita hoê tane e aita hoê vahine e tautoo noa i niʻa i te maramarama tipeehia” i tano maitai ai i niʻa i te parau no te haapaʻoraa i te ture no te viivii ore i roto i te ao nei i teie mahana?

Faahororaa

  1. In Conference Report, Mexico and Central America Area Conference 1972, api 103.

  2. The Teachings of Harold B. Lee, neneʻ ihia e Clyde J. Williams (1996), api 105.

  3. By Their Fruits Shall Ye Know Them, Brigham Young University Speeches of the Year (12 no Atopa 1954), api 8.

  4. The Teachings of Harold B. Lee, api 213–14.

  5. Stand Ye in Holy Places (1974), api 215.

  6. The Teachings of Harold B. Lee, api 215.

  7. The Teachings of Harold B. Lee, api 608.

  8. The Teachings of Harold B. Lee, api 85.

  9. The Teachings of Harold B. Lee, api 227.

  10. Aʻoraa o tei horoʻahia i te mau tamarii haapii e te mau orometua haapii no te Fare Haapiiraa Tuarua no Ricks i te 3 no Mati 1962, Aupúpú Haaputuraa Parau no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Moʻa i te Mau Mahana Hopea Nei, 19–20

  11. The Teachings of Harold B. Lee, api 226–27.

  12. The Teachings of Harold B. Lee, api 504.

  13. Decisions for Successful Living (1973), api 219.

  14. The Teachings of Harold B. Lee, api 218.

  15. The Teachings of Harold B. Lee, api 232.

  16. The Teachings of Harold B. Lee, api 224.

  17. Uiuiraa ia Tom Pettit no NBC, i te 4 no Me 1973, Aupúpú Haaputuraa Parau no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Moʻa i te Mau Mahana Hopea Nei, 22-23.

  18. “My Daughter Prepares for Marriage,” Relief Society Magazine [Te Veʻa a te Sotaiete Tauturu], Tiunu 1955, api 348–49.

  19. The Teachings of Harold B. Lee, api 227–28.

  20. The Teachings of Harold B. Lee, api 228.

  21. “Fortifying Oneself against the Vices of the World,” Aʻoraa o tei horoʻahia i te taime opereraa i te parau tuite, i te Fare Haapiiraa Tuarua no Ricks i te 6 no Me 1970, Aupúpú Haaputuraa Parau no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Moʻa i te Mau Mahana Hopea Nei, 18–19.