Pi’ira’a misiōni
’Ōmuara’a nō te ’Ia poro haere i tā’u nei ’Evanelia


« ’Ōmuara’a nō te ’Ia poro haere i tā’u nei ’Evanelia », ’Ia poro haere i tā’u nei ’Evanelia : E arata’i nō te fa’a’ite i te ’evanelia a Iesu Mesia (2023)

« ’Ōmuara’a », ’Ia poro haere i tā’u nei ’Evanelia

’Ōmuara’a nō te ’Ia poro haere i tā’u nei ’Evanelia

’Ua fa’aue te Fatu i tāna mau tāvini ’ia « poro haere i tā’u nei ’evanelia nā roto i te Vārua, ’oia ho’i te Fa’aa’o, ’o tei tonohia atu nō te ha’api’i atu i te parau mau » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 50:14).

’Ua fa’ata’ahia te ’Ia poro haere i tā’u nei ’Evanelia nō te tauturu ia ’oe ’ia fa’aoti i tā ’oe fā ’ei misiōnare. Tē ha’atumu nei te reira i ni’a i te mau mea faufa’a o te ’ohipa misiōnare. E’ita te reira e pāhono i te mau uira’a ato’a ’e ’aore rā ’aita e hōro’a mai i te arata’ira’a nō te mau huru ’ohipa ato’a tā ’oe e fārerei. Terā rā, e rāve’a faufa’a roa te reira nō ’oe ’ia tupu i te rahi i roto i te mana ’e te ’aravihi i te pae vārua. ’A ha’api’i ’e ’a fa’a’ohipa i te ha’api’ira’a tumu ’e te mau parau tumu o te ’evanelia e ’itehia i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e i roto i teie buka.

Hōho’a
Tē bāpetizo ra ’o Ioane Bāpetizo ia Iesu Mesia

’Ua fa’anahohia te ’Ia poro haere i tā’u nei ’Evanelia nō te tauturu ia ’oe mai teie i muri nei :

’A ha’api’i pinepine i te mau pene i te roara’a o tā ’oe misiōni. ’A hi’opo’a i tā ’oe ’ohipa. ’A ha’amau i te mau fā ’e te mau ’ōpuara’a nō te rave i te reira. Te mau misiōnare tē fa’aineine ia rātou i te mau mahana ato’a ’e tē ha’amaita’i tāmau noa, e ha’amaita’i ïa rātou i te orara’a o te feiā tā rātou e ha’api’i ’e e tāvini. E fa’ari’i ato’a rātou i te mau ha’amaita’ira’a i roto i tō rātou iho orara’a.

Rāve’a au nō te ’ite ’e nō te ha’api’i

’Ia manuia ’oe i te ha’api’ira’a ia ’oe i roto i tā ’oe misiōni, e tauturu ïa i te ha’apūaira’a i tō ’oe ’itera’a pāpū nō te ’evanelia ’e ’ia riro ’ei pipi ha’apa’o maita’i nā Iesu Mesia.

Te ha’api’ira’a i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e te ’Ia poro haere i tā’u nei ’Evanelia, e tauturu atu ïa ’ia ha’api’i ma te mana pae vārua. E tauturu ato’a te reira ia ’oe ’ia fa’atano i tā ’oe ha’api’ira’a i ni’a i te mau hina’aro o te ta’ata.

Teie te mau rāve’a faufa’a nō te ’imira’a ’e nō te ha’api’ira’a :

  • Ha’api’ira’a ta’ata hō’ē.

  • Ha’api’ira’a ’e te hoa misiōnare.

  • Tāuiuira’a hoa.

  • Rurura’a ’āpo’ora’a mata’eina’a.

  • Te mau ’āmuira’a ārea misiōnare.

  • ’Āpo’ora’a feiā fa’atere misiōni (nō te feiā fa’atere misiōnare ’āpī).

Te rahira’a o te taime, tā ’oe tārena ’ohipa misiōnare e ’itehia ïa te taime nō te ha’api’ira’a ta’ata hō’ē ’e te ha’api’ira’a ’e te hoa misiōnare. Hi’o i Te mau ture misiōnare nō te mau pipi a Iesu Mesia, 2.4, nō te mau ha’amāramaramara’a nō ni’a i tā ’oe tārena ’ohipa tāmahana.

Te mau mea tā ’oe e ha’api’i i roto i te ha’api’ira’a ta’ata hō’ē, e tauturu ïa ia ’oe i roto i te ha’api’ira’a ’e te hoa misiōnare ’e i te tahi atu ā mau rāve’a ha’api’ira’a tei tāpurahia i ni’a nei. I roto i teie mau fa’ahitira’a parau, e « ha’api’i atu ’outou te tahi i te tahi i te mau ha’api’ira’a tumu nō te bāsileia » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 88:77).

Hōho’a
Tē ha’api’i ra te Mesia i te naho’a rahi

Mana’o nō te ha’amaita’i i tā ’oe ha’api’ira’a i te ’Ia poro haere i tā’u nei ’Evanelia

E tīfai te ’Ia poro haere i tā’u nei ’Evanelia i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e te mau parau tumu o te ’evanelia nō te tauturu ia ’oe ’ia ’ite i te Fa’aora ’e i tāna ’evanelia. ’Ua fa’ata’ahia te reira nō te tauturu ia ’oe ’ia ’imi ’e ’ia ha’amaita’i i tā ’oe ha’api’ira’a nō ni’a i te reira. ’A ha’api’i i te mau fa’ahorora’a pāpa’ira’a mo’a i roto i te pene tāta’itahi i te roara’a o tā ’oe misiōni.

I roto i te mau pene tāta’itahi o te ’Ia poro haere i tā’u nei ’Evanelia tē vai ra te mau mana’o ’e te mau ’ohipa ri’i nō te tauturu ia ’oe ’ia ha’api’i ’e ’ia fa’a’ohipa i te mea tā ’oe i ’apo mai. ’A fa’a’ohipa i te reira i roto i tā ’oe ha’api’ira’a ta’ata hō’ē ’e te ha’api’ira’a ’e te hoa misiōnare (hi’o Te mau ture misiōnare, 2.4). E nehenehe ato’a tā ’oe e fa’a’ohipa i te reira i roto i te mau rurura’a ’āpo’ora’a mata’eina’a ’e te mau ’āmuira’a ārea misiōnare. E manuïa roa tā ’oe ha’api’ira’a mai te mea e ’imi ’oe i te mau rāve’a nō te fa’a’ohipa i te mea tā ’oe i ’apo mai.

E tauturu te reira ia ’oe ’ia fa’anaho i tā ’oe ha’api’ira’a ta’ata hō’ē. E nehenehe ’oe e hāmani i tā ’oe iho fa’anahora’a ’o tē tu’u i mua i te mau parau tumu o te ’evanelia tā ’oe e hina’aro ’ia ta’a maita’i. E nehenehe ato’a ’oe e fa’anaho i tā ’oe ha’api’ira’a i ni’a i te mau pene o te ’Ia poro haere i tā’u nei ’Evanelia. ’Ei hi’ora’a, e nehenehe ’oe e fa’a’ohipa i te mau ha’api’ira’a i roto i te pene 3 nō te arata’i i tā ’oe ha’api’ira’a i te ha’api’ira’a tumu ’e te mau parau tumu tā ’oe e ha’api’i i te ta’ata. E ti’a ia ’oe ’ia ha’amātau i teie mau ha’api’ira’a ’ia nehenehe ia ’oe ’ia ha’api’i i te ta’ata ma te pe’e i te Vārua nā roto i tā ’oe iho mau parau.

’A pāpa’i i tō ’oe mau mana’o ’a ha’api’i ai ’oe. ’A fa’a’ohipa i te tahi buka tuatāpapara’a ha’api’ira’a pāpie ’aore rā uira (mai te vaira’a buka ’evanelia) nō te tauturu ia ’oe ’ia māramarama, ’ia ha’amāramarama ’e ’ia ha’amana’o i te mea tā ’oe ’e ha’api’i mai ra.

’A ha’amata i tā ’oe ha’api’ira’a nā roto i te pure ’ia tauturu mai te Vārua Maita’i i tā ’oe ’apora’a ha’api’ira’a. E hōro’a mai ’oia i te ’ite, te māramarama ’e te ti’aturi pāpū ’o tē ha’amaita’i i tō ’oe orara’a ’e ’o tē fa’ati’a ia ’oe ’ia ha’amaita’i ia vetahi ’ē. ’A ha’amāhorahora i tō ’oe ferurira’a ’e tō ’oe ’ā’au i te mau mana’o ’e te mau hi’ora’a tā ’oe e fa’ari’i nō ’ō mai iāna ra. ’A pāpa’i i teie mau mana’o i roto i tā ’oe mau fa’ata’ara’a.

’A hi’o tāmau i tā ’oe buka tuatāpapara’a ha’api’ira’a nō te ha’amana’o i te mau ’ohipa pae vārua, nō te hi’o i te mau mana’o ’āpī, ’e nō te ’ite atu i tō ’oe tupura’a.

Fa’aaura’a rorouira ’Ia poro haere i tā’u nei ’Evanelia

’A fa’a’ohipa i te fa’aaura’a rorouira ’Ia poro haere i tā’u nei ’Evanelia nō te tauturu ia ’oe i te fa’a’ohipa i te mau parau tumu ’o tā ’oe e ’apo mai. Tē vai nei teie fa’aaura’a rorouira nō tā ’oe mātini ’āfa’ifa’i. E mau rāve’a ta’a ’ē i roto nō te tauturu ’ia ’oe ’ia fa’atupu maita’i roa atu ā i tā ’oe fā misiōnare. Teie i muri nei te tahi mau rāve’a :

  • Te mau ha’amāramaramara’a nō ni’a i te mau hina’aro ’e te haerera’a i mua o te feiā tā ’oe e ha’api’i ra.

  • E vāhi nō te tāpa’opa’o i tō ’oe nu’ura’a i mua i te mau fā nō te mau tāpa’o fa’a’itera’a niu.

  • Te hō’ē tārena nō te tapa’opa’o i tā ’oe mau ’opuara’a ’e nō te fa’anaho i tā ’oe mau ’ohipa ri’i.

  • E hōho’a fenua nō te ārea tei reira ’oe ’e te tahi atu ā mau ha’amāramaramara’a faufa’a roa nō te tauturu ia ’oe i te fa’aoti i tā ’oe mau fā.

I roto i te ’Ia poro haere i tā’u nei ’Evanelia e rave rahi mana’o nō te fa’a’ohipa i te fa’aaura’a rorouira nō te tauturu ia ’oe i te ’imi, te ha’api’i, ’e i te bāpetizo i te ta’ata.

Hōho’a
e ’utuāfare e tuatāpapa ra i te mau pāpa’ira’a mo’a

Te fa’a’ohipara’a te mau melo o te ’Ēkālesia i te ’Ia poro haere i tā’u nei ’Evanelia

E mātēria faufa’a rahi te ’Ia poro haere i tā’u nei ’Evanelia e ’ere nō te mau misiōnare ana’e, nō te mau melo ato’a rā o te ’Ēkālesia. ’Ei hi’ora’a, e tauturu te ha’api’ira’a i te reira i te mau melo ’ia :

  • ’Apo ’e ha’api’i i te ’Evanelia a Iesu Mesia (tai’o i te mau pene 1, 2, 3 ’e 10).

  • Pāhono i te mau uira’a nō ni’a i te ’evanelia (tai’o i te mau pene 3 ’e 5).

  • Māramarama atu ā nō ni’a i te ’imira’a ’e te turu’ira’a i ni’a i te Vārua Maita’i (tai’o i te pene 4).

  • Māramarama i te mana o te Buka a Moromona (tai’o i te pene 5).

  • Tītau i te huru ta’a ’ē o te Mesia (tai’o i te pene 6).

  • Rave fa’aoti i tā rātou hōpoi’a fafaura’a ’ia fa’a’ite i te ’evanelia nā roto i te orara’a i te mau parau tumu nō te aroha, te ’ōperera’a ’e te tītau-manihini-ra’a (tai’o i te mau pene 9 ’e 13).

  • Patu i te hō’ēra’a ’e te mau misiōnare rave tāmau (tai’o i te pene 13).

Te tuatāpapara’a i te ’Ia poro haere i tā’u nei ’Evanelia—te pene 3 iho ā rā—e tauturu ïa i te feiā ’āpī ’e te feiā pa’ari ’o tē fa’aineine ra nō te tāvinira’a misiōnare.