Books and Lessons
Pene 42: Te Haaputuputuraa o te Opu o Iseraela


Pene 42

Te Haaputuputuraa o te Opu o Iseraela

Hōho’a
The Old Testament prophet Israel (Jacob) with his sons gathered around him. One of the sons (Joseph) is kneeling before his father. Israel has his hand on the son's head as he prepares to give him a priesthood blessing.

E Nunaa Fafauhia na te Atua te Opu o Iseraela

  • Eaha te mau hopoi‘a a te nunaa fafauhia o te Atua i mua i te mau fenua o te ao nei ?

E peropheta rahi o Iakoba o tei ora e rave rahi hanere matahiti hou te anotau o te Mesia. No to Iakoba faaroo, ua horo‘a te Fatu ia’na i te i‘oa taa ê o Iseraela, oia ho‘i « e hui arii no te Atua » e aore râ Ahuru ma piti a Iakoba tamaiti. I itehia te reira mau tamaiti e to ratou mau utuafare ei opu tino ahuru ma piti no Iseraela, e aore râ, te Ati Iseraela (a hi‘o Genese 49:28).

E mootua o Iakoba na Aberahama. Ua rave te Fatu i te hoê fafauraa mure ore ia Aberahama tei faaapîhia i ni‘a ia Isaaka e ia Iakoba e ta’na mau tamarii (a hi‘o i te pene 15 i roto i teie buka; a hi‘o atoa te hoho‘a i roto i teie pene, o te faaite ra ia Iakoba i te haamaitairaa i ta’na mau tamaiti). Ua fafau te Atua e, e vai noa te ati Iseraela ei nunaa i ma‘itihia na’na, mai te mea e e tamau noa ratou i te haapa‘o i Ta’na mau faaueraa (a hi‘o Deuteronomi 28:9–10). E riro ratou ei haamaitairaa no te mau fenua atoa o te ao nei na roto i te hopoiraa i te evanelia e te autahu‘araa ia ratou ra (a hi‘o Aberahama 2:9–11). No reira, e tape‘a maite ratou i ta ratou fafauraa e te Fatu e e haapa‘o atoa Oia i Ta’na fafauraa e o ratou.

Ua Hapurarahia te Opu o Iseraela

Ua faaara tamau noa te mau peropheta a te Fatu i te opu o Iseraela i te mea e tupu mai te mea e, e rave ratou i te ino. Ua tohu o Mose e, « E haapurara Iehova ia oe i to te mau etene atoa ra, mai te tahi hopea mai o te mau fenua ra e tae noa’tu i te tahi hopea o te fenua ra » (Deuteronomi 28:64).

Noa’tu teie faaararaa, ua ofati tamau noa te Ati Iseraela i te mau faaueraa a te Atua. Ua aro ratou ratou iho e ua amaha i roto e piti basileia: te Basileia no te Pae Apatoerau, tei parauhia te basileia o Iseraela, e te Basileia no te Pae Apatoa, tei parauhia te basileia o Iuda. Ahuru o na opu tino ahuru ma piti ua ora i roto i te Basileia no te Pae Apatoerau. I roto i te hoê tama‘i ua pau ratou i to ratou mau ennemi, e ua arata‘i-ê-hia ratou i roto i te faatîtîraa. I muri a‘e ra ua horo tapuni te tahi pae o ratou i roto i te mau fenua apatoerau e aita a‘e ra to te ao nei i ite faahou ia ratou.

Tau 100 matahiti i muri a‘e i te haru-raa-hia te Basileia no te Pae Apatoerau, ua haru-atoa-hia te Basileia no te Pae Apatoa. Ua haamouhia te oire pû o Ierusalema i te matahiti 586 Hou te Mesia, e ua arata‘i-tîtî-hia e rave rahi melo o na opu e piti o Iseraela i toe mai. I muri a‘e ra, ua ho‘i faahou mai te tahi pae o te mau melo o te reira na opu e ua patu faahou ratou ia Ierusalema. Na mua noa a‘e a haamouhia ai o Ierusalema, ua faaru‘e o Lehi e to’na utuafare, e melo ho‘i ratou no te opu o Iseraela, i te oire e ua parahi i te fenua Amerika.

I muri a‘e i te anotau o te Mesia, ua haamou-faahou-hia o Ierusalema, na te mau faehau Roma i teie taime. Ua haapurarahia te Ati Iuda i roto i te mau fenua e rave rahi. I teie mahana, e iteahia te ati Iseraela i te mau fenua atoa o te ao nei. E rave rahi o teie mau taata aore ratou i ite e, no roto mai ratou i te opu o Iseraela i tahito ra.

  • Eaha te faufaa tei roaa i te mau tamarii a te Atua no te haapurara-raa-hia Ta’na nunaa fafauhia na te mau fenua atoa nei ?

Ia Haaputuputuhia te Opu o Iseraela e Ti‘a ai

  • Eaha te Fatu i hinaaro ai ia haaputuputuhia To’na mau taata ?

  • Nahea te opu o Iseraela i te haaputuputuhia ?

Ua fafau mai te Fatu e, e haaputuputuhia To’na nunaa fafauhia ia tae i te hoê mahana: « E haaputuputu maira vau i te toe‘a o tau na’na i te mau fenua atoa i tiahihia’tu ai ratou e au ra » (Ieremia 23:3).

E haaputuputu te Atua i Ta’na mau tamarii na roto i te ohipa misionare. Ia roaa i te taata te ite no ni‘a ia Iesu Mesia, e ia farii i te mau Oro‘a faaora e ia haapa‘o i te mau fafauraa o te reira mau oro‘a, e riro ratou ei « tamarii no te fafauraa » (3 Nephi 20:26). E mau tumu faufaa Ta’na no te haaputuputu i Ta’na mau tamarii. E haaputuputu oia ia ratou ia nehenehe ia ratou ia ite i te mau haapiiraa o te evanelia e ia faaineine ia ratou iho ia farerei i te Faaora ia ho‘i faahou mai Oia ra. E haaputuputu Oia ia ratou ia patu ratou i te mau hiero e ia rave i te mau Oro‘a mo‘a no te mau tupuna tei pohe ma te ore i farii i teie haamaitairaa. E haaputuputu Oia ia ratou ia nehenehe ia ratou ia haapuai te tahi e te tahi e ia hoê i roto i te evanelia, e ia farii i te parururaa i mua i te mau mea ti‘a ore i roto i te ao nei. E haaputuputu atoa Oia ia ratou ia nehenehe ia ratou ia faaineine ia ratou iho no te faaite i te evanelia ia vetahi ê.

Ua fâ mai te peropheta Mose no te horo‘a mai i te mana no te faatere i te ohipa no te haaputuputuraa i te opu o Iseraela ia Iosepha Semita ra, i te matahiti 1836 i roto i te hiero no Ketelani (a hi‘o PH&PF 110:11). Maia taua taime maira, ua mau te mau peropheta tata‘itahi i te mau taviri no te haaputuputu i te opu o Iseraela, e ua riro te reira haaputuputuraa ei tuhaa faufaa no te ohipa a te Ekalesia. Te haaputuputuhia nei te nunaa fafauhia i teie nei na roto i to ratou fariiraa i te evanelia i faaho‘ihia mai e te taviniraa i te Atua o Aberahama, Isaaka, e Iakoba (a hi‘o Deuteronomi 30:1–5).

E haaputuputuhia to Iseraela na mua i te pae varua e i muri iho i te pae tino. E haaputuputuhia ratou i te pae varua ia amui ana‘e mai ratou i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, ia rave e ia haapa‘o i te mau fafauraa mo‘a. Ua haamata te haaputuputuraa pae varua i te anotau o te Peropheta Iosepha Semita e te tamau noa nei â i teie mahana ati a‘e te ao nei. E taata Iseraela te mau taata faafariuhia i roto i te Ekalesia na roto anei i te toto e aore râ, te faaamuraa. No te utuafare ana‘e ratou no Aberahama e no Iakoba (a hi‘o Aberahama 2:9–11; Galatia 3:26–29).

Ua parau mai te Peresideni Joseph Fielding Smith e: « E rave rahi fenua i roto i te … Ekalesia. …Ua haere mai ratou no te mea ua parahi te Varua o te Fatu i ni‘a iho ia ratou; … e ua roaa ia ratou e varua o te haaputuputuraa,} e ua faaru‘e ratou i te mau mea atoa e ua tape‘a i te evanelia » (Doctrines du Salut, haaputuhia e Bruce R. McConkie, 3 buka. [1954–56], 3:256; papa‘iraa faaopa tumu).

Te auraa no te haaputuputuraa pae tino o Iseraela, o te haaputuputuraa ïa o te nunaa fafauhia « i to ratou mau fenua ai‘a no ratou ra, e e haaparahihia ratou i to ratou mau fenua atoa i parauhia ra » (2 Nephi 9:2). E haaputuputuhia te opu o Epheraima e o Manate i Amerika. E ho‘i te opu o Iuda i roto i te oire o Ierusalema e te mau fenua i haati mai. E farii na opu ahuru i mo‘e ra i te mau haamaitairaa i parauhia no ratou na roto mai i te opu o Epheraima (a hi‘o PH&PF 133:26–34).

I te faati‘a-raa-hia te Ekalesia, ua haapiihia te Feia Mo‘a ia haaputuputu i Ohio, i muri iho i Missouri, e i muri iho i roto i te Faa no Roto Miti. I teie râ mahana, ua haapii mai te mau peropheta o teie nei anotau e, e patu te mau melo o te Ekalesia i te basileia o te Atua i roto i to ratou iho fenua. Ua parau mai o Elder Russell M. Nelson e: « Te ma‘itiraa ia haere mai i te Mesia ra, e ere ïa i te parau no te fenua; e parau râ no te fafauraa a te taata tata‘itahi. E nehenehe te taata ‘e faataehia i te ite i te Fatu ra’[3 Nephi 20:13] ma te faaru‘e ore i to ratou fenua ai‘a. E parau mau, i te omuaraa o te Ekalesia, e mea pinepine te parau ra faafariuraa i te tuati i te parau ra e reva i te fenua ê. I teie nei râ, e tupu te haaputuputuraa i te mau fenua atoa. … Te vahi haaputuputuraa o te Feia Mo‘a no Barazila, tei Barazila ïa, te vahi haaputuputuraa o te Feia Mo‘a no Nigeria, tei Nigeria ïa; te vahi haaputuputuraa no te Feia Mo‘a no Korea tei Korea ïa; e na reira e ati noa a‘e. Ziona o ‘te aau mâ ïa.‘ [PH&PF 97:21.] O Ziona o te vahi ïa tei reira te Feia Mo‘a parau ti‘a » (i roto i te Conference Report, Atopa 2006, 85; e aore râ, Ensign, Novema 2006, 81).

Eita te haaputuputuraa tino o Iseraela e hope roa e tae roa’tu i te Piti o te Taeraa mai o te Faaora e tae roa’tu i te Mileniuma (a hi‘o Iosepha Semita – Mataio 1:37). Ei reira te fafauraa a te Fatu e tupu ai:

« Te na ô maira Iehova, te fatata maira te tau, e ore e parau-faahou-hia e, Te ora ra Iehova, o tei arata‘i mai i te tamarii a Iseraela mai te fenua maira mai Aiphiti;

« Area râ, te ora ra Iehova, o tei arata‘i mai i te tamarii a Iseraela mai te fenua i te pae i apatoerau ra, e mai te mau fenua mai i tiahihia’tu ai ratou e ana; e faaho‘i mai ho‘i au ia ratou i to ratou ihora fenua i horo‘ahia’tu e au no to ratou ra mau metua » (Ieremia 16:14–15).

  • E mea nahea outou i te haaputuputu-raa-hia i te pae varua ei hoê o te mau taata fafauhia na te Fatu ?

  • E mea nahea outou i te apitiraa i roto i te haaputuputuraa o vetahi ê ?

Te Tahi Atu mau Papa‘iraa Mo‘a