Books and Lessons
Pene 33: Te Ohipa Misionare


Pene 33

Te ohipa misionare

Hōho’a
The resurrected Jesus Christ standing with the apostles outside the city of Jerusalem. Christ is dressed in white robes and has His arms extended as He speaks to the eleven apostles. Christ is commanding the apostles to preach the gospel to all nations. The city Jerusalem is visible in the background.

E Ekalesia Misionare te Ekalesia a te Fatu

  • Nahea te ohipa misionare i riro ai ei tuhaa no te faanahonahoraa a te Atua no Ta’na mau tamarii ?

Ua heheu mai te Fatu i te faanahoraa o te evanelia ia Adamu ra: « E o te haamataraa ïa o te pororaa o te Evanelia mai te matamua mai » (Mose 5:58). I muri mai, ua tonohia te mau tamarii parau ti‘a a Adamu ia haere e poro i te evanelia: « E …ua ti‘aoro ratou i te taata i te mau vahi atoa ia tatarahapa; e ua haapiihia te faaroo i te mau tamarii a te taata ra » (Moses 6:23).

Ua rave te mau peropheta atoa i te ohipa misionare. Ua faauehia ratou tata‘itahi i to ratou ra anotau ia poro i te parau o te evanelia. I te mau tau atoa a vai ai te autahu‘araa i ni‘a i te fenua nei, ua titau te Fatu i te mau misionare no te poro i te mau parau tumu o te evanelia i Ta’na mau tamarii.

Ua riro tamau noa te Ekalesia a te Fatu ei ekalesia misionare. A ora ai te Faaora i ni‘a i te fenua nei, ua faatoro‘a oia i te mau Aposetolo e te mau Hitu Ahuru e ua horo‘a’tura ia ratou i te mana e te hopoi‘a ia poro i te evanelia. Te rahiraa o te mau taata ta ratou i haapii o to ratou iho ïa nunaa, te mau Ati Iuda (a hi‘o Mataio 10:5–6). I muri a‘e i te ti‘a-faahou-raa o Iesu, ua tono Oia i te mau Aposetolo e poro i te evanelia i te mau Etene. Ua faaue Oia i te mau Aposetolo, « E haere outou e ati noa a‘e te mau fenua atoa e faaite haere i te evanelia i te taata atoa » (Mareko 16:15).

O te Aposetolo Paulo te hoê misionare rahi tei tonohia i rotopu i te mau Etene. I muri a‘e i to’na faafariu-raa-hia mai i roto i te Ekalesia, ua horo‘a oia i te taatoaraa o te toe‘a o to’na oraraa no te faaite haere i te evanelia i taua mau taata ra. I tera e tera taime i roto i ta’na misioni ua ta‘irihia oia, ua pehihia i te ofa‘i, e ua hurihia i roto i te fare tape‘araa. Noa’tu râ i te reira, ua tamau noa oia i te poro i te evanelia (a hi‘o Te Ohipa 23:10–12; 26).

Ua haamata faahou te ohipa misionare i te taime a faati‘a-faahou-hia ai te Ekalesia a te Fatu na roto i te Peropheta Iosepha Semita. I teie mahana, ua horo‘ahia i te mau Aposetolo e i te mau Hitu Ahuru te hopoi‘a rahi no te poro i te evanelia e ia hi‘o ia porohia te reira i te ao atoa nei. Ua parau mai te Fatu ia Iosepha Semita: « A poro haere i ta‘u nei evanelia mai tera fenua i tera fenua, e mai tera oire i tera oire ho‘i. …A faaite atu i te parau faaite i roto i te mau vahi atoa, i te mau taata atoa » (PH&PF 66:5, 7). I te ava‘e tiunu 1830, ua haamata ihora o Samuela Harrison Semita, te taea‘e o te Peropheta, i te tere misionare matamua no te Ekalesia.

Mai taua taime mai ra, ua piihia e ua tonohia hau atu i te hoê milioni misionare no te poro i te evanelia. Te parau ta ratou e hopoi atu i to te ao nei, o te parau ïa e, o Iesu Mesia te Tamaiti a te Atua e to tatou Faaora. Te faaite papû nei ratou e, ua faaho‘i-faahou-hia mai te evanelia i ni‘a i te fenua nei na roto i te hoê peropheta a te Atua. Ua horo‘ahia i te mau misionare te hopoi‘a ia poro i te evanelia i te mau nunaa atoa, ia bapetizo, e ia haapii ia ratou ia haapa‘o i te mau mea atoa ta te Fatu i faaue mai ia ratou (a hi‘o Mataio 28:19–20). Te haere nei te mau misionare Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i te mau fenua atoa, no te poro i te parau o te evanelia, ma te amo ratou iho i te mau haamau‘araa o to ratou oraraa.

E Porohia te Evanelia e Ati A‘e te Ao nei

  • Eaha te tahi mau rave‘a taa ê ta te Fatu i faaineine na tatou no te faaite i te evanelia ?

Ua parauhia ia tatou na roto i te heheuraa o te anotau hopea nei e, e hopoi atu tatou i te evanelia i te mau fenua atoa e i te mau nunaa atoa (a hi‘o PH&PF 133:37). E ore roa te Fatu e horo‘a mai i te hoê faaueraa ia tatou nei ma te faaineine ore i te hoê rave‘a e ti‘a ai ia tatou ia faaoti i te reira (a hi‘o 1 Nephi 3:7). Ua faaineine te Fatu i te mau rave‘a na tatou no te haapii i te evanelia i roto i te mau fenua tei opanihia ia tatou. Mai te mea e, e pure tamau noa tatou ma te faaroo, e iriti te Fatu i te tahi atu mau fenua i te ohipa misionare.

Te « faauru atoa nei te Fatu i te feruriraa o te mau taata aravihi no te hamani i te mau mea apî o te faahaere i te ohipa a te Fatu i mua i te faito aitâ i itehia a‘e nei e to te ao nei » (Russell M. Nelson, i roto i te « Computerized Scriptures Now Available », Ensign, Eperera 1988, 73). Te tauturu nei te mau ve‘a parau apî, te mau buka ve‘a, te afata teata, te ratio, te peeutari, te rorouira, te itenati e te mau rave‘a aravihi, ia hopoi i te parau o te evanelia i te mau taata e rave rahi milioni. Tatou o te mau nei i te îraa o te evanelia, e hinaaro tatou i te reira mau rave‘a apî no te faatupu i te faaueraa a te Fatu: « No te mea, oia ïa, ia reva atu te pororaa mai teie nei vahi atu i te ao paatoa nei e tia‘i, e e tae noa’tu ho‘i i te mau tuhaa atea roa’tu no te fenua ra – ia poro-haere-hia te evanelia i te mau taata atoa ra e tia‘i » (PH&PF 58:64).

  • I hea to outou iteraa i te faaohipa-raa-hia te mau rave‘a aravihi no te faaite i te evanelia ?

E mea Faufaa te Ohipa Misionare

  • No te aha e mea faufaa ia faaroo e ia haro‘aro‘a te taata tata‘itahi i te evanelia ?

« Teie te hinaaro rahi o ta tatou Ekalesia – ia faaora e ia faateitei i te varua o te mau tamarii a te taata nei » (Ezra Taft Benson, i roto i te Conference Report, Eperera 1974, 151; aore râ te Ensign, Me 1974, 104). E mea faufaa mau te ohipa misionare, te reira ho‘i te rave‘a e ti‘a ai i te mau taata atoa ia faaroo e ia farii i te evanelia. E ti‘a ia ratou ia haapii i te parau mau, ia fariu atu i te Atua ra, e ia farii i te faaoreraa i ta ratou ra mau hara.

E rave rahi o to tatou mau taea‘e e te mau tuahine i ni‘a i te fenua nei tei haamatapohia i te mau haapiiraa hape e « o tei faaerehia’tu i te parau mau no te mea ana‘e aita ratou i ite i te vahi te reira e itea mai ai » (PH&PF 123:12). Na roto i te ohipa misionare tatou e hopoi atu ai i te parau mau ia ratou ra.

Ua faaue mai te Fatu e, « A rave outou i te ohipa i roto i to‘u nei ô vine i te taime hopea ra a poro atu i te pororaa hopea ra i te mau taata i ni‘a i te ao nei » (PH&PF 43:28). A haapii ai tatou i te evanelia i to tatou mau taea‘e e te mau tuahine, te faaineine ra ïa tatou i te Tae-piti-raa mai o te Faaora (a hi‘o PH&PF 34:6).

Ei Misionare Tatou Paatoa e Ti‘a ai

  • Nahea tatou ia imi i te mau rave‘a no te faaite i te evanelia ia vetahi ê ? E nahea tatou ia faaineine ia tatou iho no taua mau rave‘a ra ?

E misionare te mau melo tata‘itahi o te Ekalesia. Ia riro tatou ei mau misionare noa’tu e, aita tatou i piihia e i faataahia. E hopoi‘a na tatou te haapiiraa i te evanelia na roto i te parau e i te ohipa i te mau tamarii atoa a to tatou Metua i te Ao ra. Ua parau mai te Fatu ia tatou e, « E e mea ti‘a roa i te taata atoa o tei faaarahia ra ia faaara’tu i to’na ra taata tupu » (PH&PF 88:81). Ua parau mai te hoê peropheta ia tatou ia faaite i to tatou mau taata tupu e ua here tatou ia ratou hou a faaara atu ai ia ratou. (a hi‘o Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia: Spencer W. Kimball [2006], 262). E mea ti‘a ia ite ratou i to tatou auhoaraa e te autaea‘eraa.

Ua farii te mau tamaiti a Mosia ma te hinaaro mau i ta ratou hopoi‘a ia haapii i te evanelia. I to ratou faafariu-raa-hia i roto i te Ekalesia, ua î to ratou aau i te aroha ia vetahi ê. Ua hinaaro ratou e poro i te evanelia i to ratou mau ennemi te Ati Lamana, « aore ho‘i i ti‘a ia ratou ia pohe te varua o te hoê noa’tu taata; oia ïa, te mana‘o ra ratou i te hoê taata i atihia i te mauiui mure ore, ua aueue ïa ratou, e ua rurutaina » (Mosia 28:3). E horo‘a mai te evanelia i te oaoa i roto i to tatou oraraa, e i reira ho‘i tatou e ite ai i teie huru here e te aroha i to tatou mau taea‘e e te mau tuahine. E tupu te hinaaro i roto ia tatou ia faaite i te parau o te evanelia i te mau taata atoa e hinaaro e faaroo.

E mea rahi te rave‘a e ti‘a ai ia tatou ia faaite i te evanelia. Teie te tahi mau mana‘o tauturu:

  1. E ti‘a ia tatou ia faaite i to tatou mau hoa e ia vetahi ê i te oaoa ta tatou e ite nei na roto i te oraraa i te mau parau mau o te evanelia. Na roto i te reira, e riro ïa tatou ei maramarama no to te ao nei (a hi‘o Mataio 5:16).

  2. E ti‘a ia tatou ia upooti‘a i ni‘a i to tatou huru haama na roto i te faahoaraa ia vetahi ê e te raveraa i te mau ohipa maitai no ratou. E nehenehe ta tatou e tauturu ia ratou ia hi‘o e, te mana‘ona‘o papû nei tatou ia ratou, e aita tatou e imi nei i to tatou iho maitai.

  3. E nehenehe ta tatou e haamaramarama i te evanelia i te mau hoa melo ore e ia vetahi ê.

  4. E nehenehe ta tatou e ani manihini i te mau hoa e anaanatae nei ia rahi atu te ite i te evanelia i roto i to tatou utuafare ia haapiihia ratou e te mau misionare. Mai te mea e, e mea atea te nohoraa o to tatou mau hoa melo ore, e nehenehe ta tatou e ani i te mau misionare no te reira vahi ia haere e farerei ia ratou.

  5. E nehenehe ta tatou e haapii i ta tatou mau tamarii i te faufaa i te faaiteraa i te evanelia, e e nehenehe ta tatou e faaineine ia ratou i te pae varua e i te pae faufaa ia haere i te misioni. E nehenehe atoa ta tatou e faaineine ia tatou iho ia tavini i te hoê misioni rave tamau ia tae i to tatou paariraa.

  6. E nehenehe ta tatou e aufau i ta tatou tuhaa ahuru e te moni misionare. Te faaohipahia nei teie mau horo‘araa no te faahaere i te ohipa misionare i mua.

  7. E nehenehe ta tatou e horo‘a i te moni misionare o te paroita, te amaa, e aore râ, te afata rahi no te tauturu i te mau misionare eita e maraa i to ratou utuafare ia tauturu ia ratou.

  8. E nehenehe ta tatou e rave i te ohipa ma‘imiraa aamu utuafare e i te ohipa hiero no te tauturu i to tatou mau tupuna ia farii i te îraa o te mau haamaitairaa o te evanelia.

  9. E nehenehe ta tatou e ani i te mau melo ore ia haere mai i te mau faaoaoaraa mai te pô utuafare e te mau faaoaoaraa a te Ekalesia, te mau amuiraa e te mau pureraa.

  10. E nehenehe ta tatou e horo‘a i te mau ve‘a a te Ekalesia. E nehenehe atoa ta tatou e faaite i te mau parau o te evanelia na roto i te faaohiparaa i te mau mea e vai ra i ni‘a i te tahu‘a itenati a te Ekalesia, LDS.org e Mormon.org.

E tauturu mai to tatou Metua i te Ao ra ia tatou ia riro ei mau misionare maitai mai te mea e te vai ra te hinaaro i roto ia tatou ia faaite i te evanelia a ia pure ho‘i no te ani i te arata‘iraa. E tauturu Oia ia tatou i te imiraa i te mau rave‘a no te faaite i te evanelia i te feia e haati nei ia tatou.

  • A feruri i te taata e ti‘a ia outou ia faaite atu i te evanelia. A faaoti e nahea outou i te rave i te reira. A haamau i te hoê opuaraa ia faaite i te evanelia i te reira mau taata i te hoê tai‘o mahana.

Ua Fafau mai te Fatu i te mau Haamaitairaa ia Tatou no to Tatou Raveraa i te Ohipa Misionare

Ua parau mai te Fatu i te Peropheta Iosepha Semita e, e farii te mau misionare i te mau haamaitairaa rarahi. Ua parau mai Oia i te mau elders tei ho‘i mai na te misioni, na ô maira, « E ao to outou, no te mea ua haapa‘ohia te parau ta outou i faaite atu ra i te ao ra ei hi‘oraa na te mau melahi ra; e te oaoa nei ratou no outou nei » (PH&PF 62:3). Ua parau atoa mai Oia e, te feia e rave i te ohipa no te faaoraraa o vetahi ê ra, e faaorehia ïa ta ratou mau hara e e faaorahia to tatou iho varua (a hi‘o PH&PF 4:4; 31:5; 84:61).

Ua parau mai te Fatu ia tatou e:

E mai te mea e hope to orua pue mahana i te pororaa i te parau tatarahapa i teie nei mau taata, e ia arata‘i mai orua, i te hoê noa a‘e varua taata ia‘u nei, aue ho‘i to orua oaoa rahi i piha‘i iho ia’na i roto i te basileia o to‘u Metua,

«Mai te mea ua rahi to orua oaoa i te varua taata hoê a‘e o tei arata‘ihia mai e orua ia‘u nei i roto i te basileia o to‘u Metua, eaha’tura â ïa te huru o to orua oaoa rahi ia rahi noa’tu â ta orua varua taata e arata‘i mai ia‘u nei ! » (PH&PF 18:15–16).

  • I nafea outou i te fariiraa i te oaoa o te ohipa misionare ?

Te Tahi Atu mau Papa‘iraa Mo‘a

  • PH&PF 1:17–23 (ua faauehia ia Iosepha Semita ia poro haere)

  • PH&PF 24:12 (e haapuai te Fatu i te feia e imi tamau noa ia faaite i Ta’na evanelia).

  • PH&PF 38:41 (a faaite i te evanelia ma te mărû e te haehaa)

  • PH&PF 34:4–6; Te Ohipa 5:42 (ia porohia te evanelia e ti‘a ai)

  • PH&PF 60:1–2 (te faaara nei te Fatu i te feia e măta‘u ia poro i te evanelia).

  • PH&PF 75:2–5 (te feia e faaite i te evanelia e ua haapa‘o tamau noa, e roaa ia ratou te ora mure ore)

  • PH&PF 88:81–82 (te feia atoa i faaarahia e faaara’tu ïa i to ratou taata tupu)

  • Mataio 24:14 (e porohia te evanelia hou a tae mai ai te hopea ra)

  • Aberahama 2:9–11 (e horo‘ahia te evanelia e te autahu‘araa i te mau fenua atoa)