Books and Lessons
Pene 16: Te Ekalesia a Iesu Mesia i Mutaa Iho ra


Pene 16

Te Ekalesia a Iesu Mesia i Mutaa Iho ra

Hōho’a
Christ with the twelve men chosen by Him to be His Apostles. Christ has His hands upon the head of one of the men (who kneels before Him) as He ordains the man to be an Apostle. The other eleven Apostles are standing to the left and right of Christ.

Te Tahi mau hi‘oraa o te Haapapû mai i te Ekalesia a Iesu Mesia

« Te ti‘aturi nei matou i te tuuraa o te mau toro‘a i roto i te Ekalesia nei, mai tei tuuhia mai i roto i te Ekalesia i mutaa ihora; oia ho‘i, te mau aposetolo, te mau peropheta, te mau tia‘i, te mau haapii, te mau haapii evanelia, e te tahi atu â mau toro‘a ». (Te mau Hiro‘a Faaroo 1:6).

Ua faati‘a Iesu i Ta’na Ekalesia a ora ai Oia i ni‘a i te fenua nei. E ua parauhia taua Ekalesia ra, te Ekalesia a Iesu Mesia (a hi‘o 3 Nephi 27:8), e ua parauhia te mau melo no taua Ekalesia ra, te Feia Mo‘a (a hi‘o Ephesia 2:19–20)

Te Heheuraa

A faati‘a ai Iesu i Ta’na Ekalesia, ua haapii e ua faatera tino roa mai Oia i To’na mau feia faatere. Area râ Oia iho, ua farii ïa Oia i Ta’na mau arata‘iraa no ô mai i To’na Metua i te Ao ra. (A hi‘o Hebera 1:1–2). No reira na te Atua e faatere i te Ekalesia a Iesu Mesia eiaha râ na te taata. Ua haapii atu Iesu i ta’na mau pĭpĭ e ua riro te heheuraa « ei păpă » no te paturaa i Ta’na Ekalesia i ni‘a iho ra (a hio Mataio 16:16–18).

Na mua i to Iesu haereraa i te ra‘i i muri a‘e i To’na ti‘a-faahou-raa, ua parau atu Oia i Ta’na mau Aposetolo: « E inaha tei piha‘i atoa iho ïa vau ia outou e tae noa’tu i te hopea o teie nei ao » (Mataio 28:20). E mai te au i Ta’na i parau ra, ua tamau noa Oia i te arata‘i ia ratou mai ni‘a mai i te ra‘i. Ua tono mai oia i te Varua Maitai ia riro ei Faaa‘o e ei Heheu Parau no ratou ra (a hi‘o Luka 12:12; Ioane 14:26). Ua paraparau atu Oia ia Saulo i roto i te hoê orama (a hi‘o Te Ohipa 9:3–6). Ua heheu Oia ia Petero e, e haapiihia te evanelia eiaha i te Ati Iuda ana‘e i to te ao atoa râ (a hi‘o Te Ohipa 10). Ua heheu atoa mai oia e rave rahi mau parau hanahana ia Ioane ra. Ua papa‘ihia te reira i roto i te Apokalupo Te vai ra i roto i te Faufaa Apî te tahi atu mau rave‘a e rave rahi no to Iesu heheuraa mai i To’na hinaaro no te arata‘i i Ta’na Ekalesia e no te haamaramarama i Ta’na mau pĭpĭ.

Te Mana no ô mai i te Atua ra

E ore roa e ti‘a ia faaterehia e ia haapiihia te mau parau tumu o te evanelia, mai te mea e aita e autahu‘araa. Ua horo‘a te Metua i taua mana ra ia Iesu Mesia (a hi‘o Hebera 5:4–6), e ua faatoro‘a Iesu Mesia i ta’na mau aposetolo, e ua horo‘a’tu ia ratou ra i te mana e te tura o te autahu‘araa (a hi‘o Luka 9:1–2; Mareko 3:14). Ua faahaamana‘o atu oia ia ratou: « E ere o outou tei hinaaro mai ia‘u; o vau râ tei hinaaro atu ia outou, e ua haapa‘o ia outou » (Ioane 15:16).

Ua horo‘a Iesu i te hopoi‘a rahi a‘e e i te mana i na aposetolo hoê ahuru e ma piti ra ia afaro e ia nahonaho maitai te mau ohipa i roto i ta’na Ekalesia. Ua faataa Oia ia Petero ei aposetolo faatere, e ua horo‘a ia’na ra i te mau taviri no te haamau i te mau haamaitairaa i ni‘a i te fenua nei e i ni‘a ho‘i i te ra‘i (a hi‘o Mataio 16:19). Ua faatoro‘a Iesu i te tahi atu mau feia faatere no te rave i te tahi mau ohipa papû maitai. I muri a‘e i To’na haereraa i te ra‘i, ua rave-tamau-noa-hia te ohipa faataaraa e te faatoro‘araa. Ua faatoro‘ahia te tahi atu mau taata i te autahu‘araa na te feia tei farii a‘e na i te reira mana. Ua faaite mai Iesu na roto i te Varua Maitai e ua farii Oia i taua mau faatoro‘araa ra (a hi‘o Te Ohipa 1:24).

Te Faanahonahoraa o te Ekalesia

Ua faanahonaho-maitai-hia te Ekalesia a Iesu Mesia. Ua faaauhia te reira i te hoê fare o tei « patuhia i ni‘a iho i te niu a te mau aposetolo e te mau peropheta ra, e o Iesu Mesia iho te tihi rahi » (Ephesia 2:20).

Ua faataa atoa Iesu i te tahi atu mau feia faatere o te autahu‘araa no te tauturu i te mau Aposetolo i roto i te ohipa o te Ekalesia. Ua tono tata‘ipiti atu oia i te feia toro‘a o tei piihia te mau Hitu Ahuru no te poro i te evanelia (a hi‘o Luka 10:1). Ua faataahia te tahi atu feia toro‘a i roto i te Ekalesia ei mau haapii evanelia (patereareha), ei mau tia‘i (feia faatere rahi), tahu‘a rahi, peresibutero, episekopo, tahu‘a, haapii, e ei mau diakono (a hi‘o i te pene 14 i roto i teie buka). E mea faufaa roa ia vai teie nei mau feia toro‘a no te rave i te ohipa misionare, no te faatere i te mau Oro‘a, no te haapii e no te faauru i te mau melo no te Ekalesia. Ua tauturu te reia feia toro‘a i te mau melo ia roaa te « faaroo hoê e te ite hoê i te Tamaiti a te Atua » (Ephesia 4:13).

Aita te Bibilia e faaite nei ia tatou i te taatoaraa o te mau mea no ni‘a i te autahu‘araa e aore râ no ni‘a i te faanahonahoraa e te faatereraa o te Ekalesia. Area râ, ua nava‘i te mau mea i papa‘ihia i roto i te Bibilia no te faaite mai ia tatou i te vahi nehenehe e te afaroraa o te faanahonahoraa o te Ekalesia. Ua faauehia te mau aposetolo ia haere e poro i te evanelia na te ao taatoa nei (a hi‘o Mataio 28:19–20). Aita i ti‘a ia ratou ia parahi noa i roto i te hoê oire no te hi‘opo‘a i te feia faafariu-apî-hia mai. No reira, ua piihia e ua faatoro‘ahia te mau feia faatere no te autahu‘araa, e na te mau Aposetolo e faatere ia ratou. Ua ratere haere te mau Aposetolo e te tahi atu feia faatere e ua papa‘i i te mau rata i tera amaa e tera amaa. No reira, te vai ra i roto i te Faufaa Apî te mau rata o tei papa‘ihia e Paulo, Petero, Iakobo, Ioane, e Iuda, ma te horo‘a i te mau parau a‘o e te mau arata‘iraa na te feia faatere o te autahu‘araa.

Te faaite nei te Faufaa Apî e ua opuahia ia vai noa taua faanahonahoraa ra o te Ekalesia. Hoê hi‘oraa, i te poheraa o Iuda ra, ua toe noa mai hoê ahuru e ma hoê Aposetolo. Ua haaputuputu ihora na aposetolo hoê ahuru e ma hoê i muri noa a‘e i to Iesu revaraa’tu i te ra‘i, na roto i te heheuraa no ô mai i te Varua Maitai, ua ma‘iti ihora ratou ia Matatia (A hi‘o Te Ohipa 1:23–26). Ua haamau o Iesu i te hoê faanahoraa no na Aposetolo hoê ahuru ma piti no te faatere i te Ekalesia. E mea papû maitai e, e mea ti‘a i te faanahonahoraa ia vai noa mai Ta’na i haamau ra.

Te mau Parau Tumu e te mau Oro‘a Matamua

Ua haapii te mau Aposetolo e piti parau tumu niu matamua: te faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia e te tatarahapa. I muri a‘e i te roaaraa i te feia faafariu-apî-hia te faaroo ia Iesu Mesia ei Tamaiti na te Atua e ei Faaora ho‘i no ratou, e i muri a‘e i to ratou tatarahaparaa i ta ratou mau hara, ua farii ratou e piti na oro‘a tumu: te bapetizoraa na roto i te utuhi e te tuuraa rima no te horo‘araa i te Varua Maitai. (a hi‘o Te Ohipa 19:1–6). Te reira ïa na parau tumu e na oro‘a matamua o te evanelia. Ua haapii Iesu e, « Ia ore te taata ia fanau i te pape e te Varua, e ore oia e ô i te basileia o te Atua ra » (Ioane 3:5).

Te mau Oro‘a e Ravehia no te Feia i Pohe

Ua horo‘a mai Iesu Mesia i te raveraa i te mau taata atoa ia faaroo i te evanelia, i ni‘a anei i te fenua e aore râ i muri a‘e anei i te pohe. I ropu i te taime poheraa o Iesu e To’na ti‘a-faahou-raa, ua haere atu Oia i rotopu i te mau varua o te feia i pohe. Ua faanahonaho Oia i te ohipa misionare i rotopu ia ratou o tei pohe ra. Ua faataa Oia i te mau ve‘a parau ti‘a e ua horo‘a’tu ia ratou i te mana no te haapii i te evanelia i te mau varua atoa o te taata tei pohe ra. Na te reira ïa i horo‘a i te hoê rave‘a ia ratou ia farii i te evanelia (A hi‘o 1 Petero 3:18–20; 4:6; PH&PF 138). Ua rave te mau melo ora o Ta’na Ekalesia i te mau Oro‘a ei mono no te feia i pohe (a hi‘o 1 Korinetia 15:29). E mea titauhia ia ravehia i ni‘a i te fenua nei te mau Oro‘a mai te bapetizoraa e te haamauraa.

Te mau Horo‘a Pae Varua

Ua ti‘a i te mau melo faaroo atoa o te Ekalesia ia farii i te mau horo‘a a te Varua. Ua horo‘ahia te reira ia ratou mai te au i to ratou iho mau hinaaro, to ratou mau huru, e i ta ratou mau ohipa. Te tahi o taua mau horo‘a, o te faaroo ïa, e tae noa’tu i te mana no te faaora e no te faaorahia mai; te tohuraa; e te mau Ôrama. (Ua tuatapapa-maite-hia te tumu parau no te mau horo‘araa a te Varua i roto i te pene 22). Ua vai noa te mau horo‘a pae Varua i roto i te Ekalesia mau a Iesu Mesia (a hi‘o 1 Korinetia 12:4–11; Moroni 10:8–18; PH&PF 46:8–29). Ua faaite atu Iesu i ta’na mau pĭpĭ e, e apee taua mau tapa‘o e aore râ, taua mau horo‘a pae Varua ra i te mau taata atoa o te ti‘aturi (a hi‘o Mareko 16:17–18). E rave rahi o Ta’na mau pĭpĭ tei rave i te mau semeio, tei tohu, e aore râ, tei ite i te mau Ôrama na roto i te mana o te Varua Maitai.

  • Eaha te Ekalesia a Iesu Mesia i titau ai i teie na faanahoraa e ono ?

Te Ekalesia a Iesu Mesia i Amerika

I muri a‘e i te ti‘a-faahou-raa o Iesu, ua haere atu oia i rotopu i te mau taata i Amerika, e ua faanahonaho i Ta’na Ekalesia i rotopu ia ratou, ua haapii Oia i te nunaa no na mahana e toru, i muri iho, ua vaiiho atu Oia ia ratou (hi‘o 3 Nephi 11–28). I muri iho, ua vaiiho atu Oia ia ratou e ua reva’tura i te ra‘i. Ua hau ïa i te 200 matahiti to ratou oraraa ma te parau ti‘a, e ua riro ho‘i ei mau taata oaoa a‘e i te mau taata atoa ta te rima o te Atua i hamani ra (a hi‘o 4 Nephi 1:16).

Te Taivaraa o te Ekalesia mau

  • Eaha te auraa no te parau ra taivaraa ?

I roto i te roaraa o te aamu, ua tamata te mau feia iino i te haamou i te ohipa a te Atua. Ua tupu ho‘i te reira i te mau taime a ora noa‘i te mau aposetolo e a faatere noa ai ratou i taua Ekalesia apî e o te tupu ra ho‘i i te rahi. Ua haapii te tahi pae o te mau melo i te haapiiraa i te mau ti‘aturiraa etene e aore râ, i te ti‘aturiraa a te Ati Iuda, e ua faaru‘e ratou i te mau parau mau maramarama maitai ta Iesu i haapii mai. Ua orurehau te tahi pae. Taa ê noa’tu i te reira, ua tupu atoa te mau hamani-ino-raa rahi no rapae mai i te Ekalesia. Ua hamani-ino-hia te mau melo e ua taparahi-pohe-hia no to ratou mau ti‘aturiraa. Ua taparahi-tata‘itahi-hia te mau Aposetolo e aore râ, ua rave-ê-hia ratou mai ni‘a’tu i te fenua nei. No te rahi o te ino, e no te taivaraa, ua rave-ê-atoa-hia te mana aposetolo e te mau taviri o te autahu‘araa mai ni‘a’tu i te fenua nei. Ua ore atu ra te faanahonahoraa maitai roa no te Ekalesia, e ua tupu mai te amahamaharaa. Ua tomo mai te mau hape i roto i te mau haapiiraa a te Ekalesia, e i te pae hopea ua mou roa a‘e ra te Ekalesia. Ua parauhia ihora taua taime ra a mou roa‘i te Ekalesia mau i ni‘a i te fenua nei, Te Taivaraa Rahi

Ua rahi roa te mau ti‘aturiraa etene i roto i te feruriraa o te mau feia i parauhia keresetiano. Ua haamau ihora te emepera no Roma i taua faaroo keresetiano haavare ra ei haapa‘oraa no te fenua. Area râ, ua taa ê roa taua Ekalesia ra i te Ekalesia ta Iesu i faanahonaho. Ua haapii taua Ekalesia ra e, aore to te Atua e hoho‘a e aore râ, e tino.

Ua ere atoa ratou i te taaraa i To’na here no tatou. Aita ratou i ite e e mau tamarii tatou na’na. Aita ratou i taa i te tumu no te oraraa nei. E rave rahi mau oro‘a o tei faahuru-ê-hia no te mea aita te autahu‘araa e te heheuraa i vai faahou â i ni‘a i te fenua.

Ua ma‘iti a‘e ra te emepera i to’na ihora mau feia faatere, e ua tuu atu ra i ni‘a ia ratou i te hoê â mau toro‘a i faaohipahia e te mau feia faatere o te autahu‘araa i roto i te Ekalesia mau a te Mesia. Ua ore atura te mau aposetolo e aore râ, te feia faatere o te autahu‘araa o tei mau i te mana no ô mai i te Atua ra, e ua ore atu ra te mau horo‘araa pae varua. Ua ite a‘e na te peropheta Isaïa e e tupu mau â taua huru ra e ua tohu oia e: « ua viivii te fenua i raro a‘e i te taata ra; ua pi‘o ratou i te ture ra; ua ruri-ê-hia e ratou tei haapa‘ohia ra; ua pi‘o ratou i te faufaa haapa‘o-tamau-hia ra » (Isaïa 24:5). E ere faahou atu ra i te Ekalesia na Iesu Mesia; e ekalesia ra na te taata nei. Ua taui-atoa-hia te i‘oa. Ua tupu atoa te taivaraa i te mau fenua Amerika (a hi‘o i te 4 Nephi).

Ua Tohuhia te Faaho‘iraa mai

  • Eaha te mau parau tohu i roto i te Faufaa Tahito e te Faufaa Apî tei tohu i te Faaho‘iraa mai ?

Ua ite a‘e ra te Atua i te ohipa e tupu mai, e no reira ua faaineine oia i te faaho‘iraa mai o te evanelia. Ua aparau atu te aposetolo ra o Petero i taua parau ra i te mau Ati Iuda: « E ia tono mai oia ia Iesu Mesia, o tei haapa‘ohia i mutaa ihora no outou: ei te ra‘i â ho‘i oia e parahi ai, e tae noa’tu i te tau e ti‘a‘i te mau mea atoa nei, ta te Atua i parau mai i te vaha o te mau peropheta mo‘a atoa no’na mai te matamua mai â o teie nei ao ra » (Te Ohipa 3:20–21).

Ua ite atoa o Ioane te Heheu Parau i te taime no te faaho‘iraa mai o te evanelia. Ua parau mai oia: « Hi‘o atura vau i te hoê melahi i te maueraa na ropu i te rêva nei; ma te evanelia e ti‘a i te vairaa ra ei pororaa’tu i te feia e parahi i te ao nei ra, i te mau fenua atoa, e te mau Ôpu atoa, e te mau reo atoa, e te mau nunaa atoa » (Apokalupo 14:6).

  • No te aha te Faaho‘i-faahou-raa mai i riro ai ei ohipa faufaa ?

  • A feruri na i te mau haamaitairaa tei tae mai i ni‘a ia outou na roto i te faaho‘i-faahou-raa-hia te Ekalesia a Iesu Mesia i ni‘a i te fenua nei.

Te tahi atu mau Papa‘iraa mo‘a