Books and Lessons
Pene 21: Te Horo‘a o te Varua Maitai


Pene 21

Te horo‘araa i te Varua Maitai

Hōho’a
A young girl being confirmed. Two men are standing behind her with their hands on her head.

Te Varua Maitai

I roto i te pene 7 ua haapii mai tatou e, e melo te Varua Maitai no te Atuaraa. « E tino Varua oia» (PH&PF 130:22). Aita to’na e tino i‘o e te ivi. Tei te mau vahi atoa ta’na faaururaa, i te taime hoê. Ta’na ohipa o te faaite ïa i te Metua e te Tamaiti e i te mau parau mau atoa. Taa ê noa’tu i te reira, e tamâ te Varua Maitai, e aore râ, e haamo‘a oia ia tatou no te faaineine ia tatou ia parahi i piha‘i iho i te Atua. E tama te Varua Maitai i to tatou aau ia ore tatou ia hinaaro faahou ia rave i te ino.

Te vai ra te taa-ê-raa i rotopu i te Varua Maitai e te horo‘araa i te Varua Maitai. I roto i teie pene e haapii tatou eaha te horo‘araa i te Varua Maitai e e nahea e ti‘a ai ia tatou ia farii i teie horo‘araa rahi no ô mai i te Atua ra.

Te Horo‘araa i te Varua Maitai

  • Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te Varua Maitai e te horo‘araa i te Varua Maitai ?

Te horo‘araa i te Varua Maitai o te haamaitairaa ïa – tei horo‘ahia i te taata tei tuu i to ratou faaroo i ni‘a ia Iesu Mesia, tei bapetizohia, e tei haamauhia ei melo no te Ekalesia – no te farii i te arata‘iraa e te faaururaa tamau no ô mai i te Varua Maitai ra.

Ua parau mai o Iosepha Semita e te ti‘aturi nei tatou i te horo‘araa i te Varua Maitai o te fariihia i teie mahana mai tei te mau mahana o te mau Aposetolo matamua ra. Te ti‘aturi nei tatou i teie horo‘a i roto i to’na îraa taatoa, to’na mana, to’na rahi e to’na hanahana. (A hi‘o Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia: Iosepha Semita [2007], 97–98).

E nehenehe te hoê taata e arata‘ihia e te Varua Maitai no te hoê taime poto ma te ore e farii i te horo‘a o te Varua Maitai (a hi‘o PH&PF 130:23). Tera râ, eita te reira arata‘iraa e vai tamau noa maori râ, ia bapetizohia te reira taata e ia farii oia i te tuuraa rima no te horo‘araa i te Varua Maitai. Te tai‘o nei tatou i roto i Te Ohipa, pene 10 e, ua farii te faehau Roma o Korenelio i te faaururaa na roto mai i te Varua Maitai i ite ai oia e, e parau mau te evanelia a Iesu Mesia. Aita râ o Korenelio i farii i te horo‘araa i te Varua Maitai e tae roa’tu i te taime a bapetizohia ai oia. Ua haapii mai te Peropheta Iosepha Semita e, ahiri aita o Korenelio i farii i te bapetizoraa e te horo‘araa i te Varua Maitai, e faaru‘e ïa te Varua Maitai ia’na (a hi‘o Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia: Iosepha Semita, 97).

I teie mahana, te mau taata e ere i te melo no te Ekalesia, te haapii nei ratou na roto i te mana o te Varua Maitai e, e parau mau te te Buka a Moromona (a hi‘o Moroni 10:4–5). Area râ, ia ore ratou e farii i te horo‘araa i te Varua Maitai, e faaru‘e mai ïa taua iteraa matamua ra ia ratou aita ratou e farii te haapapûraa tamau o te horo‘ahia mai i te feia tei farii i te horo‘araa i te Varua Maitai.

Te Fariiraa i te Horo‘araa i te Varua Maitai

  • Eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te farii i te auhoaraa tamau o te Varua Maitai ?

Ia oti te taata i te bapetizohia, e haamauhia ratou ei melo no te Ekalesia e e horo‘ahia ia ratou te horo‘araa i te Varua Maitai na roto i te tuuraa rima. I parau ho‘i te Fatu e, « E o tei roaa ia ratou te faaroo e haamau ïa orua ia ratou i roto i ta‘u nei ekalesia na roto i te tuuraa rima, e na‘u e horo‘a’tu i te horo‘a o te Varua Maitai i ni‘a ia ratou ra » (PH&PF 33:15).

E ti‘a i te mau peresibutero ti‘amâ atoa no te Ekalesia o tei haamanahia ia horo‘a i te horo‘araa i te Varua Maitai i te tahi atu taata. Area râ, aita e haapapûraa e e farii mau te taata i te faaururaa e i te arata‘iraa a te Varua Maitai no te mea noa e ua tuu mai na peresibutero i to raua rima i ni‘a i to’na upoo. E mea titauhia i te mau taata tata‘itahi « ia farii i te Varua Maitai ». Oia ho‘i, hoê noa iho rave‘a e tae mai ai te Varua Maitai i roto ia tatou maori râ, ia haapa‘o tatou e ia hinaaro tatou i te tauturu no roto mai i te ve‘a no te ra‘i mai.

No te farii i te tauturu a te Varua Maitai, ua titauhia ia tatou ia haapa‘o tuutuu ore noa i te mau faaueraa a te Atua. E mea ti‘a i to tatou mau mana‘o e ta tatou mau ohipa ia vai viivii ore noa.

Te Iteraa i te Faaururaa a te Varua Maitai

E paraparau mărû mai te Varua Maitai ia tatou. E mea pinepine ta’na faaururaa i te itehia mai te hoê « reo iti ha‘iha‘i » (a hi‘o 1 Te mau Arii 19:9–12; Helamana 5:30; PH&PF 85:6). Ua faataa mai te Peresideni Boyd K. Packer e: «E paraparau te Varua Maitai na roto i te hoê reo o ta outou e ite i roto i te aau hau atu i ta outou e faaroo. …Ia parau ana‘e tatou i te parau no te ‘faaroo’ i te muhumuhu a te Varua, i te rahiraa o te taime e faaite te hoê taata i te faaururaa a te varua ma te parau e, ‘ua tupu mai te hoê mana‘o i roto ia‘u …’ » Te parau faahou ra oia e, « Teie reo o te Varua, e reo mărû ïa, o te faauru mai i outou i te ohipa ta outou e rave e aore râ, i ta outou e parau, e aore râ, e faaara mai oia ia outou » (i roto i te Conference Report, Atopa 1994, 77; e aore ra, Ensign, Novema 1994, 60).

Te Hoê o te mau Horo‘a Rahi a‘e a te Atua

  • Eaha te mau haamaitairaa te ti‘a ia tatou ia farii na roto i te horo‘a o te Varua Maitai ?

Te horo‘araa i te Varua Maitai o te hoê ïa o te mau horo‘a rahi a‘e a te Atua ia tatou nei. Na roto i te Varua Maitai e ite ai tatou e, te ora nei te Atua, o Iesu te Mesia, e ua faaho‘i-faahou-hia mai Ta’na Ekalesia i ni‘a i te fenua nei. E farii tatou i te mau faaururaa a te Varua Maitai no te faaite ia tatou i te mau mea atoa ta tatou e rave (a hi‘o 2 Nephi 32:5). E haamo‘a te Varua Maitai ia tatou no te faaineine ia tatou ia ti‘a i mua i te aro o te Atua. E farii tatou i te mau horo‘a o te Varua (a hi‘o i te pene 22 i roto i teie buka). E nehenehe atoa teie horo‘a rahi no ô mai i te Metua i te Ao ra e horo‘a mai i te hau i roto i to tatou aau e i te haro‘aro‘araa i te mau mea na te Atua (a hi‘o 1 Korinetia 2:9–12).

  • No te aha te horo‘araa i te Varua Maitai i riro ai ei hoê o te mau horo‘araa rahi a‘e a te Atua ia tatou nei ?

Te Tahi atu mau Papa‘iraa Mo‘a