Books and Lessons
Pene 15: Te Nunaa Fafauhia a te Fatu


Pene 15

Te Nunaa Fafauhia a te Fatu

Hōho’a
The Old Testament prophet Abraham kneeling in prayer. Abraham is holding a staff in one hand and is looking toward the heavens as he prays. Sarah, the wife of Abraham, is depicted watching and with a look of humor on her face, from a tent portrayed in the background. Abraham and Sarah are depicted as elderly people.

Te Huru o te mau Fafauraa

  • Eaha te hoê fafauraa ? Eaha te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i parauhia ai e te hoê nunaa fafauhia ?

Mai mutaa iho mai â, ua rave te Fatu i te mau fafauraa i Ta’na mau tamarii i ni‘a i te fenua nei. Ia rave ana‘e To’na mau taata i te fafauraa (e aore ra, te euheraa) i mua Ia’na, ua ite ratou eaha Ta’na e titau ia ratou e eaha te mau haamaitairaa ta ratou e farii no roto mai Ia’na. E nehenehe ta ratou e rave maitai a‘e i Ta’na ohipa i ni‘a i te fenua nei. Te mau taata e rave i te fafauraa i mua i te Fatu e te mau fafauraa ta te Fatu e rave i mua ia ratou, e parauhia ratou te nunaa fafauhia a te Fatu. Ua riro te mau melo o te Ekalesia ei tuhaa no te nunaa fafauhia a te Fatu.

I roto i te evanelia, te fafauraa o te hoê ïa faaauraa mo‘a e aore ra, hoê euheraa te tahi e te tahi i rotopu i te Atua e te hoê taata. No te raveraa i te hoê fafauraa, e euhe mai te Atua i te haamaitairaa no te mau faaueraa taa ê tei haapa‘ohia. E faataa Oia i te mau ture o Ta’na mau fafauraa, e e heheu mai Oia i te reira mau ture i To’na mau peropheta. Mai te mea e, e haapa‘o tatou i te ture o te reira fafauraa, e farii ïa tatou i te mau haamaitairaa i euhehia mai. Mai te mea e, aita tatou e haapa‘o, e iriti Oia i te mau haamaitairaa, e i te tahi mau taime, e horo‘a’toahia mai te faautu‘araa.

Ei hi‘oraa, ia tomo ana‘e mai tatou i roto i te Ekalesia e rave tatou e rave rahi mau fafauraa i mua i te Atua (a hi‘o i te pene 20 i roto i teie buka). E fafau tatou i mua i te Faaora i roto i te bapetizoraa ia rave i To’na i‘oa i ni‘a iho ia tatou. Ei reira Oia e euhe mai e «e o ratou atoa o te tatarahapa e o te bapetizohia i to‘u ra i‘oa, oia ho‘i o Iesu Mesia, e e faaoroma‘i e tae noa’tu i te hopea ra, o ratou ho‘i ïa te faaorahia » (PH&PF 18:22). E fafau tatou i te Fatu a amu ai tatou i te oro‘a mo‘a (a hi‘o i te pene 23 i roto i teie buka). E euhe tatou ia rave i To’na i‘oa i ni‘a iho ia tatou, ia haamana‘o Ia’na, e ia haapa‘o i Ta’na mau faaueraa. Ua fafauhia mai ia tatou e, e vai noa te Varua Maitai i roto ia tatou. (A hi‘o PH&PF 20:77–79). Ia farii ana‘e tatou i to tatou mau oro‘a hiero, e rave tatou i te tahi atu mau fafauraa mo‘a e e fafauhia mai ia tatou te faateiteiraa no to tatou haapa‘o maitai (a hi‘o PH&PF 132; a hi‘o atoa i te pene 47 i roto i teie buka).

Ua rave atoa te Atua i te mau fafauraa taa ê i mua i te tahi mau taata e aore râ, te tahi mau pŭpŭ. Ua rave oia i te mau fafauraa taa ê i mua ia Adamu, Enoha, Noa, te mau tamarii a Iseraela, e o Lehi (a hi‘o Mose 6:31–36, 52; Genese 9:9–17; Exodo 19:5–6; 2 Nephi 1). Ua rave Oia i te hoê fafauraa taa ê i mua ia Aberahama e to’na mau huaai tei haamaitai i te mau melo o te Ekalesia e i te mau nunaa atoa o te fenua nei i teie mahana.

  • A feruri i te mau fafauraa ta outou i rave i mua i te Atua e te mau haamaitairaa Ta’na i fafau mai ia outou no te haapa‘oraa i te reira mau fafauraa.

Te Fafauraa a te Atua i mua ia Aberahama e To’na mau Huaai

  • Eaha te fafauraa a Aberahama ?

Ua riro o Aberahama, te hoê peropheta no te Faufaa Tahito, ei taata parau ti‘a rahi (a hi‘o i te hoho‘a i roto i teie pene). Ua pato‘i oia i te haamori i te mau idolo o to’na ra hui metua. Ua haapa‘o oia i te mau faaueraa atoa a te Fatu. No te parau ti‘a o Aberahama, ua rave te Fatu i te hoê fafauraa i mua ia’na e i to’na mau huaai.

Ua fafau mai te Fatu ia Aberahama e, e farii oia i te huaai rahi. Ua fafau mai Oia e, e ti‘a ia ratou paatoa ia farii i te evanelia, te mau haamaitairaa o te autahu‘araa, e te mau Oro‘a paatoa o te faateiteiraa. Na teie mau huaai e hopoi i te evanelia i te mau fenua atoa na roto i te mana o te autahu‘araa. Na roto ia ratou e haamaitaihia ai te mau utuafare atoa o te fenua nei (a hi‘o Aberahama 2:11). I muri a‘e ra ua fafau mai te Atua e, mai te mea e, e mea parau ti‘a ratou, e haamau Oia i Ta’na fafauraa i ni‘a i te mau u‘i atoa o te mau tamarii a Aberahama (a hi‘o Genese 17:4–8).

  • E mea nahea ia faaau i te mau faaueraa e te mau fafauraa i roto i te fafauraa a Aberahama, i ni‘a ia tatou ? A feruri e nahea ia faaohipa i teie uiraa i roto i te tahi e te tahi mau pŭpŭ, mai te utuafare, te vahi raveraa ohipa i roto i te taata, e aore ra, ei misionare).

E Nunaa Fafauhia te mau Melo o te Ekalesia

  • Eaha te mau haamaitairaa e te mau hopoi‘a i tae mai i ni‘a i te nunaa fafauhia a te Atua i teie mahana ?

E ere te huaai ti‘a ana‘e a Aberahama ta te Atua i parau o Ta’na nunaa fafauhia. Ua parau te Atua ia Aberahama, «O ratou atoa ho‘i o te farii i teie nei evanelia, e parauhia ratou i to oe nei i‘oa, e e tai‘ohia ei huaai no oe, e e ti‘a mai ratou i ni‘a, e e haamaitai ia oe ei metua no ratou » (Aberahama 2:10). No reira, e piti ïa pŭpŭ taata i roto i te fafauraa i ravehia i mua ia Aberahama: (1) Te mau huaai parau ti‘a a Aberahama e (2) tei faaamuhia i roto i to’na huaai na roto i te fariiraa e te oraraa i te evanelia a Iesu Mesia (a hi‘o 2 Nephi 30:2).

Ia bapetizohia tatou i roto i te Ekalesia, te tomo ra ïa tatou i roto i te fafauraa ta te Fatu i rave i mua ia Aberahama, Isaaka, e Iakoba (a hi‘o Galatia 3:26–29). Mai te mea e, e haapa‘o tatou, e fatu tatou i te mau haamaitairaa o taua fafauraa ra. E ti‘araa to tatou ia farii i te tauturu e te arata‘iraa no ô mai i te Varua Maitai ra. E ti‘araa to te mau tane ti‘amâ ia mau i te autahu‘araa. E roaa i te mau utuafare te mau haamaitairaa o te autahu‘araa. E roaa ia tatou te ora mure ore i roto i te basileia tiretiera. Aita e haamaitairaa rahi atu i te reira.

Ma te apitihia i taua mau haamaitairaa ra ta tatou i farii, tatou te nunaa fafauhia a te Fatu, e hopoi‘a rahi ta tatou. Ua fafau te Fatu ia Aberahama e, na roto i to’na huaai te evanelia e hopoihia ai i te mau fenua atoa. Te rave nei tatou i te reira hopoi‘a na roto i te faanahonahoraa misionare rave tamau a te Ekalesia, e na roto i te ohipa misionare e ravehia nei e te mau melo. Te haamaitairaa ia poro i te evanelia i to te ao atoa nei, ua horo‘ahia ïa i to te Ekalesia ana‘e a te Fatu e i To’na nunaa i fafauhia ra.

Tatou te nunaa fafauhia a te Fatu, ua titauhia ia tatou ia haapa‘o i Ta’na mau faaueraa. Ua na ô mai te Fatu e, « Ua ruuruuhia vau, o te Fatu, ia rave outou i te mea ta‘u i parau ra; ia ore râ outou ia rave i ta‘u i parau ra, e ore ïa ta outou fafauraa i reira » (PH&PF 82:10). Mai te mea e, e patoi tatou i ta tatou fafauraa i muri a‘e i te fariiraa tatou i te evanelia, e faufaa ore ïa te reira fafauraa e e faahapahia ïa tatou i mua i te Atua (a hi‘o PH&PF 132:4). Ua parau mai Oia e: «A haapae roa i te hara, oi topa’tu te mau utu‘a teiaha i ni‘a i to outou na mau upoo ? No te mea o tei tuuhia’tu te mea rahi ra, e mea rahi atoa ïa te titauhia’tu ia’na ra; e o oia o te hara i te maramarama rahi a‘e ra, e farii atoa ïa i te faahaparaa rahi a‘e » (PH&PF 82:2–3).

Te Fafauraa Apî e te Mure Ore Ho‘i

  • Eaha ta tatou e euhe ia farii ana‘e tatou i te evanelia ? Eaha te mau haamaitairaa ta te Metua i te Ao ra e horo‘a mai ia tatou ia haapa‘o ana‘e tatou i te reira mau euheraa ?

E parauhia te îraa o te evanelia te fafauraa apî e te mea mure ore ho‘i. Tei roto ïa te mau fafauraa i ravehia i te bapetizoraa, i roto i te oro‘a mo‘a, i roto i te hiero, e i te tahi atu taime. Ua parau te Fatu i te reira e mea mure ore no te mea na te hoê Atua mure ore i faatoro‘a e no te mea e ore roa te reira fafauraa e tauihia. Ua horo‘a atoa Oia i te reira fafauraa ia Adamu, ia Enoha, ia Noa, ia Aberahama e i te tahi atu mau peropheta. I roto i te reira auraa, e ere ïa i te mea apî. Tera râ, ua parau te Fatu i te reira e mea apî no te mea, i te mau taime atoa i faaho‘ihia mai te evanelia i muri a‘e i to’na rave-ê-raa-hia i te fenua nei, e mea apî ïa no te mau taata e farii i te reira (a hi‘o Ieremia 31:31–34; Ezekiela 37:26).

Ia farii tatou i te reira fafauraa apî e te mure ore ho‘i, te farii ra ïa tatou ia tatarahapa, ia bapetizohia, ia farii i te Varua Maitai, ia farii i to tatou oro‘a hiero, ia farii i te fafauraa o te faaipoiporaa i roto i te hiero, e ia pee e ia haapa‘o i te parau a te Mesia e tae noa’tu i te hopea o to tatou oraraa. Mai te mea e, e haapa‘o tatou i ta tatou mau fafauraa, e euhe mai to tatou Metua i te Ao ra (a hi‘o PH&PF 132:20–24; a hi‘o atoa i te pene 47 i roto i teie buka).

E mea fifi roa no te taata tahuti nei ia haro‘aro‘a i te faahiahia o taua euheraa ra . Te mau faaueraa ta’na i horo‘a mai, ua horo‘ahia mai ïa ei maitai no tatou, e mai te mea e e haapa‘o maitai tatou, e farii ïa tatou i te mau haamaitairaa e te mau mea nehenehe o te ra‘i e te fenua e amuri noa’tu. E ti‘a ia tatou ia ora i piha‘i iho Ia’na e ia farii i To’na here, te aroha, te mana, te maitai, te ite, te paari, te hanahana e te faatereraa.

  • Eaha te mea i titauhia i te nunaa fafauhia a te Fatu i roto i te parau no te ahu, te peu e te haapa‘oraa i te mau faaueraa a te Atua ?

Te tahi atu mau Papa‘iraa Mo‘a e te tahi atu mau Rave‘a