Books and Lessons
Pene 2: To Tatou Utuafare i te Ao ra


Pene 2

To tatou utuafare i te ao ra

Hōho’a
Hubble image of the galaxy

E mau tamarii tatou na to tatou Metua i te Ao ra

  • Eaha ta te mau papa‘iraa mo‘a e ta te mau peropheta no teie anotau e haapii mai nei ia tatou no ni‘a i to tatou auraa e te Atua ?

E ere te Atua to tatou noa Faatere e tei Hamani noa ia tatou; e Metua atoa oia no tatou i te ao ra. Ua riro te mau tane e te mau vahine atoa ei mau tamaiti e ei mau tamahine mau na te Atua. « Te taata, i roto i to’na huru varua, ua fanauhia ïa i te mau metua i te ao ra, e ua tupu i te paariraa i roto i te fare mure ore o te Metua, hou te haereraa mai i te fenua nei i roto i te hoê tino tahuti » (Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia: Joseph F. Smith [1998], 335).

Te mau taata atoa i fanauhia i te fenua nei, e taea‘e e aore râ e tuahine varua ïa no tatou. E mau tamarii varua tatou na to tatou na metua i te ao ra, no reira, ua fatu tatou i te puai no te faahotu i To’na mau huru hanahana. Na roto i te taraehara a Iesu Mesia, e ti‘a ia tatou ia riro mai to tatou Metua i te Ao ra e ia farii i te îraa o te oaoa.

  • Nahea to outou iteraa e, e tamarii outou na te Atua, i te faauru i to outou mau mana‘o, ta outou mau parau, e ta outou mau ohipa ?

Ua Faahotu na Tatou i te Huru Taata e te mau Taleni a Ora ai Tatou i te Ao ra

  • A feruri na i te mau taleni e te mau horo‘a tei fariihia e outou.

Te haapii mai nei te mau papa‘iraa mo‘a ia tatou e, ua faaineine te mau peropheta ia ratou iho ia riro ei mau ti‘a faatere i ni‘a i te fenua nei a vai ai ratou i roto i te huru varua i te ao ra (a hi‘o Alama 13:1–3). Hou a fanauhia mai ai ratou i roto i te tino tahuti nei, ua faatoro‘a (ma‘iti) a‘e na te Atua ia ratou ei mau ti‘a faatere i ni‘a i te fenua nei. Iesu, Adamu, e o Aberahama, o ratou te tahi o te reira mau ti‘a faatere. (A hi‘o Aberahama 3:22–23). Ua haapii o Iosepha Semita e, « te mau taata atoa e piiraa to ratou no te arata‘i i te taata i te fenua nei i roto i te Ekalesia ua ma‘iti-ê-hia na ïa no te rave i te reira » (Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia: Iosepha Semita [2007], 511). Area râ, e ti‘amâraa to te taata tata‘itahi i te fenua nei no te farii e aore ra no te pato‘i i te mau huru rave‘a atoa no te taviniraa.

Aita tatou paatoa i faito te huru i te ao ra. Ei hi‘oraa, ua ite tatou e, e mau tamaiti e e mau tamahine tatou na te mau metua i te ao ra – tane e te vahine (a hi‘o « Te utuafare: E Poro‘i i to te ao nei », Ensign, Novema 1995, 102). E mau taleni e e mau aravihi taa ê to tatou i to te tahi e to te tahi, e ua piihia tatou no te rave i tera e tera ohipa i te fenua nei. E hau atu to tatou ite no ni‘a i to tatou « mau aravihi mure ore » ia farii ana‘e tatou i to tatou haamaitairaa patereareha (a hi‘o Thomas S. Monson, i roro i te Conference Report, Atopa 1986, 82; aore râ Ensign, Novema 1986, 66).

Ua tapo‘ihia to tatou mau haamana‘oraa i to tatou oraraa hou te tahuti nei i te hoê paruru, tera râ, ua ite to tatou Metua i te Ao ra e, o vai tatou nei, e eaha te ohipa ta tatou i rave hou a haere mai ai tatou i ô nei. Ua ma‘iti Oia i te taime e te vahi i reira tatou tata‘itahi e fanauhia ai, i reira ho‘i e ti‘a ai ia tatou ia apo mai i te mau haapiiraa e titauhia ia tatou iho ia ite, e ia faaohipa maitai roa i to tatou iho mau taleni e to tatou huru taata.

  • E mea nahea te mau taleni o te tahi atu mau taata i te haamaitairaa ia outou ? E mea nahea to outou mau taleni e te mau horo‘a i te haamaitai ia vetahi ê ?

Ua Faaite mai to Tatou Metua i te Ao ra i te hoê Faanahonahoraa e Ti‘a ai ia Tatou ia Riro mai Ia’na ra te Huru

  • Nahea te oraraa i te fenua nei i te tauturu tatou ia faaineine ia riro mai to tatou Metua i te Ao ra ra te huru ?

Ua ite to tatou Metua i te Ao ra e, eita e tae‘ahia ia tatou te tahi mau huru faito teitei atu maori râ ia faaru‘e tatou Ia’na no te hoê taime. Ua hinaaro Oia ia faahotu tatou i te mau huru atua mai To’na. E no te faatupu i te reira, ua titauhia ia tatou ia faaru‘e i to tatou utuafare matamua ra e ia tamatahia tatou e ia roaa te ite ia tatou. Ua titauhia i to tatou varua ia faaahuhia i te tino tahuti. Ua titauhia ia tatou ia faaru‘e i to tatou tino tahuti ia tae i te poheraa e ia tahoê faahou atu i te reira i roto i te Ti‘a-faahou-raa. I muri iho e farii tatou i te tino tahuti ore mai to to tatou Metua i te Ao ra. Mai te mea e, e manuïa tatou i roto i to tatou mau tamataraa, e farii ïa tatou i te îraa o te oaoa tei roaa i to tatou Metua i te Ao ra. (A hi‘o PH&PF 93:30–34).

Ua faatupu to tatou Metua i te Ao ra i te hoê Apooraa Rahi no te faaite i Ta’na faanahonahoraa no to tatou haereraa i mua (a hi‘o Te mau Haapiiraa a te mau Peresideniraa o te Ekalesia: Iosepha Semita, 209, 511). Ua ite a‘e ra tatou e, mai te mea e, e haapa‘o tatou i Ta’na faanahonahoraa, e riro mai ïa tatou mai Ia’na ra te huru. E farii tatou i te hoê tino ti‘afaahou; e farii tatou i te taatoa o te mana i te ra‘i ra e i te fenua nei; e riro mai tatou ei mau metua i te ao ra e e farii tatou i te mau tamarii varua mai Ia’na atoa ra (a hi‘o PH&PF 132:19–20).

Ua ite a‘e ra tatou e, e faataa Oia i te hoê fenua no tatou i reira ho‘i tatou e tamatahia ai (a hi‘o Aberahama 3:24–26). E tapo‘ihia to tatou haamana‘oraa i te hoê paruru, i reira e mo‘ehia ai ia tatou te parau no to tatou nohoraa i te ao ra. E mea titauhia te reira ia ti‘a hoi ia tatou ia faaohipa i to tatou ti‘amâraa ia ma‘iti i te maitai e aore râ i te ino, ma te ore e faauruhia i te haamana‘oraa i to tatou oraraa i piha‘i iho i to tatou Metua i te Ao ra. E no reira, e ti‘a ïa ia tatou ia haapa‘o i Ta’na parau na roto i to tatou faaroo Ia’na, eiaha râ, na roto i to tatou iteraa e aore râ to tatou haamana‘oraa Ia’na. E tauturu Oia ia tatou ia ite i te parau mau ia faaroo faahou ana‘e tatou i te reira i ni‘a i te fenua nei (a hi‘o Ioane 18:37).

I roto i te Apooraa Rahi ua haapii atoa mai tatou i te tumu o to tatou haereraa i mua: ia roaa te îraa o te oaoa. Area râ, ua haapii atoa mai tatou e, e haavarehia te tahi pae o tatou, e ma‘iti ratou i te tahi atu mau haere‘a, e mo‘e ê atu ai. Ua haapii mai tatou e, e farii tatou paatoa i te mau tamataraa i roto i to tatou oraraa: te ma‘i, te ino‘ino, te pe‘ape‘a, te oto e te pohe. Tera râ, ua ite tatou e, i horo‘ahia mai te reira mau mea ia tatou nei ei haapiiraa ia tatou e ei maitai no tatou (a hi‘o PH&PF 122:7). Mai te mea e, e farii tatou i te reira, e tamâ te reira mau tamataraa tatou eita râ ei haamou ia tatou. E haapii te reira ia tatou ia rave tuutuu ore noa, ia faaoromai, e ia aroha (a hi‘o Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia: Spencer W. Kimball [2006], 15–16).

I roto i te reira apooraa ua haapii atoa mai tatou e, no to tatou paruparu, taatou paatoa, eiaha râ te mau tamarii rii, e hara tatou (a hi‘o PH&PF 29:46–47). Ua haapii mai tatou e, e faataahia te hoê Faaora no tatou ia ti‘a ia tatou ia upooti‘a i ni‘a i ta tatou mau hara e ni‘a i te pohe na roto i te Ti‘a-faahou-raa. Ua haapii mai tatou e, mai te mea e, e tuu tatou i to tatou faaroo i roto Ia’na, ma te haapa‘o i Ta’na mau parau e te pee i To’na huru, e faateiteihia ïa tatou e e riro mai tatou mai to tatou Metua i te Ao ra te huru. E roaa ia tatou te îraa o te oaoa.

  • A tabula i te tahi mau huru o te Metua i te Ao ra. E nahea te faanahonahoraa o te faaoraraa i te tauturu ia tatou ia faahotu i te reira mau huru ?

Te tahi atu mau papa‘iraa mo‘a