2021
Să apărăm constituția noastră inspirată de Divinitate
mai 2021


Să apărăm constituția noastră inspirată de Divinitate

Credința noastră în inspirația divină oferă sfinților din zilele din urmă responsabilitatea unică de a susține și apăra Constituția Statelor Unite și principiile constituționalismului.

În această perioadă de neliniște, am simțit că trebuie să vorbesc despre inspirata Constituție a Statelor Unite. Această constituție are o importanță specială pentru membrii noștri din Statele Unite, dar stă, de asemenea, la baza multor constituții din lume.

I.

Constituția este temelia guvernării. Oferă structură și limite pentru exercitarea puterilor de guvernare. Constituția Statelor Unite este cea mai veche constituție scrisă care este încă în vigoare astăzi. Deși inițial a fost adoptată doar de un număr mic de colonii, a devenit curând un model în întreaga lume. Astăzi, toate națiunile, cu excepția a trei, au adoptat constituții scrise.1

În aceste remarci, nu vorbesc în favoarea niciunui partid politic sau alt grup. Vorbesc în favoarea Constituției Statelor Unite, pe care am studiat-o mai bine de 60 de ani. Vorbesc din experiența mea de grefier al președintelui Curții Supreme a Statelor Unite. Vorbesc din experiența mea de 15 ani de profesor de drept și cea de 3 ani și jumătate de judecător în cadrul Curții Supreme a statului Utah. Cel mai important, vorbesc din experiența mea de 37 de ani în calitate de apostol al lui Isus Hristos, responsabil să studieze însemnătatea Constituției Statelor Unite, inspirată de Divinitate, în lucrarea Bisericii Sale restaurate.

Constituția Statelor Unite este unică deoarece Dumnezeu a revelat că El a „[stabilit-o]” „pentru drepturile și apărarea tuturor făpturilor” (Doctrină și legăminte 101:77; vedeți, de asemenea versetul 80). Acesta este motivul pentru care această constituție prezintă un interes deosebit pentru Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă din întreaga lume. Dacă sau cum trebuie puse în practică principiile ei în alte națiuni ale lumii sunt aspecte pe care trebuie să le hotărască respectivele națiuni.

Care a fost scopul lui Dumnezeu în stabilirea Constituției Statelor Unite? Îl observăm în doctrina libertății morale de a alege. În primele decenii ale Bisericii, membrii ei de la frontiera vestică sufereau persecuții atât în privat, cât și în public. În parte, aceasta s-a întâmplat din cauza opoziției lor față de sclavia existentă în acea vreme în Statele Unite. În aceste circumstanțe nefericite, Dumnezeu a revelat prin profetul Joseph Smith adevăruri eterne despre doctrina Sa.

Dumnezeu le-a oferit copiilor Săi libertatea morală de a alege – puterea de a hotărî și de a acționa. Condiția cea mai de dorit pentru exercitarea acelei libertăți de a alege este libertatea maximă a bărbaților și femeilor de a acționa potrivit alegerilor lor individuale. Atunci, este explicat în revelație, „fiecare om [poate fi] răspunzător pentru propriile păcate în ziua judecății” (Doctrină și legăminte 101:78). „De aceea”, a revelat Domnul, „nu este drept ca un om să fie înrobit de un altul” (Doctrină și legăminte 101:79). Aceasta înseamnă clar că sclavia oamenilor este greșită. Și, potrivit aceluiași principiu, este greșit ca cetățenii să nu aibă niciun cuvânt în alegerea conducătorilor lor sau stabilirea legilor lor.

II.

Convingerea noastră că Divinitatea a inspirat Constituția Statelor Unite nu înseamnă că fiecare cuvânt sau frază a fost revelată de Divinitate, precum prevederile referitoare la numărul de reprezentanți ai fiecărui stat sau vârsta minimă a fiecăruia.2 Constituția nu a fost „un document dezvoltat pe deplin”, a spus președintele J. Reuben Clark. „Din contră”, a explicat el, „noi credem că trebuie să crească și să se dezvolte pentru a împlini necesitățile schimbătoare ale unei lumi care avansează”3. De exemplu, amendamente inspirate au abolit sclavia și au acordat femeilor dreptul de a vota. Totuși, noi nu considerăm că fiecare hotărâre a Curții Supreme când interpretează constituția este inspirată.

Eu cred că, în Constituția Statelor Unite, sunt incluse cel puțin cinci principii inspirate de Divinitate.4

Primul este principiul că sursa puterii guvernului este poporul. Într-o perioadă în care se presupunea, în mod universal, că puterea suverană venea din dreptul divin al regilor sau din puterea militară, atribuirea puterii suverane poporului a fost un principiu revoluționar. Filosofii au susținut acest principiu, dar Constituția Statelor Unite a fost prima care l-a pus în practică. Faptul că poporul are puterea suverană nu înseamnă că gloatele sau alte grupuri de oameni pot interveni pentru a intimida sau forța guvernul să ia măsuri. Constituția a dus la întemeierea unei republici democratice constituționale, în care oamenii își exercită puterea prin reprezentanții pe care i-au ales.

Un al doilea principiu inspirat este împărțirea puterii delegate între națiune și statele componente ale țării. În sistemul nostru federal, acest principiu fără precedent a fost, uneori, modificat prin amendamente inspirate, precum cele privind abolirea sclaviei și acordarea drepturilor de vot femeilor, așa cum am menționat mai devreme. Un aspect important, Constituția Statelor Unite limitează guvernul național la exercitarea puterilor oferite clar sau implicit și oferă toate celelalte puteri guvernamentale „statelor respective sau poporului”5.

Un alt principiu inspirat este separarea puterilor. Cu mai bine de un secol înaintea Convenției Constituționale din anul 1787, parlamentul englez a inițiat separarea autorității legislative de cea executivă când a luat cu forța anumite puteri de la rege. Convenția americană a fost inspirată să delege puterile executive, legislative și juridice independente, astfel încât aceste trei ramuri să se poată verifica una pe cealaltă.

Un al patrulea principiu inspirat se găsește în cumulul de garanții vitale cu privire la drepturile individuale și limitările concrete ale autorității guvernului în Declarația drepturilor omului, adoptată ca amendament la doar trei ani după ce a intrat în vigoare constituția. Conceptul de declarație a drepturilor omului nu era nou. Aici, inspirația a constat în implementarea principiilor inițiate în Anglia, începând cu Magna Carta. Cei care au scris constituția erau familiarizați cu acestea, deoarece unele dintre cartele coloniilor aveau astfel de garanții.

Fără o declarație a drepturilor omului, America nu ar fi putut sluji ca națiune gazdă pentru restaurarea Evangheliei, care a început cu doar trei decenii mai târziu. Prevederile originale potrivit cărora nu ar trebui să existe condiționări de apartenență religioasă pentru ocuparea funcțiilor publice au fost inspirate de Divinitate6, dar adăugarea libertății religioase și garanției că nu se va stabili o religie favorizată din Primul Amendament a fost esențială. Observăm, de asemenea, inspirație divină în libertatea de exprimare și a presei din Primul Amendament și în protecțiile personale din alte amendamente, precum cele pentru urmăririle penale.

Imagine
Noi, poporul

În al cincilea și ultimul rând, eu văd inspirație divină în rolul esențial al întregii constituții. Noi trebuie să fim guvernați de lege, nu de persoane individuale și loialitatea noastră este față de constituție și față de principiile și procesele sale, nu față de vreun funcționar public. În acest fel, toate persoanele trebuie să fie egale în fața legii. Aceste principii blochează ambițiile autocrate, care au dus la coruperea democrației în unele țări. Acestea înseamnă, de asemenea, că niciuna dintre cele trei ramuri ale guvernării nu trebuie să le domine pe celelalte sau să le împiedice să-și îndeplinească funcțiile constituționale corespunzătoare de a se verifica una pe cealaltă.

III.

În pofida principiilor inspirate de Divinitate ale Constituției Statelor Unite, când au fost exercitate de muritori imperfecți, efectele lor menite nu au fost mereu obținute. Subiecte importante ale legiferării, cum ar fi unele legi care reglementează relațiile de familie, au fost preluate de către guvernul federal de la diferitele state. Garantarea libertății de exprimare din Primul Amendament a fost, uneori, diluată de suprimarea exprimării impopulare. Principiul separării puterilor a fost mereu sub presiune, cu fluxuri și refluxuri ale unei ramuri a guvernării care exercita sau inhiba puterile delegate alteia.

Sunt și alte pericole care subminează principiile inspirate ale Constituției Statelor Unite. Prestigiul constituției este diminuat de eforturi de a înlocui libertatea și autoguvernarea, care sunt temelia acesteia, cu tendințele sociale actuale. Autoritatea constituției este trivializată în momentul în care candidați sau oficialități ignoră principiile ei. Demnitatea și forța constituției este redusă de cei care fac referire la ea ca la un test de loialitate sau un slogan politic, în locul statutului ei măreț de sursă a autorizării și limitării autorității guvernamentale.

IV.

Credința noastră în inspirația divină oferă sfinților din zilele din urmă responsabilitatea unică de a susține și apăra Constituția Statelor Unite și principiile constituționalismului oriunde trăim. Noi trebuie să ne încredem în Domnul și să fim optimiști cu privire la viitorul acestei națiuni.

Ce altceva trebuie să mai facă sfinții din zilele din urmă credincioși? Trebuie să ne rugăm ca Domnul să îndrume și să binecuvânteze toate națiunile și conducătorii lor. Aceasta face parte din articolele noastre de credință. Faptul de a ne supune președinților sau conducătorilor7, desigur, nu reprezintă un obstacol în a ne opune unor legi și reguli individuale. Este necesar ca ca noi să ne exercităm influența în mod politicos și pașnic în limitele constituțiilor noastre și legilor în vigoare. În privința aspectelor contestate, trebuie să căutăm să moderăm și să unificăm.

Există și alte responsabilități care fac parte din susținerea constituției inspirate. Trebuie să învățăm și să apărăm principiile inspirate ale constituției. Trebuie să căutăm și să susținem persoane înțelepte și bune, care vor susține aceste principii în acțiunile lor publice.8 Trebuie să fim cetățeni informați, care sunt activi în a-și face simțită influența în chestiuni civice.

În Statele Unite și în alte democrații, influența politică este exercitată prin candidarea la funcții publice (pe care o încurajăm), prin vot, prin sprijin financiar, prin calitatea de membru în partide politice și slujirea în cadrul lor și prin comunicări oficiale continue către oficialități, partide și candidați. Pentru a funcționa bine, o democrație are nevoie de toate acestea, însă nu este necesar ca un cetățean conștiincios să le presteze pe toate.

Există multe aspecte politice și niciun partid, program politic sau candidat în sine nu poate îndeplini toate preferințele personale. Prin urmare, fiecare cetățean trebuie să hotărască în ceea ce privește aspectele care sunt cele mai importante pentru el într-un anumit moment. Apoi, membrii trebuie să caute inspirație pentru a ști cum să-și exercite influența potrivit priorităților lor individuale. Acest proces nu va fi ușor. Poate necesita schimbarea partidului sau candidatului susținut, chiar de la alegere la alegere.

Astfel de acțiuni independente necesită, uneori, ca alegătorii să susțină candidați sau partide ori programe politice pe ale căror alte poziții nu le pot aproba.9 Acesta este unul dintre motivele pentru care îi încurajăm pe membrii noștri să se abțină de la a se judeca unii pe alții pe probleme legate de politică. Nu trebuie să susținem niciodată că un sfânt din zilele din urmă credincios nu poate aparține unui anumit partid sau vota un anumit candidat. Noi predicăm principii corecte și îi lăsăm pe membrii noștri să aleagă cum să prioritizeze și cum să pună în practică aceste principii în aspectele prezentate din când în când. Insistăm, de asemenea, și îi rugăm pe conducătorii noștri locali să insiste ca alegerile și afilierile politice să nu fie subiectul învățăturilor sau promovării în niciuna dintre adunările noastre ale Bisericii.

Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă va exercita, desigur, dreptul ei de a susține sau a se opune anumitor propuneri legislative concrete despre care credem că vor avea un impact asupra exercitării libere a religiei sau asupra intereselor esențiale ale organizațiilor Bisericii.

Depun mărturie despre Constituția Statelor Unite inspirată de Divinitate și mă rog ca noi, cei care recunoaștem Ființa Divină care a inspirat-o, să susținem și să apărăm mereu principiile ei mărețe. În numele lui Isus Hristos, amin.

Note

  1. Vedeți Mark Tushnet, „Constitution”, în Michel Rosenfeld și András Sajó, redactori, The Oxford Handbook of Comparative Constitutional Law (2012), p. 222. Cele trei țări care au constituții codificate nescrise sunt Regatul Unit, Noua Zeelandă și Israel. Fiecare dintre acestea are tradiții puternice legate de constituționalism, deși prevederile privind guvernarea nu sunt adunate într-un singur document.

  2. Vedeți United States Constitution (Constituția Statelor Unite), articolul 1, secțiunea 2.

  3. J. Reuben Clark jr., „Constitutional Government: Our Birthright Threatened”, Vital Speeches of the Day, 1 ian. 1939, p. 177, citat în Martin B. Hickman, „J. Reuben Clark, Jr.: The Constitution and the Great Fundamentals”, în Ray C. Hillam, redactor, By the Hands of Wise Men: Essays on the U.S. Constitution (1979), p. 53. Brigham Young a avut o părere similară despre cum constituția trebuie să fie dezvoltată, predicând că legislatorii „au pus temelia și că generațiile viitoare au datoria să-i clădească suprastructura” [Discourses of Brigham Young, selecție realizată de John A. Widtsoe (1954), p. 359].

  4. Acestea cinci sunt similare, dar nu identice cu cele sugerate în J. Reuben Clark, Stand Fast by Our Constitution (1973), p. 7; Ezra Taft Benson, „Our Divine Constitution”, Ensign, nov. 1987, p. 4-7; și Ezra Taft Benson, „The Constitution – A Glorious Standard”, Ensign, sept. 1987, p. 6-11. Vedeți, în general, Noel B. Reynolds, „The Doctrine of an Inspired Constitution”, în By the Hands of Wise Men, p. 1-28.

  5. United States Constitution (Constituția Statelor Unite), amendamentul 10.

  6. Vedeți United States Constitution (Constituția Statelor Unite), articolul 6.

  7. Vedeți Articolele de credință 1:12.

  8. Vedeți Doctrină și legăminte 98:10.

  9. Vedeți David B. Magleby, „The Necessity of Political Parties and the Importance of Compromise”, BYU Studies, vol. 54, nr. 4 (2015), p. 7-23.