2017
Arata’ira’a ’āpī nō te mau rurura’a a te autahu’ara’a a Melehizedeka ’e a te Sōtaiete Tauturu
November 2017


Arata’ira’a ’āpī nō te mau rurura’a a te autahu’ara’a a Melehizedeka ’e a te Sōtaiete Tauturu i te sābati

« E aha tā’u e rave ’aita ho’i e buka ? » ’ua mana’o ’o Nancy Feragen, e ’orometua Sōtaiete Tauturu, i te taime mātāmua ’a hi’o ai ’oia i te Mai, pe’e mai—nō te autahu’ara’a a Melehizedeka ’e te Sōtaiete Tauturu. « I te ha’amatara’a, ’ua pe’ape’a vau », tē parau nei ’oia. « ’Ua tae mai rā te mana’o ē : ’ua hina’aro te Fatu ia tātou ’ia amo rahi atu ā i te hōpoi’a nō tā tātou iho ha’api’ira’a ’e ’ia ha’amara’a i te fāito pae vārua ’ei taea’e ’e ’ei tuahine i roto i te ’evanelia ».

« E mea huru ri’ari’a ’ia tuu i te ti’aturi i ni’a i te Fatu ’e ’ia fa’aineine ’e ’ia haere mai e arata’i i te hō’ē tāu’ara’a parau ma te mātēria ’ore », tē parau ra Linda Harmon, e peresideni Sōtaiete Tauturu, « ’ia nā reira rā ’oe—’e mai te peu ’ua fa’aineine ’oe nā roto i te pure, te tuatāpapara’a, te haerera’a i te hiero ’e te mau mea ato’a i fa’auruhia ’oe ’ia rave—e mea fa’ahiahia roa ïa ».

Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora

« Hō’ē fifi i roto i teie fa’anahora’a ha’api’ira’a ’āpī, ’o te tūra’ira’a ïa i te mau ta’ata ’eiaha rātou e ha’api’i ‘mai te tau tahito ra’ », ’ua parau te ’episekōpo Boyd Roberts. « Tītau-noa-hia ’ia fa’aea tātou i te ueue haere i te parau, fa’aātea ia tātou ’e vaiiho i te Vārua ’ia ha’api’i ».

« E rāve’a ha’api’ira’a ’āpī e nehenehe e ha’afifi i te tahi mau ta’ata », ’ua parau ’o Lisa Smith, e peresideni Sōtaiete Tauturu, nō ni’a i te Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora. « Terā te tumu e mea faufa’a ’ia fa’a’ite i te hi’ora’a ha’api’ira’a maita’i ’e ’ia fa’aitoito i te feiā fa’atere ’ia haere tāmau i te rurura’a a te ’āpo’ora’a a te mau ’orometua ha’api’i ’e te mau ’orometua », ’ua parau ’oia.

Fa’aineine ’e ha’api’i

Tē parau ra David Mickelson, e ’orometua pupu tahu’a rahi ē, e au te parau « ’a ha’api’i itoito atu ’outou » i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 88:78 « i tā tātou fa’aineinera’a nā mua ’e tō tātou ’aravihi ’ia fa’aitoito i te pe’e i te Vārua ’a ha’api’i ai tātou. Mai te peu e fa’aitoito tātou i te ha’api’i, e tauturu mai te maita’i o te Fa’aora ia tātou ’e e ha’api’i maita’i fa’ahou roa atu tātou. I tō’u mana’o, ’o te reira te rāve’a ha’api’ira’a maita’i roa a te Fatu. Tītauhia ’ia hina’aro te ’orometua—te ta’ata rauti i te tāu’ara’a parau—’ia vaiiho i te Vārua ’ia ha’api’i iāna ».

’Ua fa’aineine Adam Bushman, e ’orometua pupu peresibutero, i tāna ha’api’ira’a nā roto i te tai’ora’a i te mau a’ora’a o te ’āmuira’a rahi i parauhia, ’ei reira ’ua feruri ’oia nā roto i te pure i te mau tumu parau faufa’a roa a’e nō tōna pupu peresibutero. Tē parau ra ’oia : « ’Ei tauturura’a i te mau taea’e ’ia rave i te taime nō te feruri i ni’a i te reira, e hāponohia te hō’ē rata uira i roto i te hepetoma e parau ē : ‘Teie hō’ē a’ora’a tā tātou e paraparau ’e tē hina’aro nei mātou ’ia feruri ’outou i te mau uira’a i muri nei’ ».

’Āpoo ’e ha’api’i ’āmui

« ’Aita fa’ahou te mau rurura’a sābati a te Sōtaiete Tauturu i te hōpoi’a nō te mau ’orometua noa », tē parau ra Brooke Jensen, e tauturu i roto i te peresidenira’a Sōtaiete Tauturu. « E tuha’a ’ohipa tā te melo tāta’itahi ».

’Ua tae mai te mana’o i roto i te taea’e Bushman ē, e mea ta’a ’ē mau ’ia pārahi ’ōmenemene. « E mea au roa nā’u », ’ua parau ’oia. « E taui roa te huru o te tāu’ara’a parau. E taui tā te ta’ata e tīa’i ra. I teienei e mea rahi a’e te ta’ata paraparau. ’Aita fa’ahou terā noa nā taea’e e piti ’aore rā e toru e pāhono noa mai, e mau ta’ata ’āpī e paraparau ra ».

I te fa’aroo-mātāmua-ra’a Rebecca Siebach, e tuahine Sōtaiete Tauturu, nō ni’a i te fa’atumura’a ’āpī i ni’a i te mau ’āpo’ora’a, ’oi’oi roa ’oia i te ha’amana’ora’a i tōna mau hoa tei fa’aea i te haere mai i te purera’a. ’Ua parau ’oia : « ’Ua ’ite au i tō rātou mau māna’ona’ora’a ». « ’Ua parau mai rātou iā’u nō ni’a i tō rātou taiāra’a ’e te fifi nō te haere mai i te purera’a, ’ua mana’o atura vau ē, teie te taime tano nō te toro atu i te rima ia rātou ma te parau ē, ‘E faufa’a rahi nō mātou ’ia haere mai ’outou i roto i tā tātou ’āpo’ora’a ! ’A haere mai ’e ’a parau mai ! »

« ’A tahi ra vau e paraparau ai i roto i te hō’ē rurura’a ’āpo’ora’a », tē parau ra LonaMarie Cook, e tauturu i roto i te peresidenira’a Sōtaiete Tauturu, « ’ua au roa vau i te ’itera’a i te mau ta’ata i te pāturura’a i tō’u mana’o ’e i te rirora’a ’ei tino i roto i te reira pupu ta’ata ».

Fāri’i ’e ’ohipa mai te au i te fa’aurura’a

« Tē fa’atupu ra tātou i te hō’ē vāhi e ha’api’i mai te Vārua ’e e haru ’e e fa’aroo tō tātou tari’a », ’ua parau te ’episekōpo Roberts. « ’O te Vārua atura te ’orometua, ’o te fa’a’ite ia tātou e aha te tītauhia ’ia rave i roto i tō tātou iho orara’a, te orara’a o te ’utuāfare ’e tā tātou mau pi’ira’a. Te mea tā tātou e rave i muri mai i teie mau muhumuhu, ’o te mea ïa e arata’i i te fa’afāriura’a mau ’e i te tāvinira’a mau ».

’Ua parau Susan Farr, e peresideni Sōtaiete Tauturu : « E tūra’i teie ravera’a ia tātou ’ia ti’a i ni’a ’e ’ia rave, e ’ere i te haere-noa-ra’a i rāpae i te ha’api’ira’a ma te mana’o ē ‘e ha’api’ira’a au mau’, ē ’aita i maoro ’ua mo’ehia te reira. E tauturu te ’āpoo-’āmui-ra’a ia tātou ’ia ’ite ē, nā tātou pā’āto’a te ’apora’a ’e te ’ohipara’a—e ’ere nā te ’orometua noa ».

« ’Ia tāpa’opa’o tātou i tō tātou mau mana’o ’a ’ohipa atu ai, tē fa’atupu ra ïa tātou i te tauira’a ’ā’au ’e tē riro nei tātou ’ei mau tāvini maita’i a’e nā te Fatu », tē parau ra Susan Mitchell, e tauturu i roto i te hō’ē peresidenira’a Sōtaiete Tauturu.

’Ua parau te tuahine Smith : « Nō te ’itera’a ē e ti’a’aura’a i ni’a ia ’oe ’e e anihia mai e aha tō ’oe mana’o, ’ua riro atura ’oe ’ei ta’ata ’ohipa i roto i te rurura’a i te patura’a i tō ’oe ’itera’a pāpū ».

’Ua parau Landen Roundy, e tīa’i pupu tahu’a rahi ē, ’ua riro te hāponora’a i te rata uira nō ni’a i te mau mea i paraparauhia ’ei « tauturu nō te mau melo ’ia hi’o i te mau ’ohipa e tupu nō rātou i roto i te hepetoma ’e ’ia fa’aineine nō te fa’a’ite mai i te reira i te sābati nō muri iho ».

’Ua parau fa’ahou te ’episekōpo Roberts ē : « ’Ua ’ite au i te hō’ē vārua au ’e te tāmau nō te fa’a’itera’a ’e te ’apora’a i roto i te hepetoma ’a paraparau haere ai te mau taea’e nā roto i te rata uira, i te fa’a’itera’a i te tahi mana’o tō rātou ’e te mea tā rātou i putapū, i te ha’apūaira’a i tō rātou pupu autahu’ara’a ».

« ’Ua hina’aro te Fatu ’ia fāriu tō tātou ’ā’au i ni’a i te tahi ’e e tupu mai te reira ’ia ruru tātou ma te fā », ’ua ’ōpani mai te tuahine Siebach. « Tē tauturu nei teie fa’anahora’a ha’api’ira’a ’āpī ia tātou ’ia ’ite i te mau tumu parau e tano ’ia hi’o, ’ia ha’amau i te mau fā, ’ia fāriu i ni’a i te puna ti’a nō te mau pāhonora’a, ’ia fāri’i i te heheura’a nō tātou iho ’e ’ia fa’aitoito te tahi i te tahi ’a fāriu ai tātou i ni’a i te mau peropheta ora nō te mau pāhonora’a tei tītauhia i tō tātou nei anotau ».