2017
Rurura’a nō te piti ’e te toru o te sābati
November 2017


Rurura’a nō te piti ’e te toru o te sābati

I te piti ’e te toru o te sābati ’o te ’āva’e tāta’itahi, e tuatāpapa te mau pupu Autahu’ara’a ’a Melehīzēdeka ’e te Sōtaiete Tauturu i te mau ha’api’ira’a a te mau peropheta ora, te mau ’āpōsetolo, ’e te tahi atu mau ti’a fa’atere i roto i te ’āmuira’a rahi fātata mai a’e. E nehenehe e ’āparau i te mau huru parau poro’i ato’a nō roto mai i te ’āmuira’a fātata mai a’e.

I te rahira’a o te taime, e mā’iti te peresidenira’a o te pupu peresibutero, te feiā fa’atere o te pupu tahu’a rahi, ’e ’aore rā, te peresidenira’a Sōtaiete Tauturu i te hō’ē parau poro’i nō te ’āmuira’a, ia au i te mau hina’aro o te mau melo, noa atu ē, e hōro’a mai te ēpisekōpo ’e ’aore rā, te peresideni titi i te tahi mana’o tauturu. E nehenehe te feiā fa’atere e mā’iti i te hō’ē parau poro’i e tū’ati i ni’a i te tumu parau i ’āparauhia i roto i te ’āpo’ora’a paroisa nō te sābati mātāmua, ’e ’aore rā, e nehenehe rātou e mā’iti i te tahi atu parau poro’i ia au i te fa’aurura’a a te Vārua. E ’imi te feiā fa’atere ’e te mau orometua ha’api’i i te mau rāve’a nō te fa’aitoito i te mau melo ’ia tāi’o i te mau parau poro’i i mā’itihia nā mua roa, ’e ’ia haere mai ma te ineine ’ia fa’a’ite i te mau mana’o. E nehenehe te mau ’ōhipara’a nō te ha’api’ira’a i raro nei, tei niuhia i ni’a i te mau parau tumu i roto i te Ha’api’i mai tā te Fa’aora, e tūra’i i te mau melo ’ia ’apo mai, mai roto mai i te mau parau poro’i nō te ’āmuira’a rahi.

Sharon Eubank, « Tū’ama i tō ’outou mōrī »

’A ani i te mau melo o tā ’outou pupu ’e ’aore rā, te Sōtaiete Tauturu ’ia feruri ē, e mea nāfea tō rātou orara’a i te fa’auru-ra’a-hia nō te maita’i, nā te hō’ē vahine parau ti’a ’e te ha’apa’o maita’i. ’A feruri ’ia ani i te tahi mau melo ’ia fa’a’ite mai e mea nāfea teie vahine ’ia hōho’a i te hō’ē huru ’e ’aore rā, hau atu, ’o te mau vahine parau ti’a i vauvauhia i roto i te parau poro’i a te tuahine Eubank. E aha tā tātou e ha’api’i mai nei nā roto mai i te tuahine Eubank nō ni’a i te uira’a ē, nāfea tātou e riro mai ai « ’ei pūai pāpū i roto i te tupura’a rahi o te ’Ēkālesia i roto i te nūmera ’e i te pae vārua, i te mau mahana hōpe’a nei » ?

Neill F. Marriott, « ’Ei roto i te Atua e pārahi ai ’e tātā’i i te ’amahara’a »

E nehenehe teie parau poro’i e tauturu i te mau melo o te feruri ra ē, ’ua ta’a rātou i te Metua i te Ao ra ’e ’aore rā, i te mau ta’ata ’ati a’e ia rātou. E aha te mea e tauturu i te feiā tā ’outou e ha’api’i ’ia hāro’aro’a e aha te hō’ē ’amaha ? E nehenehe ’outou e hōpoi mai i te mau hōho’a nō te mau ’amaha rau. E aha te tātarara’a a te tuahine Marriott nō te parau ra ’amahara’a ? E aha te mea e nehenehe e fa’atupu i te afā i roto i tō tātou autā’atira’a ’e te Atua e vetahi ’ē ? ’A ani i te mau melo ia ’imi i te parau poro’i a te tuahine Marriott nō te mau mana’o tauturu nō ni’a i te mea tā tātou e nehenehe e rave nō te tātā’i i te mau ’amaha i roto i tō tātou orara’a. A hōro’a i te taime i te mau melo nō te pāpa’i i te mea tā te Vārua e muhumuhu mai ia rātou ia rave nō te hafatata atu i te Atua e ia vetahi ’ē.

Joy D. Jones, « E faufa’a fāito ’ore »

E aha te mau ha’amaita’ira’a e tahe mai i roto i tō tātou orara’a ’ia māramarama ana’e tātou i tō tātou ti’ara’a ta’ata hanahana ? Nō te pāhono i teie uira’a, e nehenehe te mau melo nō tā ’outou pupu ’autahu’ara’a ’e ’aore rā, nō te Sōtaiete Tauturu, e hi’opo’a ’āmui i te mau ’ā’amu ’o Mariama, ’o Renu, e ’o Taiana, i roto i te parau poro’i a te tuahine Jones. E aha te parau a’o tā te tuahine Jones e hōro’a nei nō te tauturu ia tātou « ’ia ha’amana’o e ia tāpe’a i tō tātou ti’ara’a ta’ata hanahana » ? ’A ani i te mau melo ’ia tai’o ’e ’ia ’āparau i te hō’ē tuha’a parau pāpa’ira’a mo’a ’e ’aore rā, hō’ē fa’ahitira’a parau i roto i te poro’i a te tuahine Jones, o te tauturu ia rātou ’ia hāro’aro’a i tō rātou faufa’a mau nō te Atua. ’A ani ia rātou ’ia fa’a’ite i te hō’ē ’o teie mau pāpa’ira’a mo’a ’e ’aore rā, mau fa’ahitira’a parau i te hō’ē ta’ata ’o te ti’a ’ia fa’aha’amana’ohia tōna faufa’a hanahana.

Dieter F. Uchtdorf, « E toru tuahine »

Hō’ē rāve’a nō te hi’o fa’ahou i te parau poro’i a te peresideni Uchtdorf, ’o te tuhara’a ïa i te pupu ’autahu’ara’a ’e ’aore ra te Sōtaiete Tauturu i roto i te mau pupu na’ina’i. E nehenehe ’outou e fa’aue i te pupu tāta’itahi ’ia tāi’o nō ni’a i te hō’ē o te mau tuahine i roto i te parau poro’i a te peresideni Uchtdorf. E nehenehe te pupu tāta’itahi e pāpa’i i te hō’ē rata i taua tuahine ra ma te ha’apoto i tāna parau a’o ’e ’ia fa’a’ite i te tahi atu mau pupu i te mau mea tāna i pāpa’i. E aha tā tātou e nehenehe e rave ia riro tātou mai te toru ’o te tuahine ? Nāfea e ti’a ai ia tātou ’ia fa’ariro i tā tātou pupu ’autahu’ara’a ’e ’aore rā, te Sōtaiete Tauturu, ’ei « fare paruruhia » nō te feiā e rohi nei ?

Dieter F. Uchtdorf, « Hō’ē tītaura’a nō te fare »

Nāfea e ti’a ai ia ’outou ’ia tauturu i te feiā tā ’outou e ha’api’i ra, ’ia ’ite ē, nāfea te Atua i fa’a’ōhipa ia rātou nō te ha’amaita’i ia vetahi ’ē ? E nehenehe ’outou e ani ia rātou ’ia hi’o fa’ahou i te tuha’a ’o te parau poro’i a te peresideni Uchtdorf, te ūpo’o parau, « E fa’a’ōhipa te Atua ia ’outou », ma te ’imi i te mau fafaura’a i hōro’ahia i te feiā e tauto’o nō te tāvini i roto i te bāsileia o te Atua, noa atu tō rātou mau paruparu. Nā roto i te tāi’ora’a i teie parau poro’i, e nehenehe te reira e fa’aha’amana’o i te mau melo i te mau ’itera’a tā rātou e nehenehe e fa’a’ite ’a fa’a’ōhipa ai te Atua ia rātou nō te ha’amaita’i ia vetahi ’ē—’e ’aore rā, ’ia fa’a’ōhipa ana’e ’Oia ia vetahi ’ē nō te ha’amaita’i ia rātou. ’A hōro’a i te taime i te mau melo ’ia feruri hōhonu i te mea i fa’auruhia rātou ’ia rave maoti teie ’āparaura’a.

Bonnie L. Oscarson, « Te mau hina’aro i mua ia tātou »

Hō’ē ravera’a nō te ha’amata i te hō’ē ’āparaura’a nō ni’a i te parau poro’i a te tuahine Oscarson, ’o te hōro’ara’a ïa i te ta’ata tāta’itahi i te hō’ē api parau, ma te pāpa’ihia i te pae i ni’a « ’O vai te hina’aro iā’u i teie mahana ? » E nehenehe te mau melo ’o tā ’outou Sōtaiete Tauturu ’e ’aore rā, tā ’outou pupu ’autahu’ara’a ’ia rave tau minuti nō te feruri hōhonu ’e ’ia tāpura i te mau pāhonora’a i teie uira’a. I muri iho, e nehenehe tā rātou e ’imi i te parau poro’i a te tuahine Oscarson nō te mau mana’o nō ni’a i te huru e ti’a ai ia rātou ’ia tāvini i te mau ta’ata i ni’a i tā rātou tāpura—’e ’aore rā, i te tahi atu mau i’oa ia au i te fa’aurura’a. E nehenehe paha te tahi pae e fa’a’ite mai i te mea tā rātou i ’apo mai.

Dallin H. Oaks, « Te fa’anahoraa ’e te poro’i »

Nāfea te mau melo ’o tā ’outou pupu peresibutero, ’e te pupu tahu’a rahi, ’e ’aore rā, te Sōtaiete Tauturu, e ha’a ai i ni’a i te anira’a a Elder Oaks ’ia « ha’api’i [’e] ’ia ora ’ia au » i te parau poro’i a te ’utuāfare, i te fare, i roto i te ’oire, ’e i te fare pure ? ’A ani ia rātou ’ia fa’a’ite mai i te mau mana’o i te tahi ’e te tahi. E riro ato’a ’ei tauturura’a ’ia ’imi i te parau poro’i nō te mau fa’ahitira’a parau ha’api’ira’a nō roto mai i te porora’a a te ’utuāfare. Nāfea teie mau fa’ahitira’a parau i te tauturu ia tātou ’ia pāhono i te « mau tītaura’a i te ’utuāfare i teie taime » ? Tē vai ra i roto i te tuha’a IV ’o te parau poro’i a Elder Oaks te tahi mau hi’ora’a nō te reira mau fa’ahitira’a parau.

D. Todd Christofferson, « Te pane ora tei pou mai nā te ra’i mai »

Teie te tahi mau uira’a e nehenehe e tupu mai i roto i te ferurira’a o te mau melo o te Sōtaiete Tauturu e ’o te ’autahu’ara’a, ’a hi’o fa’ahou ai rātou i te parau poro’i a Elder Christofferson: E aha te mo’ara’a ? Nāfea tātou i te ’imi i te mo’ara’a ? Nāfea te ravera’a i te ’ōro’a mo’a i te tauturu ia tātou i roto i tā tātou mau tauto’ora’a ? E nehenehe te mau melo e fa’a’ite mai i te mau parau nō roto mai i te parau poro’i a Elder Christofferson o te tauturu i te pāhono i teie mau uira’a. Nāfea tātou i te tauturu i te tahi ’e te tahi ’ei « feiā mo’a » i roto i tā tātou mau tauto’ora’a ’ia riro mai ’ei mea mo’a a’e ?

Jeffrey R. Holland, « ’Ia maita’i roa ho’i ’outou—i te pae hope’a »

Te mana’o ra te tahi ’o te feiā tā ’outou e ha’api’i ē, ’ē’ita e mara’a ia rātou ’ia ora i te mau ha’api’ira’a a te Fa’aora. E aha tā Elder Holland e ha’api’i nei ’o te nehenehe e tāmāhanahana ’e e fa’aitoito i te feiā e mana’o mai te reira ? E nehenehe ’outou e ani i te mau melo o te Sōtaiete Tauturu ’e ’aore rā, o te pupu ’autahu’ara’a ’ia ’imi i te hō’ē mea i roto i teie parau poro’i tā rātou e nehenehe e fa’a’ite i te tahi ta’ata e tauto’o ra ’ia feruri ē, « ua nava’i tō rātou maita’i ». ’E ’aore rā, e nehenehe tā rātou e ’imi i te hō’ē mea i roto i te parau poro’i ’o te fa’auru ia rātou ’ia fāri’i « i te here rahi a’e ’e te fa’ahiahia rahi a’e nō [te Mesia] ’e te hina’aro rahi a’e ’ia riro mai Iāna te huru ».

Gary E. Stevenson, « Ha’apōurira’a pae varua »

’Ua ’ite a’e na ānei te hō’ē ’o te mau melo ’o te pupu ’autahu’ara’a ’e ’aore rā, te Sōtaiete Tauturu, i te hō’ē ha’apōurira’a mahana ? Mai te mea ē, ’ē, e nehenehe ’outou e ani i te hō’ē ’o rātou ’ia fa’ata’a mai i te fa’aaura’a tā Elder Stevenson e fa’a’ite mai nei nō ni’a i te « ha’apōurira’a pae vārua ». E aha te mau fa’atūrorira’a e nehenehe e « tāpe’a i te pūai, te ’ana’ana ’e te māhanahana ’o te māramarama ’o Iesu Mesia e Tāna ’evanelia » ? Nāfea te rāve’a tūreiara’a i te fa’anevaneva ia tātou i te « haviti, te māhanahana ’e te māramarama ’o te ra’i o te ’evanelia » ? Nāfea tātou ia tāmau i « te mau tīti’a mata o te ’evanelia » ’o te pāruru ia tātou i te ha’amatapōra’a pae varua ? E aha tā te fa’aaura’a a Elder Stevenson e ha’api’i mai nei ia tātou nō ni’a i te tāpe’ara’a i te hō’ē hi’ora’a ātea ’o te ’evanelia ?

Quentin L. Cook, « Te mau mahana mure ’ore »

Te fa’aha’amana’o mai nei te parau poro’i a Elder Cook ia tātou i te faufa’a o te tauto’ora’a ’ia roa’a te ha’eha’a i roto i te mau huru e rave rahi. Hō’ē rāve’a nō te ’āparau i te mea tāna e ha’api’i nei maori rā, e tuha i te mau melo i roto e piti pupu. ’A ani i te hō’ē pupu ia ’imi i te mau mana’o tauturu i roto i te parau poro’i a Elder Cook ’o te nehenehe e tauturu ia tātou ’ia fa’atupu i te ha’eha’a, e i te tahi atu pupu ’ia ’imi i te mau huru fa’a’itera’a a te ta’ata i te te’ote’o. ’A ani i te pupu tata‘itahi ’ia fa’a’ite i tā rātou tātarara’a i te tahi atu pupu. E nehenehe ato’a te mau melo e fa’a’ite i te mau huru ’o tā rātou fa’a’itera’a rahi atu i te « hau i te mau mahana atoa » i roto i tō rātou orara’a, ’e ’ia feruri e nāfea teie ha’eha’a i te tauturu ia rātou ’ia fa’aineine nō te fārerei i te Atua.

Ronald A. Rasband, « Ei ōpuara’a hanahana »

Nō te fa’aitoito i te ’āparaura’a nō ni’a i te parau poro’i a Elder Rasband, e mea tano roa ’ia ani i te tahi mau melo ’ia āfa’i mai i te hō’ē ’ahu fāito, hō’ē hōho’a, ’e ’aore rā, hō’ē parau arata’i hāmanira’a mā’a, e ’ia tuatāpapa ē, nō te aha e mea maita’i teie mau mea. E aha te mau hi’ora’a, ’e ’aore rā, te mau ha’api’ira’a i roto i te parau poro’i a Elder Rasband e fa’auru i te mau melo ’ia ’ite i te ōpuara’a a te Atua nō tō rātou oraraa ? E nehenehe paha te mau melo nō te piha ha’api’ira’a ’ia fa’a’ite i te mau ’itera’a i reira rātou i ’ite ai ē, ’ua arata’i te Fatu i tō rātou orara’a. E aha tā rātou i rave nō te fa’a’ite i te Atua ē, te « poihere » nei rātou i Tāna arata’ira’a ? Nō te aha e mea faufa’a ’ia ’ite i te « ōpuara’a hanahana » a te Atua ?

Russell M. Nelson, « Te Buka a Moromona : E aha te huru tō ’outou orara’a ’āhani ’aita te reira ? »

’Ua ani te peresideni Nelson i te mau melo ’ia feruri e toru uira’a: (1) « E aha te huru tō ’outou orara’a ’āhani ’āitate Buka a Moromona ? » (2) « E aha tā ’outou e ’ore e ’ite ? » (3) « E aha tā ’outou e ’ore e fāri’i ? » ’A ani i te mau melo o tā ’outou pupu peresibutero, pupu tahu’a rahi, ’e ’aore rā, Sōtaiete Tauturu, ’ia feruri hōhonu i teie mau uira’a ’e ’ia fa’a’ite e nāfea rātou i te pāhono i te reira. E aha tei ’itehia ia rātou i roto i teie parau poro’i tei fa’auru ia rātou ’ia ha’afaufa’a i te Buka a Moromona hau atu i te « taiamani ’e ’aore rā, i te mau poe » ?

Dale G. Renlund, « Te ’Autahu’ara’a ’e te Mana Tāra’ehara o te Fa’aora »

Nāfea e ti’a ai ia ’outou ’ia tauturu i te mau melo ’o tā ’outou pupu ’autahu’ara’a ’e ’aore rā, te Sōtaiete Tauturu, ’ia hāro’aro’a ē, nāfea te ’autahu’ara’a i te tauturu ’ia roa’a te mau ha’amaita’ira’a o te Tāra’ehara a te Fa’aora ia rātou ? E nehenehe tā ’outou e pāpa’i i teie nā ūpo’o parau i ni’a i te tāpura: « Nō te aha tātou e hina’aro ai i te Tāra’ehara a Iesu Mesia » ’e « Nāfea te ’autahu’ara’a i te hōro’a mai i te mau ha’amaita’ira’a o te Tāra’ehara ia tātou ». I muri iho, a ani i te mau melo ’ia tai’o i te parau poro’i a Elder Renlund, ma te ’imi i te mau pereota e pāpa’i i raro a’e i te ūpo’o parau tāta’itahi. Nāfea te ’autahu’ara’a ’e tōna mau ’ōro’a i te tauturu ’ia fa’atupu i te mau ōpuara’a a te Metua i te Ao ra nō Tāna mau tamari’i ?

Dieter F. Uchtdorf, « Te feiā tei mau i te māramarama nō te ra’i mai »

’A ani i te mau melo ’ia tai’o i te parau poro’i a te peresideni Uchtdorf, ’e ’a ’imi ē, nāfea te vaira’a ’e ’aore rā, te vai-’ore-ra’a te māramarama hanahana, i te fa’atupu i te hō’ē mea i roto i tō rātou orara’a. E nehenehe tā ’outou e ani i te mau melo ’ia tuatāpapa i te tahi mau pāpa’ira’a mo’a tā te peresideni Uchtdorf i fa’a’ite, ’e ’a ’imi i te mau parau mau e tū’ati i ni’a i te māramarama pae vārua. E aha tā te fa’ahōho’ara’a o te ha’apōurira’a mahana e ha’api’i mai nei ia tātou nō ni’a i te ’ōhipa a te ti’amāra’a i roto i te ’imira’a i te māramarama pae varua ? E aha te ti’a ia tātou ’ia rave nō te fa’a’ite i te māramarama hanahana ’o Iesu Mesia ia vetahi ’ē, i tō tātou hoa rā ’utuāfare ’e i « to tātou feiā ’āpī, ’o tē ’imi nei i te māramarama » ?

Henry B. Eyring, « Tē arata’i nei te Fatu i Tāna ’Ēkālesia »

’A ani i te mau melo o tā ’outou pupu ’autahu’ara’a ’e ’aore rā, te Sōtaiete Tauturu, ’ia fa’a’ite mai i te mau ’itera’a i roto i te reira i hina’aro ai rātou ia fa’ananea i te fa’aro’o ē, tō rātou pi’ira’a ’e ’aore rā, tō te tahi atu pi’ira’a, nō ’ō mai ïa i te Atua ra. Nāhea tō rātou fa’a’ohipara’a i tō rātou fa’aro’o ? Nāfea rātou i te ’itera’a ē, nō ’ō mai i te Atua ra te pi’ira’a ? ’A ani i te mau melo ia ’imi i te parau poro’i a te peresideni Eyring, e a ’imi i te mau parau mau tāna i ’apo mai nā roto mai i tōna iho ’itera’a, ’o te nehenehe e tauturu ia tātou ’ia ti’aturi ’e ’ia fa’a’oroma’i ia tātou iho, ’e ia vetahi ’ē tā te Fatu i pi’i.

Jean B. Bingham, « Ia ’ī roa ho’i tō ’oe na ’oa’oa »

E nehenehe te parau poro’i a te tuahine Bingham e tauturu i te mau melo ’o tā ’outou Sōtaiete Tauturu ’e ’aore rā, tā ’outou pupu ’autahu’ara’a ia hāro’aro’a e mea nāfea ’ia ’imi i te ’oa’oa, noa atu te mau fifi o te orara’a, ’ia haere ana’e tātou i te Mesia ra. Hō’ē rāve’a nō te ’āparau i ni’a i tāna parau poro’i maori rā, ’ia pāpa’i i ni’a i te tāpura ’ere’ere i te hōho’a o te hō’ē ’ē’a e toro ti’a ra i te ta’o ra ’oa’oa. ’A ani e rave rahi melo ’ia pāpa’i i ni’a i te ’ē’a i te hō’ē mana’o tauturu nō roto mai i te parau poro’i a te tuahine Bingham ’o te arata’i atu i te ’oa’oa mau. ’A fa’aitoito i te mau melo ’ia feruri i te mau rāve’a e nehenehe ai rātou e ’ōhipa i ni’a i te parau a’o a te tuahine Bingham. ’A ani i e rave rahi melo ’ia fa’a’ite mai i tō rātou mau mana‘o.

David A. Bednar, « Fa’ahau atu i te mau fafaura’a rahi ’e te tao’a rahi »

Nō te tauturu i te mau melo o tā ’outou Sōtaiete Tauturu ’e ’aore rā, te pupu ’autahu’ara’a ’ia ’āparau i ni’a i te parau poro’i a Elder Bednar, e nehenehe tā ’outou e tu’u i te mau hōho’a i ni’a i te tāpura ’ere’ere nō te fa’ahōho’a i te sābati, te hiero e tō tātou fare. ’A ani i te mau melo ’ia tāi’o i te mau tuha’a nō ni’a i te reira, i roto i te parau poro’i a Elder Bednar, ’e ’a pāpa’i i ni’a i te tāpura ’ere’ere nāfea te mahana Sābati, te hiero ’e tō tātou fare i te tauturu ia tātou ’ia rōtahi i ni’a i te mau fafaura’a a te Atua ia tātou nei. E aha te mau mea i roto i tō tātou orara’a e riro i te ruri ’ē i tō tātou mana’o i teie mau fafaura’a ? E aha te mau ta’ahira’a e nehenehe ia tātou ’ia rave nō te ha’apāpū ē, e ha’amana’o tātou i te reira ?

Henry B. Eyring, « ’Eiaha e mata’u i te rave i te maita’i »

E nehenehe te parau poro’i a te peresideni Eyring e tauturu i te feiā tā ’outou e ha’api’i ’ia roa’a te itoito ’e te fa’aro’o nō te rave i te maita’i i roto i te ao nei. E nehenehe tā ’outou e ani i te tahi mau melo ’ia fa’a’ite poto mai i te mau hi’ora’a ’o te mau ta’ata ha’apa’o maita’i tā te peresideni Eyring i fa’a’ite mai. E aha tā teie mau hi’ora’a e ha’api’i mai nei ia tātou nō ni’a i te huru nō te tāvinira’a ia vetahi ’ē ? E aha tā teie mau hi’ora’a e fa’a’ite mai nei nō ni’a i te mau rāve’a e nehenehe ai ia tātou ’ia tāvini ’ei pupu ’autahu’ara’a ’e ’aore rā, ’ei Sōtaiete Tauturu ?

Te tahi atu huru nō te ’āparaura’a i teie parau poro’i maori rā, te hi’o-fa’ahou-ra’a ïa i te mau ha’amaita’ira’a tā te peresideni Eyring i ’ite nā roto i te pe’era’a i te parau a’o a te peresideni Thomas S. Monson ’ia tuatāpapa i te Buka a Moromona. E aha te mau ha’amaita’ira’a tā tātou i ’ite nā roto i te tuatāpapara’a i te Buka a Moromona ?

M. Russell Ballard, « Tē tāmau noa ra te tere fifi ! »

Nō te ha’amata i te hō’ē ’āparaura’a nō ni’a i te parau poro’i a Elder Ballard, e nehenehe tā ’outou e ani i te hō’ē ta’ata ia fa’a’ite mai i te hō’ē ’itera’a ’a haere ai rātou i tō rātou tere, e ’ite a’era rātou ē, ’ua hape tō rātou e’a. Nāfea te mau hi’ora’a mai teie te huru i te tū’ati i ni’a i tō tātou iho « tere fifi » nō te ho’i i te Metua i te Ao ra ra ? I teienei, e nehenehe te mau melo e ’imi i te parau a’o ’e te mau fa’aarara’a tā Elder Ballard e hōro’a nei, ’o te nehenehe e tauturu ia tātou ’ia ’ite ē, tē haere ra ānei tātou i ni’a i te ē’a ti’a i roto i tō tātou iho orara’a. ’A hōro’a i te taime i te mau melo nō te feruri hōhonu i ni’a i tō rātou iho mau ’ē’a, ’e ’ia ’āparau i te mau huru e nehenehe ai tātou e tauturu, ’e e fa’aitoito ia vetahi ’ē i roto i tō rātou « tere fifi » nō te ho’i i te Metua i te Ao ra ra.

Neil L. Andersen, « Te reo o te Fatu »

E nehenehe paha te mau melo nō tā ’outou Sōtaiete Tauturu ’e ’aore rā, nō tā ’outou pupu ’autahu’ara’a e fa’a’ite mai i te hō’ē ’itera’a nō ni’a i te hō’ē parau poro’i nō te ’āmuira’a rahi tei riro ’ei mea faufa’a nō rātou. Nō te aha teie mau parau poro’i i riro ai ’ei mea faufa’a ? E aha tā Elder Andersen e ha’api’i nei nō ni’a i te aura’a ’o te mau parau poro’i o te ’āmuira’a rahi, ’e nō ni’a i te tauto’ora’a ’e te ravera’a i tītauhia nō te fa’aineine i te reira ? Nāfea teie ’itera’a i te fa’atupu i te hō’ē mea i roto i te parau nō te rūra’a tātou ’ia tuatāpapa ’e ’ia ha’apa’o i teie mau parau ? ’A feruri ’ia hāmani i te hō’ē tāpura o te mau anira’a nō roto mai i te ’āmuira’a i ma’iri iho nei. E aha tā tātou i rave nō te ’ōhipa i ni’a i teie mau anira’a ?