2013
Te misioni e te ohipa a Iesu Mesia
Eperera 2013


Te misioni e te ohipa a Iesu Mesia

No roto mai i te hoê a‘oraa tei horo‘ahia i te 18 no atete 1998 i te fare haapiiraa Brigham Young University. No te a‘oraa taatoa na roto i te reo peretane, a haere i ni‘a i te tahua Itenati speeches.byu.edu.

Hōho’a
Elder Russell M. Nelson

Te tapa‘o maitai a‘e no to tatou haamoriraa ia Iesu, o to tatou ïa raveraa Ia’na ei hi‘oraa.

Ei tino no na « ite papû no te i‘oa no te Mesia i roto i te ao paatoa nei » (PH&PF 107:23), te tiaturi nei au e, te tavini ti‘a ra vau ia haapii au e ia faaite papû vau No’na. A tahi, e ti‘a paha ia’u ia ui i na uiraa Ta’na i tuu i mua i te mau Pharisea : « Eaha to outou mana‘o i te Mesia ra ? ei tamaiti oia na vai ? » (Mataio 22:42).

E puta pinepine mai to’u mana‘o i teie na uiraa a farerei ai au i te feia faatere o te mau hau e no te tahi atoa mau faaroo rau. Te parau nei te tahi e, « E orometua rahi o Iesu ». Te vai ra e parau nei, « Ua riro Oia ei peropheta ». E te vai atoa ra aita roa’tu to ratou ite Ia’na. Eiaha tatou e maere roa. Ia hi‘o maitai ana‘e tatou, aore re‘a taata e fana‘o nei i te mau parau mau o te evanelia e vai ra ia tatou nei. E tuhaa iti noa te mau melo o Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i rotopu i te feia e parau nei ia ratou ei Keresetiano.

To tatou vairaa i teie mahana, ua ite-a‘ena-hia ïa ia Nephi a rave rahi tenetere i teie nei :

« Ua ite hoi au i te ekalesia a te Arenio a te Atua ra, e ua iti hoi te reira ia tai‘o … ; area ua ite au i te ekalesia a te Arenio, oia hoi te feia mo‘a o te Atua, i ni‘a atoa ratou i te ao atoa nei ; e ua iti â to ratou mana i ni‘a i te fenua nei.… 

« E ua hi‘o hoi au, o Nephi, i te mana o te Arenia a te Atua i te pouraa mai i ni‘a iho i te feia mo‘a o te ekalesia a te Arenio ra, e i ni‘a iho hoi i te feia i ma‘itihia e te Fatu ra, o tei purara i te mau fenua o te ao atoa nei ; o te parau ti‘a e te mana o te Atua i te hanahana rahi ra, o ta ratou ïa mauhaa » (1 Nephi 14:12, 14).

Tera parau-ti‘a, tera puai e tera hanahana – oia mau, ta tatou mau haamaitairaa atoa – no roto mai ïa i to tatou ite, to tatou haapa‘o e to tatou mauruuru e te here i te Fatu ia Iesu Mesia.

I te roaraa o To’na faaearaa poto i te tahuti nei, ua rave te Faaora e piti opuaraa rahi. Te hoê, o Ta’na ïa « ohipa e [To’na] hanahana – e faatupu i te tahuti ore e te ora mure ore o te taata nei » (Mose 1:39). No te tahi, ua na ô ohie ïa Oia e : « Ua horo‘a’tu na hoi au i te haapa‘oraa na outou, o ta’u na reira atoa hoi outou » (Ioane 13:15).

Ta’na opuaraa matamua, ua ite tatou, te Taraehara ïa. O Ta’na ïa misioni rahi i te tahuti nei. I te feia i Amerika tahito ra, ua reo te Fatu i Ta’na misioni :

« I haere mai au i roto i teie nei ao e rave i to te Metua hinaaro, o tau Metua i tono mai ia’u.

« I tono mai ta’u Metua ia’u ia faateiteihia vau i ni‘a i te satauro; e ia oti ta’u faateitei-raa-hia i ni‘a i te satauro ra, ia ume mai au i te mau taata aota ra ia’u » (3 Nephi 27:13–14).

Ei puoiraa no Ta’na haapiiraa, ua heheu Oia i ta’na opuaraa piti – ia riro ei hi‘oraa no tatou : « ua ite outou i te mea tia ia ravehia … ; o ta outou hoi i hi‘o mai ia’na i te rave, o ta outou ia e rave » (3 Nephi 27:21).

Ta’na opuaraa matamua, ua pii ïa vau i te reira Ta’na ïa misioni. Te piti o Ta’na opuaraa, ua hinaaro ïa vau e parau i te reira Ta’na ohipa. E hi‘o na tatou i teie na tuhaa e piti o To’na oraraa – Ta’na misioni e Ta’na ohipa.

Te Misioni a Iesu Mesia – te Taraehara

O Ta’na misioni te Taraehara. No’na noa tootahi tera misioni. Fanauhia e te metua vahine tahuti e te hoê Metua tane tahuti ore, Ia’na ana‘e iho e nehenehe e pûpû i To’na ora e ia oti, e rave faahou mai (hi‘o Ioane 10:14–18). Te mau hopearaa hanahana no Ta’na Taraehara, e mea oti‘a ore ïa e te mure ore. Ua fati Ia’na te tara o te pohe e ua taime rii noa’tura te oto o te menema (hi‘o 1 Korinetia 15:54–55). Ta’na hopoi‘a i te Taraehara, ua itehia ïa na mua roa a‘e te Poieteraa e te Hi‘araa. E ere noa’tura ta’na te horo‘araa i te ti‘a-faahou-raa e te tahuti ore o te taata, o te faati‘a atoa râ ia tatou ia faaorehia ta tatou mau hara – ia au i te mau ture i haamanahia e Ana. No reira, ua iriti Ta’na Taraehara i te e‘a na reira tatou e tahoêhia ai Ia’na e i to tatou mau utuafare e a muri noa’tu. Teie tia‘iraa, te parau nei tatou i te ora mure ore – te horo‘a hau a‘e a te Atua i te taata nei (hi‘o PH&PF 14:7).

Aita e taata ê atu e nehenehe e faaoti i te Taraehara. Aita e taata ê, noa’tu ta’na tao‘a rahi e to’na puai, e nehenehe e faaora i te hoê varua – to’na iho atoa ho‘i (hi‘o Mataio 19:24–26). E eita e taata e ani-faahou-hia e aore râ e faati‘a-faahou-hia ia haamanii i to’na toto no te faaoraraa mure ore o te tahi taata. Na Iesu te « pûpûraa hoê » (Hebera 10:10).

Noa’tu e ua ravehia te Taraehara i te tau o te Faufaa Apî, ua tohu noa na te mau ohipa o te Faufaa Tahito i te faufaa o te reira. Ua faauehia Adamu raua o Eva ia pûpû i te mau tusia ei « hoho‘a… no te tusia o te Fanau Tahi a te Metua » (Mose 5:7). Nahea ? Na roto i te haamaniiraa toto. No roto i to ratou iho mau raveraa te faati‘araa i te papa‘iraa e « tei te toto hoi te maa ora e ora‘i te mau mea atoa ra » (Levitiko 17:11).

Ua ite te mau taote e, ia ore noa’tu te toto ia tahe i te hoê melo o te tino, ua haamata ïa te pe‘ape‘a. Ia mau te taheraa toto i te hoê avae, e tupu mai ïa te mai roherohe. Ia mau te taheraa i te roro, e tupu ta‘ue ïa te AVC (inoraa o te mau natinatiraa roro) Ia taupupu te taheraa toto na rotoroto i te mau uaua mafatu, e riro te ma‘i mafatu pohe i te tupu. E ia ore te maniraa toto e tape‘ahia, e pohe te noaa mai.

Ua haapii Adamu e o Eva e te mau u‘i atoa i muri atu e, ia manii ratou i te toto o te hoê animara, ua mou ïa to’na ora. No ta ratou mau oro‘a tusia, e ere te mau huru animara atoa te ravehia. O te animara matamua ïa no te nănă e ti‘a‘i ma te ino ore (hi‘o, ei hi‘oraa, Exodo 12:5). Ua riro teie nau titauraa ei tapa‘o no te tusia hopea a te Arenio pora‘o ore a te Atua.

Ua horo‘ahia ia Adamu raua o Eva i te faaue e : « No reira, te mau mea atoa ta oe e rave, e rave ïa oe i te reira na roto i te i‘oa o te Tamaiti, e e tatarahapa oe ma te tiaoro atu i te Atua na roto i te i‘oa o te Tamaiti e a muri noa’tu » (Mose 5:8). Mai te reira â taime i te afa ti‘a o te mau tau ra, ua tamau noa te mau tusia animara ei taipe e ei tapa‘o ho‘i o te Taraehara hopea a te Tamaiti a te Atua.

I te otiraa te Taraehara, ua faatupu tera tusia rahi e te hopea i te ture a Mose (hi‘o Alama 34:13–14) e ua oti atura te raveraa i te tusia animara, tei haapii e, « tei te toto hoi te maa ora e ora‘i te mau mau mea atoa ra » (Levitiko 17:11). Ua haapii Iesu nahea te mau ohipa no te tusia i tahito ra i puohuhia e te Taraehara e i faahaamana‘ohia e te tapa‘o no te oro‘a. Hi‘o faahou na i te mau faahitiraa no te ora, te tino e te toto.

« Ua parau maira Iesu ia ratou, Amene, amene, e parau atu vau ia outou, Ia ore outou ia amu i te tino o te Tamaiti a te taata nei, e ia ore hoi ia inu i to’na toto, aore ïa e ora i roto ia outou.

« O te amu i to’u tino e te inu i to’u toto, e ora mure ore to’na, e na’u oia e faati‘a faahou ia tae i te mahana hopea ra » (Ioane 6:53–54).

No te Taraehara a Iesu Mesia, o te taata paatoa – a rahi noa’tu to ratou numera – te faaorahia. Ua haamata te Faaora i te haamanii i To’na toto no te taata paatoa eiaha i ni‘a i te satauro i roto râ i te ô i Getesemane. I reira Oia i te amoraa i ni‘a Ia’na i te teimaha hara a te feia atoa e ora mai i ni‘a i te fenua nei. No taua teimaha rahi, ua tahe roa to’na toto na roto i te mau poa’toa (hi‘o PH&PF 19:18). Ua hope roa te mamae no te Taraehara i ni‘a i te satauro i Kalavari.

Ua puohuhia te faufaa o te Taraehara e te peropheta Iosepha Semita. Ua parau oia, «Te mau parau tumu no to tatou haapa‘oraa o te iteraa papû ïa o te mau aposetolo e te mau peropheta, no ni‘a ia Iesu Mesia, e ua pohe Oia, ua tanuhia Oia, e ua ti‘afaahou mai i te toru o te mahana, e ua haere atu i ni‘a i te ra‘i; e te tahi atu mau mea atoa no ni‘a i to tatou haapa‘oraa e mau hu‘ahu‘a ana‘e ïa no te reira».1

Ma teie mana e te mauruuru hohonu rahi, te haapii nei au e te faaite papû nei No’na.

Te ohipa a Iesu Mesia – te Hi‘oraa

Te opuaraa aano piti a te Fatu i te tahuti nei, oia ho‘i ïa ia riro ei hi‘oraa no tatou. O To’na oraraa ti‘a Ta’na ohipa i te tahuti. O Ta’na atoa ïa mau haapiiraa, mau parabole e mau a‘oraa. Tei roto atoa ïa Ta’na mau semeio, To’na mărû au e To’na faaoromai rahi i te mau tamarii a te taata nei (hi‘o 1 Nephi 19:9). Te tauahi atoa nei te reira i Ta’na faaohipa-aroha-raa i te mana faatere o te autahu‘araa. Oia atoa ïa To’na mauruuru ore tano roa a faahapa ai Oia i te hara (hi‘o Roma 8:3) e a huri ai Oia i raro i te iri a te mau taata hoo (hi‘o Mataio 21:12). Tei roto atoa To’na mau oto. Ua faaoohia Oia, ua rutuhia e ua tuhihia e To’na iho mau taata (hi‘o Mosia 15:5) – e ua hoo-atoa-hia e te hoê pĭpĭ e ua huna-roa-hia e te tahi (hi‘o Ioane 18:2–3, 25–27).

Noa’tu â te faahiahia o Ta’na mau ohipa, aita e eita te reira e riro noa ei ohipa Na’na noa iho. Aita e oti‘a numera no te taata e nehenehe e pee i te hi‘oraa a Iesu. Ua rave-atoa-hia teie mau huru ohipa e Ta’na mau peropheta e aposetolo e te tahi atu â i rotopu i Ta’na mau tavini ti‘a. E rave rahi tei faaoromai i te hamani-ino-raa No’na (hi‘o Mataio 5:10 ; 3 Nephi 12:10). I to tatou iho anotau, ua ite outou i te mau taea‘e e te mau tuahine tei tutava papû – noa’tu â te hoo – ia pee i te hi‘oraa o te Fatu.

Tera ihoa te tereraa mau. Tera To’na tiaturiraa no tatou. Ua ani te Fatu e pee i To’na hi‘oraa. Ua maramarama teatea maitai Ta’na mau piiraa :

  • «Eaha to outou huru e au ai ? … Mai To’u nei ïa » (3 Nephi 27:27 ; hi‘o atoa 3 Nephi 12:48).

  • « A pee mai ia’u, e faariro vau ia orua ei ravaai taata » (Mataio 4:19).

  • « Ua horo‘a’tu na hoi au i te haapa‘oraa na outou, o ta’u i rave iho ia outou nei, ia na reira atoa hoi outou » (Ioane 13:15 ; hi‘o atoa Ioane 14:6).

Teie iho nei e te tahi atoa mau papa‘iraa, aita te reira i papa‘ihia ei tuuraa mana‘o. E mau titauraa atua te reira ! E ti‘a roa ia tatou ia pee i To’na hi‘oraa !

No te faaohie i to tatou hiaai ia pee Ia’na, teie paha te tahi huru ohipa i roto i To’na oraraa, e pae, ta tatou e nehenehe e feruri ia pee atu.

Here

Ia ani noa’tu vau e, te hea huru o To’na oraraa e faahiti matamua outou, te mana‘o nei au e, e parau outou Ta’na ateributi no te here. Tei roto atoa ïa To’na aumihi, te mărû, te aau horo‘a, te paieti, te faaoreraa hara, te aroha, te parau-ti‘a e te vai atura. Ua here Iesu i To’na Metua e To’na metua vahine (hi‘o Ioane 19:25–27). Ua here Oia i To’na utuafare e te Feia Mo‘a (hi‘o Ioane 13:1 ; 2 Tesalonia 2:16). Ua here oia i te taata hara eiaha râ te hara (hi‘o Mataio 9:2 ; PH&PF 24:2). E ua haapii mai Oia ia tatou nahea ia faaite i to tatou here Ia’na ra. Ua parau Oia, «{Ua hinaaro outou ia’u ra, e haapa‘o i ta’u parau» (Ioane 14:15). Ei reira, no te haapapû faahou e, e ere To’na here i te mea ho haere noa, ua parau faahou Oia, « I haapa‘o outou i ta’u ra parau, e vai herehia’tu â outou e au ; mai ia’u i haapa‘o i te parau a tau Metua ra, e te vai herehia nei â vau e ana » (Ioane 15:10 ; hi‘o atoa PH&PF 95:12 ; 124:87).

Te tahi atoa faaiteraa no te here o te Faaora, o Ta’na ïa taviniraa. Ua tavini Oia i To’na Metua, e ua tavini Oia i te taata i rotopu ia ratou Oia i ora e i ohipa. Noa’tu te huru hi‘oraa, e ti‘a ia tatou ia pee i To’na hi‘oraa. Ua titauhia ia tatou ia tavini i te Atua, « e ia haere i to’na atoa ra mau e‘a, e ia hinaaro oe ia’na » (Deuteronomi 10:12 ; hi‘o atoa 11:13 ; Iosua 22:5 ; PH&PF 20:31 ; 59:5). E ua titauhia ia tatou ia here i to tatou ma taata tupu ma te tavini ia ratou (hi‘o Galatia 5:13 ; Mosia 4:15–16). E haamata tatou e to tatou iho utuafare. No te here hohonu e taamu ra i te mau metua e ta ratou mau tamarii, ua firihia ïa na roto i te taviniraa ia ratou i te taime no to ratou taupiriraa rahi. I muri iho, e riro te mau tamarii haapa‘o maitai i te farii i te rave‘a no te faaho‘i mai i tera here ma te tavini i to ratou na metua paari.

Oro‘a (te mau)

Te piti o te huru ohipa i roto i te oraraa ti‘a o te Faaora, o Ta’na ïa tura‘iraa i te mau oro‘a mo‘a. I te roaraa o Ta’na ohipa i te tahuti, ua faaite Oia i te faufaa no te mau oro‘a no te faaoraraa. Ua bapetizohia Oia e Ioane i te pape no Ioridana. Ua ani roa Ioane e, « No te aha ? »

Ua faataa Iesu, « E na reira hoi tatou i te faati‘a i te mau parau-ti‘a atoa e au ai » (Mataio 3:15 ; reta tei faahuru-ê-hia). E ere noa te oro‘a te mea faufaa, te hi‘oraa atoa i tuuhia mai e Iesu raua o Ioane te mea faufaa.

I muri rii mai, ua faati‘a te Fatu i te oro‘a mo‘a. Ua faataa Oia i te hoho‘a no te oro‘a e ua opere i te reira mau tapa‘o i Ta’na mau pĭpĭ (hi‘o Mataio 26:26–28 ; Mareto 14:22–24 ; Luka 24:30).

Ua horo‘a atoa to tatou Metua i te Ao ra i te haapiiraa no ni‘a i te mau oro‘a. Ua parau Oia : « Ia fanau-faahou-hia oe i roto i te basileia o te ao ra e ti‘a‘i, na roto i te pape, e te Varua, e ia tamâhia e te toto, oia te toto o ta’u ra Fanau Tahi ; ia ti‘a ia outou ia haamoahia i te mau hara atoa ra, e ia oaoa i te mau parau o te ora mure ore i roto i teie nei ao, e te ora mure ore i te ao a muri atu, oia te hanahana tahuti ore » (Mose 6:59).

I muri mai ta te Fatu ohipa i te fenua tahuti nei, ua heheuhia te mau oro‘a hau a‘e, te mau oro‘a no te faateiteiraa (PH&PF 124:40–42). Ua tuu Oia i teie mau oro‘a i roto i Ta’na mau hiero. I to tatou nei anotau, te horo‘ahia nei te mau horoiraa, te mau faatahinuraa e te mau oro‘a hiero i te feia tei faaineine maitai (hi‘o PH&PF 105:12, 18, 33 ; 110:9 ; 124:39). I roto i te hiero, e nehenehe e taatihia te hoê taata i te tane e aore râ te vahine, e aore râ i na taata fanau e aore râ i te huaai (hi‘o PH&PF 132:19). E Atua ture e e te afaro to tatou Fatu (hi‘o PH&PF 132:18). To’na tutonuraa i ni‘a i te mau oro‘a, e tuhaa puai ïa no To’na hi‘oraa i mua ia tatou.

Pure

Te toru o te huru ohipa ti‘a a te Fatu, o te pure ïa. Ua pure Iesu i To’na Metua i te Ra‘i ma te haapii atoa mai ia tatou nahea ia pure. E pure tatou i te Atua te Metua Mure Ore i te i‘oa o Ta’na Tamaiti, ia Iesu Mesia, na roto i te mana o te Varua Maitai (hi‘o Mataio 6:9–13 ; 3 Nephi 13:9–13 ; Iritiraa a Iosepha Semita, Mataio 6:9–15). Ua au roa ino vau i te Pure Arai i pûpûhia e te Fatu e tei tapa‘opa‘ohia i roto i te pene 17 no Ioane. I roto i te reira, ua ohie noa te paraparau i rotopu i te Tamaiti e To’na Metua no Ta’na mau pĭpĭ, o Ta’na i here. E hi‘oraa te reira no te pure manuia e te aroha.

Ite

Te maha o te huru ohipa i roto i te hi‘oraa o te Fatu, o te faaohiparaa ïa i To’na ite atua. Mai tei faahiti ina‘uanei, te parau nei e rave rahi feia e ere i te Keresetiano e, e orometua rahi o Iesu. Oia mau ihoa. Teie nei râ, eaha mau te taa-ê-raa i roto i Ta’na haapiiraa ? E orometua aravihi anei Oia no te tâtâîraa matini, te numera e aore râ te ihi ? Ei Hamani no teie e no te tahi atu mau ao (hi‘o Mose 1:33), ua ti‘a roa ïa Ia’na. E aore râ, ei Fatu no te papa‘iraa mo‘a, ua nehenehe atoa paha Ia’na e haapii maitai atu i te aravihi no te papa‘iraa.

Te mea râ tei faataa ê i Ta’na haapiiraa na ni‘a’tu i te tahi atu mau orometua, o te mea ïa e, ua haapii Oia i te mau parau mau e te auraa mure ore. Oia ana‘e tei nehenehe e heheu mai i to tatou opuaraa i roto i te oraraa. Na roto ana‘e Ia’na tatou e ti‘a ia haapii mai i to tatou vairaa hou i te tahuti nei e to tatou faito puai i muri iho i te tahuti nei.

I te hoê taime, ua parau te Fatu Orometua i na feia tari‘a tapitapi ra No’na e, e toru a‘e ite No’na :

  • Ioane Bapetizoraa.

  • Te mau ohipa ta Iesu i rave.

  • Te parau a te Atua te Metua Mure Ore (hi‘o Ioane 5:33–37).

Ua tuu atura Oia i te ite maha nei: « Te imi nei outou i te parau i papa‘ihia ra, no te mea te mana‘o na outou e roaa te ora mure ore i reira : o te faaite ïa ia’u o taua mau parau ra » (Ioane 5:39).

No te ta‘o mana‘o i roto i tera pereoda, e au ra e, aita to te reira vairaa i ô. Tera râ, e mea faufaa hope no te auraa ta Iesu e tamata ra i te faatae atu. Ua ite iho Oia e, e rave rahi taata pee Ia’na e mana‘o ihoa nei e, tei roto i te mau papa‘iraa te ora mure ore. Ua hape râ ratou. Eita te mau papa‘iraa ana‘e e nehenehe e horo‘a mai i te ora mure ore. Parau mau, e mana to roto i te papa‘iraa mo‘a, tera râ, taua mana ra, no roto mai ïa ia Iesu Iho. O Oia te Parau : Logo. Tei roto Ia’na te mana o te ora mure ore, « i vai na te Logo i te matamua ra, i te Atua ra hoi te Logo » (Ioane 1:1 ; hi‘o atoa 2 Nephi 31:20 ; 32:3). I reira noa, no te huru tari‘a turi o To’na feia ra, ua faahapa Iesu ia ratou : « Eita râ outou e haere mai ia’u nei i te ora [mure ore] hoi no outou » (Ioane 5:40).

Ua nehenehe ihoa ïa i te Fatu e huri mai i ni‘a ia tatou i To’na ite nui, aita râ. Mea faatura Oia i to tatou ti‘amâraa. Mea faati‘a Oia ia oaoa iho tatou i te mea i itehia mai. Mea faaitoito Oia ia tatou ia tatarahapa i ta tatou mau hape. Mea faati‘a Oia ia tatou ia tamata i te ti‘amâraa e mahuta mai no roto mai i to tatou haapa‘o mau i Ta’na ture hanahana. Oia ihoa, te huru Oia e faaohipa nei i To’na ite, e hi‘oraa rahi ïa no tatou.

Faaoromairaa

Te pae o te huru ohipa a te Fatu, o To’na ïa fafauraa Ia’na iho e faaoromai e tae atu i te hopea. Aita Oia i otohe a‘enei i Ta’na tuhaa ohipa. Noa’tu e, ua faaruru Oia i te mamae rahi eita roa tatou e haro‘aro‘a, aita atoa râ Oia i riro na ei taata horo ê. I roto i te mau tamataraa rahi e rahi noa’tu ua faaoromai Oia i te hopea o Ta’na tuhaa ohipa : no te tara ê i te mau hara o te mau taata atoa. Ta’na mau parau hopea i ni‘a i te satauro, o teie ïa, « Ua oti » (Ioane 19:30).

Faaohiparaa i roto i to tatou oraraa

E ti‘a i teie na huru ohipa e pae no Ta’na ohipa e faaohipahia i roto i to tatou oraraa. Papû roa, te faaiteraa rahi roa a‘e no to tatou haamoriraa ia Iesu, o to tatou ïa peeraa i To’na hi‘oraa.

Ia haamata tatou ia ite e, o vai Iesu e eaha Ta’na i rave no tatou, i reira tatou e maramarama ai, i te hoê faito, i te auraa no te ture matamua e te rahi a‘e : « E e hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to varua atoa, e ma to mana‘o atoa, e ma to puai atoa » (Mareto 12:30). Ia taui-rii-hia te mau parau, te mau mea atoa e mana‘o tatou, e rave tatou e e parau atu tatou, ia puru te reira i to tatou here Ia’na e i To’na Metua.

A ui ia outou iho, « Te vai nei anei te tahi taata o ta’u e here rahi a‘e i te Fatu ? » Ei reira, a faaau i ta oe pahonoraa i teie mau faatureraa i tuuhia mai e te Fatu :

  • « O tei rahi to’na hinaaro i ta’na metua tane e ta’na metua vahine, iti ia’u, aita oia i au ia’u ».

  • « O tei rahi to’na hinaaro i te tamaiti e te tamahine, iti ia’u aita oia i au ia’u » (Mataio 10:37).

Te here no te utuafare e no te mau hoa, noa’tu te rahi, e mea hohonu a‘e ïa ia niu-ana‘e-hia te reira i ni‘a i te here ia Iesu Mesia. E auraa rahi to te here metua i te mau tamarii, i teie nei e a muri a‘e, maori râ Ia’na. Te mau auraa o te here, ua faateiteihia ïa Ia’na. E faatae mai te here i to tatou Metua i te Ao ra e ia Iesu Mesia i te anaana, te faaûruraa e te itoito no te here ia vetahi ê i te faito teitei a‘e.

Na te mau oro‘a e horo‘a ia tatou i te tutonuraa i te hoê taviniraa hoona mure ore. E ti‘a i te mau metua ia feruri eaha te oro‘a e hinaarohia nei e te tamarii tata‘itahi. E ti‘a i te mau taea‘e hahaere ia mana‘o i te oro‘a tano no muri mai e hinaarohia e te utuafare tata‘itahi ta raua e tavini nei.

Te faahaamana‘o nei te hi‘oraa o te Faaora no te pure e, e ti‘a i te pure tootahi, te pure utuafare e te tutavaraa i ta tatou mau tuhaa ohipa i roto i te Ekalesia ia riro ei tuhaa no to tatou oraraa. Na te iteraa e te raveraa i te hinaaro o te Metua e horo‘a mai i te puai varua rahi e te tiaturiraa rahi (hi‘o PH&PF 121:45). I te pae o te Fatu te vahi tatou e hinaaro ia riro.

Na te ite « i te huru mau o te mau mea e vai nei, e te huru mau hoi o te mau mea e vai e muri nei » (Iakoba 4:13) e tuu ia tatou ia ohipa i ni‘a i te mau parau tumu e te haapiiraa tumu mau. E faateitei teie ite i ta tatou faito raveraa. Te mau ohipa atoa e riro i te arata‘ihia e te hinaaro e te aehuehu, e tauihia e te mau raveraa taraihia na te mana‘o tano e te mana‘o ti‘a.

Te auraa ia faaoromai e tae atu i te hopea, oia hoi ïa, eita tatou e ani i te haamauruururaa i te hoê piiraa ia tavini. Te auraa ra, e tamau noa â tatou ia titau i te hoê opuaraa parau-ti‘a. Te auraa ra, eita roa tatou e faaru‘e i tei herehia tei mo‘e. E te auraa ra, e poihere noa tatou i ta tatou mau auraa utuafare, e auraa mure ore ho‘i, noa’tu â te mau mahana paari mau no te ma‘i, no te tino huma e aore râ no te pohe.

Ma to’u aau atoa, te pure nei au ia faatae te faaûruraa haamaitai a te Fatu i te hoê tauiraa hohonu i roto i to outou oraraa. E nehenehe i Ta’na misioni e Ta’na ohipa e haamaitai ia tatou tata‘itahi i teie nei e a muri atu.

Nota

  1. Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Iosepha Semita (2007), 57.

Te haere ra Iesu i Betania i ahiahi ra, na James Tissot

E teie nei vahine, a hi‘o na i to tamaiti (Stabat Mater), na James Tissot © Brooklyn Museum, Brooklyn, New York ; hoho‘a titiro : tuhaa no roto mai i te I te ô no Gesetemane, na Carl Heinrich Bloch

I te haapiiraa i te mou‘a ra, na James Tissot ; hoho‘a titiro: tuhaa no roto mai i te Te Mesia e te taata apî ra, na Heinrich Hofmann, ho-mai-hia e C. Harrison Conroy Co.

Ua putuputu te oira taatoa, na James Tissot