2013
Ua ti‘a faahou Oia
Eperera 2013


Parau poro‘i a te Peresideniraa Matamua

Ua ti‘a faahou Oia

Hōho’a
Peresideni Henry B. Eyring

Te iteraa papû no te vai-mau-raa o te Ti‘a-faahou-raa o Iesu Mesia, e puna ïa no na mea toopiti, te tiaturiraa e te hinaaro papû. E e roaa te reira i te tamarii tata‘itahi a te Atua. No’u iho nei, tei te hoê ïa mahana no tiunu 1969 i te poheraa to’u metua vahine, e mai te reira mai â mau matahiti e tae roa’tu i te taime e ite faahou vau ia’na.

Oioi roa te oto no tera taa-ê-raa poto i monohia ei oaoa. Hau atu â te reira i te hoê noa tiaturiraa i ni‘a i te hoê puturaa oaoa. No te mea ua heheu rahi mai te Fatu na roto i Ta’na mau peropheta e no te mea atoa ho‘i ua haapapû mai te Varua Maitai ia’u iho nei no te parau mau o te Ti‘a-faahou-raa, ua ite roa vau i roto i to’u feruriraa i te huru ia putuputu faahou e te feia herehia tei haamo‘ahia e tei ti‘a faahou mai.

« O ratou teie o te ti‘a mai i roto i te ti‘a-faahou-raa o te feia parau-ti‘a ra… 

« O ratou teie o tei papa‘ihia to ratou ra mau i‘oa i te ao ra, i te vahi tei reira te Atua e te Mesia ei na haavâ na te mau taata atoa ra.

« O ratou teie o te mau taata parau-ti‘a i faati‘a-roa-hia na roto ia Iesu te arai no te fafauraa apî, o tei faatupu i teie nei taraehara ti‘a mau na roto i te hamaniiraa i to’na iho toto » (PH&PF 76:65, 68–69).

No te mea ua mutu ia Iesu Mesia te mau tape‘a o te pohe, e ti‘a faahou mai te mau tamarii atoa a te Metua i te Ao ra tei fanauhia ei tino pohe ore. No reira e nehenehe i to’u iteraa papû no teie parau mau hanahana e to outou iho nei ho‘i e rave ê atu i te tara o te mo‘eraa i te melo here o te utuafare e e taui i te reira ei tia‘iraa oaoa e te hinaaro papû.

Ua horo‘a mai te Fatu i te horo‘a no te ti‘a-faahou-raa ia tatou paatoa, e na reira to tatou varua e tuuhia ai i roto i te tino hapehape ore (hi‘o Alama 11:42–44). E ti‘a mai to’u metua vahine ma te apî e te anaana, ua iritihia te mau titauraa o te matahiti e te mamae pae tino. E tae mai te reira ia’na e ia tatou atoa ho‘i ei horo‘a.

Teie râ, te feia i rotopu ia tatou ua hinaaro e faaea a muri atu ia’na ra, e ti‘a ïa ia rave i te mau faaotiraa ia ti‘a tera taamuraa, ia ora i te vahi te noho hanahana ra te Metua e Ta’na Tamaiti Here tei ti‘a faahou mai. Te reira ana‘e te vahi e tamau noa ai te oraraa utuafare e a muri noa’tu. Na te iteraa papû no teie parau mau i faarahi i to’u hinaaro-papû-raa ia faati‘a ia’u iho nei e tei herehia atoa no te faito teitei roa a‘e i te basileia tiretiera ma te faaohipa i te Taraehara a Iesu Mesia i roto i to matou nei oraraa (hi‘o PH&PF 76:70).

Te horo‘a mai nei te Fatu i te hoê arata‘i no teie imiraa i te ora mure ore, tei roto te reira i te mau pure oro‘a, te tauturu mai nei ia’u e e nehenehe atoa e tauturu ia outou. Te titau-manihini-hia nei tatou ia faaapî i ta tatou mau fafauraa no te bapetizoraa i te mau pureraa oro‘a atoa.

E fafau tatou ia haamana‘o noa i te Faaora. Na te mau tapa‘o no Ta’na tusia e tauturu ia tatou ia fafa i te rahi o te hoo Ta’na i aufau no te omutu i te mau tape‘a o te pohe, no te pûpû i te aroha ia tatou e no te horo‘a i te faafana‘o i te faaoreraa o ta tatou atoa mau hara mai te peu e tatarahapa tatou.

E fafau tatou ia haapa‘o i Ta’na mau faaueraa. Na te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a e te mau parau a te mau peropheta ora, na reira atoa te faarooraa i te taata a‘o faaûru i te taime no te mau pureraa oro‘a, na te reira e faahaamana‘o ia tatou i ta tatou mau fafauraa ia na reira. E faatae mai te Varua Maitai i to tatou feruriraa e to tatou aau i te mau faaueraa e ti‘a roa ia tatou ia haapa‘o i taua mahana ra.

I roto i te mau pure no te oro‘a, te fafau nei te Atua ia tono mai i te Varua Maitai no te parahi ia tatou nei (hi‘o Moroni 4:3 ; 5:2 ; PH&PF 20:77, 79). Ua itehia ia’u i tera huru taime e, e roaa roa i te Atua ia faaite mai e, eaha râ te huru no to oe iho uiuiraa. E puta mai i to’u mana‘o te mea ua rave au e o Ta’na e au nei, e puta atoa mai te hinaaro no te tatarahapa e te faaoreraa hara na reira atoa te i‘oa e te mata o te feia ua hinaaro Oia ia’u ia tavini atu No’na.

Na roto i te mau matahiti, ua faariro roa mai teie mau ohipa tamau i te tiaturiraa ei mana‘o aroha e ua faatae mai i te mana‘o papû e, ua matara te aroha no’u iho nei na roto i te Taraehara e te Ti‘a-faahou-raa a te Faaora.

Te faaite papû nei au e, o Iesu te Mesia tei ti‘a faahou mai, to tatou Faaora e te hi‘oraa maitai roa a‘e na reira atoa te arata‘i maitai roa a‘e i te ora mure ore.

Haapiiraa no roto mai i teie parau poro‘i

E ti‘a ia tatou ia « faaau hoi […] i te mau parau papai mo‘a atoa ia matou, ia riro te reira ei maitai e ei haapiiraa hoi no matou » (1 Nephi 19:23). A feruri na ia tai‘o atu i te mau pure oro‘a tei roto i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 20:76–79. I muri iho i te tai‘oraa i te mau haapiiraa a te peresideni Eyring no ni‘a i te mau pure oro‘a, e hinaaro paha outou e titau manihini i te feia ta outou e haapii nei ia feruri i te mau rave‘a no te faariro i teie na pure ei arata‘i no to ratou oraraa e ei tauturu no ratou ia ho‘i e ora faahou i te Metua i te Ao ra e ia Iesu Mesia.

Hoho‘a na Matthew Reier ; He Is Risen, na Del Parson, eiaha e tapiti i te hoho‘a