2003
Te imiraa i te faufaa
Me 2003


Te imiraa i te faufaa

A farii i te ite no te mau tau i mairi ra. A faaineine no te tau i muri nei. A ora i roto i teie nei tau.

I toʻu apîraa, ua au roa vau i te taiʻo i te buka ra L’Ile au Trésor, tei papaihia e te taata ra o Robert Louis Stevenson. Ua mataitai atoa vau i te mau hohoʻa teata no niʻa i te ratereraa i roto i te natura, oia hoʻi te tahi mau taata o te tapeʻa ra i te mau apî parau mutumutu no te hohoʻa fenua, o te arataʻi ra i te eʻa i hunahia te mau taoʻa mai te mea e itehia mai te tahi atu mau apî parau e ia taatihia mai te reira.

Te haamanaʻo nei au i te faarooraa i te hoê aparauraa, 15 miniti i te maoro i roto i te radio, i te mau avatea atoa i roto i te hebedoma, oia hoʻi Jack Armstrong, te tamaiti marite mau. E haamata ia te reira na roto i teie parau faatiani, « Ua amu anei outou i te Wheaties, te maa maitai roa aʻe i te poʻipoʻi i niʻa i te fenua nei ? » E i reira, e faaroohia te hoê reo maere, no ô mai i te parau poroʻi o te ratio, « E farerei tatou i teie nei ia Jack e ia Betty a haafatata atu ai i te uputa moʻemoʻe o te vahi hunaraa elephani, tei reira te hoê taoʻa rahi i te huna-raa-hia. Eiaha e ru tiaʻi ; e fifi teie i mua nei ».

Aita roa hoê mea o te nehenehe e huti mai iaʻu mai mua mai i te afata teata. Mai te mea ra e naʻu e arataʻi ra i te pupu imi i te sena (ivoire).

I te tahi atu tau ra, ua aparau te Faaora no te ao nei no niʻa i te hoê taoʻa. I roto i taʼna aʻoraa i niʻa i te Mouʻa ra, ua na ô mai oia :

« Eiaha e haapue noa i te taoʻa na outou i teie nei ao, i te vahi e pau ai te huhu e te pe, i te vahi e tomohiaʼi e e eiahiaʼi e te eia ;

« E haapue râ i te taoʻa na outou i niʻa i te raʻi, i te vahi e ore e pau ai i te huhu e te pe, e ore hoʻi te eia e tomo i reira a eia ai.

« Te vahi hoʻi i vaiihohiaʼi ta outou taoʻa ra, e riro atoa i reira to outou aau ».1

E ere te taoʻa i parauhia ra i te sena (ivoire), te auro, e aore râ te moni. E ere atoa i te faufaa fenua, te mau action e aore râ imiraa moni. Ua aparau te Faaora no niʻa i te taoʻa o te roaa ia tatou paatoa – oia hoʻi te oaoa parau-ore-hia i ô nei e te oaoa mure ore no a muri atu.

I teie mahana, e hohora atu vau e toru tuhaa no ta outou hohoʻa fenua imiraa taoʻa no te arataʻi ia outou i to outou oaoa mure ore, oia hoʻi :

  1. A farii i te ite no te mau tau i mairi ra.

  2. A faaineine no te tau i mua nei.

  3. A ora i roto i teie nei tau.

E hiʻopoʻa anaʻe tatou i te tuhaa tataʻitahi o te hohoʻa fenua.

A tahi, te fariiraa i te ite no te mau tau i mairi ra.

Ua farii tatou tataʻitahi i te hoê faufaa aiʻa – no roto mai anei i te mau hui metua pionie, tei faafariuhia mai i muri mai, e aore râ, no roto mai i te tahi atu mau taata tei tauturu i te haamaitairaa mai i to tatou oraraa. Ua riro teie faufaa aiʻa ei niu tei patuhia i niʻa i te tusia e te faaroo. Tei ia tatou nei te hopoiʻa no te patu faarahi atu i niʻa i taua mau niu papu ra.

I roto i te aamu tei papaʻihia e Karen Nolen, e tei neneʻihia i roto i te New Era i te matahiti 1974, te faaitehia ra te parau no Benjamin Landart, 15 matahiti toʼna i te matahiti 1888 ra, e te aravihi hoʻi i te faataʼi fira (violon). Ua paari hoʻi oia i niʻa i te faaapu i te pae Apatoerau no Utah e o toʼna mama, e e hitu mau taeaʻe e mau tuahine. E mea fifi mau te oraraa, inaha aita e taime vata no te hauti i taʼna fira no te rahi o te ohipa. I te tahi mau taime, e ponao toʼna metua vahine i taʼna fira e tae roa ua oti taʼna mau ohipa i niʻa i te faaapu, ua hinaaro roa ra o Benjamin e hauti i te reira.

I te matahiti 1892 ua anihia o Benjamin ia ratere i Roto Miti no te tamata i te faao i roto i te pupu faataʻi upaupa no te retioni. Te reira ïa taʼna i hinaaro rahi i te rave. I muri mai i tau hebedoma i te haapii-noa-raa i taʼna hautiraa fira e i te pure-noa-raa, ua haere atu oia i Roto Miti i te avaʻe mati no 1893. A faaroo mai ai te taata arataʻi pupu faataʻi upaupa, oia hoʻi o Dean te iʻoa, ua parau atu oia ia Benjamin e, o oia te taata aravihi roa aʻe taʼna i faaroo i te pae tooa o te râ i Denver. Ua parauhia oia ia haere atu i te oire ra no Denver, Colorado no te mau haapiipiiraa i te avaʻe atopa, e e aufauhia oia i te moni, e e ravaʻi maitai te reira noʼna iho, e e toea atoa mai te moni no te hapono atu i toʼna ra utuafare.

Tera râ, hoê hebedoma i muri mai i to Benjamin fariiraa i taua parau apî maitataʻi ra, ua pii mai toʼna episekopo iaʼna ia haere i toʼna ra piha ohipa, e ua ani mai oia mai te mea e nehenehe anei taʼna e faaea i te hauti i roto i te pupu faataʻi upaupa no e piti matahiti i te maoro. Ua parau mai oia ia Benjamin e, hou oia e haamata ai i te roaa te moni, te vai ra hoê mea te tiʻa iaʼna ia horoʻaʼtu na te Fatu ra. Ua ani aʻera oia ia Benjamin ia farii i te hoê piiraa no te haere i te misioni.

E aniraa rahi roa mau teie, inaha aita oia i hinaaro ia faaerehia oia i te hautiraa i roto i te pupu faataʻi upaupa no te retioni. Ua ite atoa râ oia eaha te faaotiraa te tiʻa iaʼna i te rave. Ua horeo atu oia i te episekopo e mai te mea e roaa mai te moni no te aufau i taʼna misioni, e farii ïa oia i taua piiraa ra.

A parau atu ai o Benjamin i teie parau apî i toʼna metua vahine, ua oaoa roa ïa oia. Ua parau mai toʼna metua vahine e ua hinaaro noa na te papa o Benjamin ia haere i te hoê misioni tera râ ua pohe oia hou i te tiaraa iaʼna ia farii i te piiraa no te misioni. A paraparau ai raua nahea ia aufau i te moni no teie misioni, ua oto roa aʻera te metua vahine. Ua parau atu o Benjamin iaʼna e eita oia e faatiʻa i toʼna metua vahine ia hoo faahou atu i to ratou fenua. Ua hiʻo noa mai te metua vahine iaʼna e ua parau aʻera oia, « E Benjamin, te vai ra te raveʻa no te aufau i ta oe misioni. Te vai ra to teie utuafare te hoê mea o te ravaʻi maitai te moni no te tono ia oe i ta oe misioni. E mea tiʻa roa ia oe ia hoo atu i ta oe fira ».

Hoê ahuru mahana i muri iho, oia hoʻi i te 23 no mati 1893, ua papai o Benjamin i roto i taʼna buka tuatapaparaa aamu : « Ua ara mai au i teie poʻipoʻi e ua rave mai au i taʻu fira mai roto mai i te farii. I taua mahana taatoa ra, ua hauti noa ïa vau i te pehe taʻu i au roa. I te aruʻi, a haamata ai te poiri, aita atura vau i hauti faahou, ua faahoʻi atura vau i te fira i roto i toʼna vairaa. Ua ravaʻi ïa te reira. Ananahi, e haere ïa vau [i taʻu misioni] ».

E 45 matahiti i muri iho, oia hoʻi i te 23 no tiunu, 1938, ua papai o Benjamin i roto i taʼna buka tuatapaparaa aamu : « Te faaotiraa rahi roa aʻe taʻu i rave i roto i toʻu oraraa, o te hooraa ïa i te hoê mea taʻu i here roa i te Atua ra. Aore roa te reira i moʻehia iaʼna ».2

A farii i te ite no te mau tau i mairi ra.

A piti, te faaineineraa no te tau i muri nei.

Te ora nei tatou i te hoê tau o te taui noa nei. Te tauihia nei fatata te mau tuhaa atoa no to tatou nei oraraa. E mea titauhia ia tatou ia faatano atu i niʻa i teie mau raveʻa apî – noaʼtu i te ino o te reira – oia hoʻi i roto i te hoê ao tei ore roa i manaʻohia e to tatou mau tupuna

A haamanaʻo i te parau a te Fatu : « Mai te mea ua ineine outou, e ore ia outou e mătaʻu ».3 E mea ino roa te mătaʻu no te haereraa i mua.

E mea titauhia tatou ia faaineine e ia faaoti i te opuaraa, ia ore hoʻi tatou e haamauʻa i to tatou nei oraraa. Ahiri e aita ta tatou e opuaraa, aore ïa e manuiaraa mau. Te hoê o te tatararaa parau maitai roa aʻe taʻu i faaroo no niʻa i te manuiaraa, teie ïa : Te manuiaraa, o te rave-faaoti-raa ïa i te ohipa ma te hoê taahiraa na mua i te tahi. Ua parau te hoê taata e ia ore tatou e faaoti i te hoê opuaraa, e nehenehe ïa ta tatou e haamauʻa noa i te oraraa ma te horohoro haere noa, aita râ e re.

Tau matahiti i mairi aʻenei, te vai ra ïa te hoê himene o te na ô ra, « E mea maitai te moemoea / A moemoea noa / e e ore atu te manaʻo peʻapeʻa ».4 Te hinaaro nei au e parau atu e eita te moemoea e mono i te faaineineraa mau i mua i te mau fifi no te oraraa. E mea ohipa rahi mau te faaineineraa, e mea titauhia râ te reira no to tatou haereraa i mua.

E ere to tatou tere i te mau tau i muri nei i te mea ohie. Te vai ra te mau tipuuraa e te mau vahi apoopoo i niʻa i te eʻa. E mea tiʻa roa ia tatou ia pure i te mau mahana atoa i te hoê Metua Here i te Ao ra o te hinaaro nei ia tatou paatoa ia manuia i roto i te oraraa.

A faaineine no te tau i mua nei.

A toru, Te oraraa i roto i teie tau.

I te tahi mau taime, e vaiiho tatou i to tatou mau manaʻo no ananahi ia rave rahi roa i te taime o teie mahana. E nehenehe te moemoearaa i te mau tau i mairi e te hiaairaa i te tau i mua nei i te horoʼa mai i te tamahanahanaraa, eita râ te reira e mono i te oraraa i teie mahana. Teie te mahana oraraa no tatou, e e mea tiʻa roa ia tatou ia tapeʻa mai i te reira.

Ua faaara mai te orometua haapii o Harrold Hill, i roto i te hautiraa himene a Meredith Willson, oia hoʻi The Music Man : « Mai te mea e feruri noa oe no te tau i mua nei, eiaha râ i to teie mahana, e ite ïa oe e, aita roa oe i rave manuia i te hoê aʻe ohipa ».

Aita roa e nehenehe e haamanaʻo i to ananahi, mai te mea e, aita tatou e rave i te ohipa i teie mahana. E no te ora hope roa i te oraraa i teie mahana, e mea tiʻa roa ia tatou ia rave i te mea faufaa roa aʻe. Eiaha roa tatou e haamarirau i te mau mea faufaa roa aʻe.

Aita i maoro aʻe nei, ua taiʻo vau i te aamu no te hoê taata, i muri iho i te poheraa taʼna vahine, ua iriti oia i te afata vairaa ahu o taʼna vahine, e ua ite atu oia i roto i te reira te hoê ahu taʼna i hoo mai i to raua haereraa e mataitai i te pae Hitia o te Râ o te Hau Marite e iva matahiti na mua atu. Aita râ oia i oomo i te reira, ua faaherehere noa oia i te reira no te tahi atu taime tano maitai. Area râ i teie nei, ua mairi roa ïa taua taime ra.

A faatiʻa atu ai teie nei tane faaipoipo i toʼna aamu i te hoê hoa, ua parau atu oia, « Eiaha e faaherehere i te hoê mea no te hoê taime taa ê. A faariro râ i te mau mahana atoa no to oe oraraa ei mahana taa ê mau e tiʻa ai ».

Ua parau teie nei hoa e ua faahuru e roa teie nei mau parau i toʼna oraraa. Ua tauturu te reira iaʼna i te ore e vaiiho i te mau mea faufaa roa i toʼna oraraa. Ua na ô mai oia : « I teie nei te faaohipa rahi nei au i te taime i pihaʻi iho i toʻu utuafare. Te faaohipa nei au i te mau hapaina unauna i te mau mahana atoa. E oomo vau i te mau ahu maitataʻi no te haereraa i te fare toa. Aita vau e faahiti faahou nei i te mau parau mai ‘ia tae i te hoê mahana’. I teie nei te rave nei au i te taime no te taniuniu i toʻu mau fetii e i toʻu mau hoa rahi roa. Ua taniuniu vau i toʻu mau hoa tahito ra no te faatupu i te hau no niʻa i te tahi mau mârôraa tei tupu i te matamua ra. Te parau nei au i te mau melo no toʻu utuafare e ua here au ia ratou. Aita vau e vaiiho nei i te ohipa te tiʻa ia ravehia i teie nei no te faatupu mai i te oaoa i roto i to matou oraraa. E i te mau poʻipoʻi atoa, e parau ïa vau iaʻu iho e, e nehenehe teie mahana i te riro ei mahana maitai roa. E mea faufaa te mau mahana atoa, te mau hora atoa, te mau miniti atoa. »

E rave matahiti i mairi aʻenei, ua faatiʻa mai te taata ra o Arthur Gordon i te hoê hiʻoraa maitai roa no niʻa i teie huru feruriraa, i roto i te hoê veʻa no te fenua. Te na ô ra oia :

« I te 13 raa o toʻu matahiti e i te 10 raa i te matahiti o toʻu taeaʻe, ua horeo mai o Papa i te afaʻi ia maua i te cirque. Area râ i te hora tamaaraa no te avatea, ua taʻi mai te niuniu ; ua titauhia iaʼna ia haere i te oire. Ua topa aʻera to maua morare. Tera râ ua faaroo atu maua iaʼna i te parauraa [i roto i te niuniu], ‘Eita, eita vau e haere atu i te oire. A tiaʻi noa mai’.

« I toʼna hoʻiraa mai i te iri amuraa maa, ua ata noa o Mama. ‘Ua ite oe e e hoʻi faahou mai te cirque’. [parau mai ra o mama].

« Ua pahono mai o Papa, ‘E, eita râ te tamariiraa e hoʻi faahou mai’ ».5

Ua faatiʻa mai te taeaʻe Monte J. Brough no te Pupu Matamua no te mau Hitu Ahuru i te aamu no toʼna vai-api-raa i te oire ra no Randolph, Utah, i to raua toʼna teina faaotiraa i te hamani i te hoê fare raau i niʻa i te hoê tumu raau rarahi i muri mai i te fare. Ua papai raua i te hohoʻa no taua fare ra. Ua ohi mai raua i te mau materia hamani fare, e ua tari atu i niʻa i te tumu raau, i te hoê vahi e piti amaa to reira. E mea huru fifi mau, e ua onoono raua no te rave faaoti i ta raua ohipa. Na teie hohoʻa fare ta raua i papai i faatupu mai i te itoito i roto ia raua no te rave faaoti i te reira.

Ua haa raua i taua tau mahanahana atoa ra, e na mua noa aʻe te haamataraa te tau haapiiraa, ua oti aʻera to raua fare i te hamanihia. Ua parau mai te taeaʻe Brough e eita roa e moʻehia iaʼna toʼna oaoa i te hiʻoraaʼtu i te hotu no ta raua ohipa. Ua parahi noa raua i niʻa i te tumu raau, ma te hiʻo haere tau minuti i te maoro, ua pou mai i raro – e aita roa raua i hoʻi faahou atu i niʻa. Noaʼtu te nehenehe o taua fare ra, aita râ te reira i faatupu rahi i te anaanatae i roto ia raua no te hoê mahana taatoa. Oia hoʻi, te mea ta raua i au roa o te fanahonahoraa ïa i te ohipa, te ohiraa mai i te materia, te hamaniraa e te raveraa i te ohipa – eiaha râ i te fare iho.

A oaoa na tatou i te oraraa ta tatou e ora nei, mai ta te taeaʻe Brough e toʼna teina i ite i te oaoa.

Te na ô ra te hoê parau paari, « Eiaha roa e vaiiho no ananahi i tei tiʻa ia oe ia rave i teie mahana ». Hoê â huru faufaa i te faaiteraa i to tatou here e te mauruuru na roto i te parau e te ohipa i te mau melo no te utuafare e i te mau hoa. Te na ô ra te vahine papai buka ra o Harriett Beecher Stowe, « Ua riro te mau roimata tahe i niʻa i te menema ei mau parau faahiti-ore-hia e ei mau ohipa tei ore â i ravehia ».6

Te na ô ra te parau papai a te hoê rohipehe :

Te vai ra toʻu hoa,

I roto i teie oire rahi, aita e hopearaa ;

Ua mairi râ te mau mahana, e te mau hebedoma

E hou i toʻu iteraa, ua mairi te hoê matahiti taatoa,

E aita â vau i ite atura i te mata o toʻu hoa tahito ra,

Te tere vitiviti nei hoʻi te oraraa nei…

Tera râ e tae mai ihoa o ananahi – e e mairi atu o ananahi,

E te haere noaʼtura te atearaa i rotopu ia maua i te rahi.

E tae roa ua rave rahi maile i te atea…

« Teie te hoê niuniu »,

« Ua pohe o Timi i teie mahana ».

Te reira ïa ta tatou e farii e e fanaʻo i te pae hopea :

Oia hoʻi te hoê hoa tei faaruʻe mai.7

Hoê matahiti i mairi aʻenei, ua faaoti vau e eita vau e faataere i te haere e farerei i te hoê hoa taʻu i ore i farerei no e rave rahi matahiti i te maoro. Ua hinaaro noa vau e farerei iaʼna i California, aita râ vau i haere atu e farerei iaʼna.

Ua matau vau ia Bob Biggers i to maua tomoraa i roto i te pu haapiiraa ihitai a Marite i te oire no San Diego, California, fatata i te pae hopea no te piti o te tamaʻi rahi o te ao nei. E na hoa rahi maua mai te omuaraa mai. Ua haere mai oia i Roto Miti hoê taime na mua i toʼna faaipoiporaahia ; e ua vai noa maua ei hoa na roto i te papai-noa-raa i te rata i te tahi e te tahi mai e taime toʻu matararaa mai i rapae i te Marine i te matahiti 1946. Ua hapono atu maua toʻu hoa o Frances i te rata naʼna e taʼna vahine o Grace i te mau matahiti atoa.

I te pae hopea, i te omuaraa no tenuare 2002, ua opua vau i te tere atu i Whittier, California, oia hoʻi i te vahi faaearaa o Biggers. Ua taniuniu atu vau i toʻu hoa ra o Bob, e 80 matahiti i te paari i teie nei, e ua faanahonaho atura maua o Frances i te farerei atu iaʼna e ia Grace, ia paraparau hoʻi matou no niʻa i te mau tau matamua ra.

Ua oaoa roa matou i te farereiraa i te tahi e te tahi. Ua afaʻi atu vau na muri iho iaʻu i te tahi mau hohoʻa tei patahia i roto i te Marine hau atu e 55 matahiti i mairi aʻenei. Ua haamanaʻo aʻera maua i te iʻoa o te mau taata i roto i te mau hohoʻa, e ua faatiaʼtu maua i te aamu no niʻa ia ratou tataʻitahi. Noaʼtu e, e ere o Bob i te melo no to tatou ekalesia, ua haamanaʻo râ oia i te haereraa i te hoê pureraa oroʻa na muri iho iaʻu e tau matahiti aʻenei i te maoro hou i to maua faaearaa i San Diego.

A aroha atu ai maua o Frances ia Bob raua o Grace, ua ô mai te hau e te oaoa i roto iaʻu no te tutavaraa i te farerei-faahou-raa i te hoê hoa taʻu i here e rave rahi matahiti na mua atura.

Ia tae i te hoê mahana, e hope o ananahi no tatou tataʻitahi atoa. Eiaha na tatou e vaiiho i te mau mea faufaa roa no ananahi i te rave.

A ora i roto i teie tau.

Ua nahonaho ta outou hohoʻa imiraa taoʻa : A farii i te ite no te mau tau i mairi ra. A faaineine no te tau i mua nei. A ora i roto i teie nei tau.

E faaoti au i te vahi taʻu i haamata. Te na ora to tatou Fatu e Faaora :

« Eiaha e haapue noa i te taoʻa na outou i teie nei ao, i te vahi e pau ai te huhu e te pe, i te vahi e tomohiaʼi e e eiahiaʼi e te eia ;

« E haapue ra i te taoʻa na outou i niʻa i te raʻi, i te vahi e ore e pau ai i te huhu e te pe, e ore hoʻi te eia e tomo i reira a eia ai.

« Te vahi hoʻi i vaiihohiaʼi ta outou taoʻa ra, e riro atoa i reira to outou aau ».8

E toʻu mau taeaʻe e mau tuahine, mai roto mai toʻu aau, te faatae atu nei au i toʻu iteraa papu e : O te Atua to tatou Metua ; o Taʼna Tamaiti to tatou Faaora e Arai ; te arataʻihia nei tatou e te hoê peropheta no to tatou nei tau, oia hoʻi te peresideni Gordon B. Hinckley.

Na roto i te iʻoa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Mataio 6:19-21.

  2. Hiʻo « Benjamin : Son of the Right Hand », New Era, me 1974, 34-37.

  3. PH&PF 38:30.

  4. « Wishing Will Make It So », te mau parau na B. G. DeSylva.

  5. A Touch of Wonder (1974), 77-78.

  6.  . I roto i te Gorton Carruth and Eugene Ehrlich, haaputuhia, The Harper Book of American Quotations (1988), 173.

  7. Charles Hanson Towne, « Around the Corner », i roto i te Poems That Live Forever, maitihia e Hazel Felleman (1965), 128.

  8. Mataio 6:19-21.