2003
Mai tera ïa te huru
Me 2003


Mai tera ïa te huru

[E mea] titauhia ia tatou ia titau e ia tapeʻa i te tahi mau faito e tiʻa ai ia tatou ia tomo atu i roto i te mau ohipa pae varua faufaa roa o te oraraa nei.

Iaorana. E mea au naʻu ia amui mai i rotopu i te mau melo o te autahuʻaraa o te Atua e te oaoa nei au i te autaeaʻeraa i te ao atoa nei, ta tatou e faaite nei e ta tatou e poihere nei. Te tupu nei te varua taaê no te mea, te tiaʻi nei tatou ia haapiihia tatou i niʻa i te mau tuhaa papu e te faufaa o te evanelia a Iesu Mesia ra.

I teie ahiahi, e haere tiʻa taʻu mau parau i niʻa i te feia apî tamaroa o te Ekalesia. Te farii-poupou-hiaʼtu nei outou to tera e tera faito matahiti, ia faaroo mai.

I te Noela i mairi aʻe nei, ua amui atu o Walter Cronkite i roto i te taurua himeneraa a te pŭpŭ himene no te Fare Menemene e te pŭpŭ upa i Temple Square. « 19 matahiti toʼna riroraa… ei taata haapuroro parau apî no ‘CBS Evening News’… ua tuʻi toʼna roo [o Conkrite tane] ei ‘taata tiʻaturi- roa-hia aʻe i Amerika’ ».1 I te mau taime e anihiaʼi iaʼna, mai te aha te huru taʼna e hinaaro ia haamanaʻohia, teie taʼna pahonoraa, « Ah, mai te hoê taata tei rave maitai roa i taʼna ohipa ».2 I roto i te roaraa o toʼna toroʻa faahiahia roa, e faaoti o Conkrite tane i taʼna mau haapurororaa parau apî atoa na roto i teie parau, « Mai tera ïa te huru ». I teie ahiahi, e aparau anaʻe tatou i niʻa i te reira huru.

Aita i maoro aʻe nei, i roto i te hoê amuiraa tìtì, ua faatiʻa mai te peresideni tìtì i te hoê aamu iaʻu. Ua ani oia i taʼna tamaiti eaha te mea tei paraparauhia i roto i te hoê pureraa pae auahi i te ahiahi Sabati. Pahono atura taua tamaiti ra e, « Faateitei te auri ». E ua parau atura oia i toʼna metua tane e, ua fiu roa oia i taua tumu parau ra no te mea, o te reira ïa te tumu parau i roto i te mau haapiiraa e te mau pureraa atoa i tupu aita i maoro aʻe nei. Te manaʻo matamua tei tupu mai i roto iaʻu maori râ : « Mea maitai roa ; inaha, te tuatapapahia nei, te faaroohia nei e te faaohipahia nei ïa te parau a te peropheta ». Te piti o toʻu manaʻo, no niʻa ïa i te feruriraa o taua tamaiti ra, no niʻa i te ohipa faahaamanaʻoraa tamau. E riro te faahaamanaʻoraa tamau ei tumu no te au ore mai te mea e, te imi nei tatou i te mau raveʻa atoa no te rave maitai roa.

I toʻu apîraa ra, ua tupohe noa vau i ta toʻu metua vahine faahaamanaʻo- tamau-noa-raa e, « David, haamanaʻo e o vai oe ». Ua riro te faahaamanaʻoraa ei faatupuraa i te tahi mau tâuʻaraa parau i rotopu i toʻu mau hoa. I tupu na te riri i roto iaʻu, i te taime a faaite tamau noa mai ai toʻu metua tane i te fare o te peresideni George Albert Smith, a tere ai maua na niʻa i te aroa 13 Hitia o te râ i Roto Miti, e ua faahaamanaʻo oia iaʻu e, e peropheta ora na te Atua, tei here iaʻu, o te faaea ra i ô. I teie mahana, e mauruuru rahi toʻu no taua mau faahaamanaʻoraa tamau ra.

Te faaohipa-pinepine-hia nei te parau ra « faateitei te auri » i roto i te ohipa tuaro no te faaite i te faito teitei aʻe e hinaarohia ra e titau. Na roto i te faaohiparaa i teie taʻo tuaro, na te reira e tauturu i te haamaramarama i te tumu i riro ai ei ohipa fifi ia pahono i te mea ta te peresideni Hinckley i titau mai ia tatou ia rave, i roto i te amuiraa i mairi aʻe nei, inaha te na ô ra oia e : « Te tiʻaturi nei au e, e taeʻahia i to tatou feia apî tamaroa e to tatou feia apî tamahine, te titauraa tei tuuhia mai e [elder Ballard]. Titauhia ia tatou ia faateitei i te auri i roto i te parau no te tiʻamâ e te tiʻaraa maitai o ratou o te haere i roto i te ao nei ei mau veʻa no te Fatu ra o Iesu Mesia ».3

Hoê matahiti i mairi aʻe nei, ua fanaʻo tatou i te hoê Tuaroraa Rahi i Roto Miti. No te rahiraa o te mau hauti tuaro Olympique, titauhia i te mau maona ia taeʻahia ia ratou te hoê faito raro e tiʻa ai ia ratou ia tataʻu. Ua faito noa to tatou oraraa i te faanahoraa no te maiti i te mau maona e tataʻu, inaha, titauhia ia tatou ia titau e ia tapeʻa i te tahi mau faito e tiʻa ai ia tatou ia tomo atu i roto i te mau ohipa pae varua faufaa roa o te oraraa nei. Titauhia i te mau maona rarahi o te ao nei ia rave tamau i te ohipa i te mau mahana atoa. E mea papu roa ia ratou i te mau mea e titauhia i roto i ta ratou tuaro. I reira ratou e nehenehe ai e faaô i roto i te tataʻuraa. Mai tera ïa te huru.

E te feia apî tamaroa, mai te mea e, e hinaaro outou ia riro ei mau tamaroa maitai roa e ia maitihia no te haa i roto i te mau ohipa faufaa mau o te oraraa nei, mai te mau faatoroʻaraa autahuʻaraa, te mau haamaitairaa o te hiero e te ohipa misionare, titauhia ïa ia outou, i te mau mahana atoa, ia vai parau tiʻa noa, ia vai viivii ore noa, ia haapii noa e ia pure noa. Mai tera ïa te huru.

Ua ite papu te mau maona e ua taa maitai ratou i te mau ture no ta ratou tuaro. Ia ore te ture e haapaʻohia, e riro ïa te faautuʻaraa etaeta i te topa mai, e tae roaʼtu i te faaʻereraa. I roto i te Tuaro rahi i mairi aʻe nei, ia ore te ture e haapaʻohia no niʻa i te mau raau taero e faaohipahia nei no te turaʻi i te mau maona, e faaerehia ïa te reira mau maona i to ratou fetia. Te hoê o te mau faautuʻaraa etaeta roa tei tuuhiaʼtu i niʻa i te hoê maona, ua tupu ïa i roto i te hautiraa no te huiraa popo. Na roto noa i te tarimaraa i te hoê tareta taiʻo ma te tapaʻo i te taiʻo hape no niʻa i te hoê noa aʻe o na 18 apoo, e nehenehe ïa te reira taata e faaʻerehia. Aita te reira e fariihia. Aita e hiʻoraa e, ua riro te hape ei maitai e aore râ ei faainoraa i te taata ; ua tuea noa te faautuʻaraa – oia hoʻi, te faaʻereraa.

Ua hau i te 50 matahiti i teie nei, te haamanaʻo noa ra vau i te taata faatere o te tataʻuraa i te parauraa mai e, « Eiaha oe e inoino e taʻu tamaiti, mea tiʻa ia matou ia faaʻere ia oe no to oe tarimaraa i te hoê tapaʻoraa taiʻo hape ». Ua faaʻerehia vau no toʻu faaiteraa i te taata faatere e, e titauhia iaʻu ia taui i taʻu tapaʻoraa. E rave rahi hepetoma toʻu parauraa i roto iaʻu iho e : « Eaha hoʻi au aita i mamu noa ? Taaê noaʼtu te reira, teie hape, e hape opua-ore-hia noa hoʻi. Ua tano maitai te taiʻo amui ». Noaʼtu e, ua tiʻa taʻu faito no te haru mai i te rê, ua faaruʻe atu râ vau i te vahi opereraa rê ma te ore e haru mai i te rê. Mai tera ïa te huru.

E au mau hoa taurearea e, e mea faufaa te ture, e mea faufaa rahi mau. Te vai atoa ra te faautuʻaraa i roto i te oraraa, e penei aʻe te faaʻereraa atoa, mai te te mea e, e ofatihia te ture. E riro ta tatou haaraa i roto i te mau ohipa faufaa o te oraraa, i te fifi mai te mea e, eita tatou e haapaʻo i te ture i roto i te mau faaueraa a to tatou Metua i te Ao ra. Te raveraa i te hara taotoraa te tane e te vahine, te raau taero, te haapaʻo ore i te ture tivira, e aore râ, te hamani-ino-raa, teie te mau mea e faaʻere ia tatou ia haa i roto i te mau taime faufaa. E mea maitai ia faariro outou i te ture ei paruru, eiaha râ ei fifi ruuruuraa. Ta te haapaʻo e faahotu ra, o te puai ïa. Mai tera ïa te huru.

I te matahiti 1834, ua papaʻi te peropheta Iotepha Semita e, « Aita e avaʻe ohipa roa vau mai te avaʻe novema ; tera râ, ua riro toʻu oraraa ei oraraa ohipa e te hope ore te hopoiʻa, no reira, ua faaoti au i teie ei ture naʻu : Ia faaue mai te Fatu, a rave ».4

No te tahi mau taata, ua riro te tuaro ei ohipa imiraa moni. Te taaêraa i rotopu i te rê e te pau o te hoê tino moni rahi ïa. Te tarahu nei te mau maona i te mau taata toroʻa no te faatere i ta ratou imiraa faufaa. Na te mau taata toroʻa, te mau taata faaineine, te mau taata haapii, e te mau taata arataʻi, e tauturu i te maona ia haamaitai i taʼna raveraa.

Ua tuu mai to tatou Metua i te Ao ra i pihaʻi iho i Taʼna mau tamaiti faufaa rahi, i te hoê pŭpŭ taata tauturu faahiahia roa, hau atu i te maitai i te pŭpŭ e faaohipahia nei e te maona. Ua riro to tatou mau metua ei mau taata toroʻa faahiahia. Te imi nei ratou i te raveʻa ia upootia tatou. Aita ratou i imi noa i te raveʻa no tatou, no to ratou râ here ia tatou, ua riro ratou ei mau tauturu haamaramarama faahiahia.

Na ŏ atura te Aposetolo Paulo i te haapiiraaʼtu i to Kolosa ra, « E te mau tamarii e, e faaroo i to outou mau metua i te mau mea atoa nei, e mea mauururu hoʻi te reira i te Fatu nei » (Kolosa 3:20). Taaê noaʼtu to tatou mau metua, a feruri na i te pŭpŭ taata rahi tei tuuhia mai no te haamaitai i ta tatou raveraa i te pae varua. Ua riro to tatou mau episekopo ei mau taata faaineine e te faaohipa nei ratou i ta ratou mau taviri moʻa no te autahuʻaraa no te haamaitai i to tatou oraraa. Na te mau orometua o te haapiiraa evanelia, te mau tauturu haamaramarama no te pŭpŭ autahuʻaraa, e te mau taeaʻe hahaere utuafare e faatiʻa i teie pŭpŭ e na te Fatu i haaputuputu i taua pŭpŭ ra no te tauturu ia tatou ia ineine no te mau mea o te oraraa nei. Mai te mea e, e pee e e haapaʻo outou, e maitai roaʼtu ta outou raveraa. Ia faaue te Fatu, a rave. Mai tera ïa te huru.

Te hoê o te taaêraa faufaa rahi i rotopu i te maitai e te maitai roa o te mea ïa ta te taote feruriraa no te tuaro e parau nei e, « Faatumu te feruriraa ». Te feia tataʻu e tuu i te hiti te mea faufaa ore, e ua horoʻa i toʼna puai atoa i niʻa i te mea faufaa roa, e tiʻa ïa ia ratou ia haamaitai i te raveraa. Ua riro te faatumuraa i te feruriraa ei raveʻa faufaa roa no te manuia.

Ua faaroo vau i te hoê tâuʻaraa parau i rotopu i te taata rahi hui popo ra o Arnold Palmer e te hoê taurearea taʻitaʻi tauhaa, tei faaohipahia e aʼna no te taime matamua. I te horoʻaraaʼtu taua taurearea ra i te raau hui a Palmer Tane, faaite atura oia e, 151 metera te atearaa te reva. Te vaira te hoê anavai pape ite-ore-hia i te pae aui, e te tahi mau fenua i te pae atau. Ma te mărû e te papu maitai, faahaamanaʻo atura o Palmer Tane i taua taurearea ra e, hoê noa iho haamaramaramaraa taʼna e titau nei, maori râ, te atearaa o te apoo. Ua parau atoaʼtu oia e, aita oia e hinaaro e haamauʻa i te taime ia feruri e, eaha to te pae aui e aore râ, eaha to te pae atau.

E mea ohie roa ia haamoʻe i te mau titauraa faufaa mau o te oraraa. Ua rahi te mau mea e nehenehe e haapeʻapeʻa ia tatou. Tei roto te tahi i te anavai ite-ore-hia i te pae aui, e itehia te tahi i niʻa i te fenua rahi i te pae atau, eita e roaa ia rave. E tupu te hau e te manuia mai te mea e, e tapeʻa-maite-hia te feruriraa i niʻa i te mau mea faufaa o te itehia na roto i te haereraa i niʻa i te eʻa afaro – faanuuraa i roto i te autahuʻaraa, tiʻamâ no te haere i te hiero, e te ohipa misionare. Mai tera ïa te huru.

Ia haamaitai mai to tatou Metua i te Ao ra ia outou tataʻitahi. Te faaite papu nei au e, o Iesu te Mesia. Te ora nei Oia, e e aroha faito ore toʼna ia tatou. Te mauruuru nei au no te peropheta rahi o te tauturu nei ia tatou ia ite e, ia faaue anaʻe mai te Fatu, a rave, no te mea, mai tera ïa te huru. Na roto i te iʻoa o to tatou Faaora e te Taraehara o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

  1. « Walter Cronkite : A Lifetime Reporting the News », Voices from The Smithsonian Associates, itenati, http://www.smith sonianassociates.org/programs/cronkite/ cronkite.htm.

  2. Kira Albin, « That’s the Way It Is… with Walter Cronkite », Grand Times, itenati, http ://www.grandtimes.com/cronkite.html.

  3. Gordon B. Hinckley, « Na te mau tane o te autahuʻaraa », Liahona, novema 2002, 57.

  4. History of the Church, 2:170