’Āmuira’a rahi
Te māramarama o te ’Evanelia nō te parau mau ’e te here
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2021


Te māramarama o te ’Evanelia nō te parau mau ’e te here

Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, tē ’ana’ana teatea nei te māramarama o te ’Evanelia nō te parau mau ’e te here nā te ao nei i teie mahana.

I roto i te hīmene nehenehe mau a te feiā mo’a, « Hark, All Ye Nations [Te mau nuna’a] ! » tē ’ite pāpū nei tātou i te ’ana’anatae ’e te ’oa’oa rahi o te ’īra’a o te ’evanelia e haere nei na te ao ato’a nei. I roto i teie hīmene, tē hīmene nei tātou :

’A fa’aro’o, e te mau nuna’a ē ! ’A fa’aro’o i te reo o te ra’i ra

E te mau fenua ato’a ’a poupou i te ’oa’oa !

Te mau melahi hanahana ’a hīmene :

’Ua fa’aho’ihia mai te parau mau ! [’īritira’a peretāne]1

’O Louis F. Mōnch, te rohi pehe nō teie ’īrava ’oa’oa rahi, e melo fa’afāriu heremani ’oia tei pāpa’i i teie mau parau fa’auruhia o te hīmene, tē ora ra rā ’oia i te fenua Helevetia i roto i tāna tau misiōnare rave tāmau i Europa.2 Te pōpou tei piha’a mai nō te rirora’a ’ei ’ite nō te tupu-tā’āto’a-ra’a o te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai, ’ua fa’a’ite-teatea-hia i roto i te mau parau o te hīmene i muri iho :

Te ’imira’a i roto i te pōuri, ’ua ’oto te nuna’a ;

Te tīa’ira’a ia ’ā’ahiata, ’ua tāmau rātou te fa’aaora’a.

’A ’oa’oa pā’āto’a, ’ua hope te roara’a o te ru’i.

Tei ni’a fa’ahou ā te parau mau i te fenua ! [’īritira’a peretāne] 3

’Aua’a i te ’ōmuara’a o te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai e tāmau noa ra, ’ua hau i te 200 matahiti, tē ’ana’ana nei te « māramarama o te ’evanelia nō te parau mau ’e te here »4 i teienei ’ua ’ana’ana teatea roa e ati a’e i te ao nei. ’Ua ha’api’i mai te peropheta Iosepha i te matahiti 1820, ’e e rave rahi milioni atu ā tei ha’api’i mai, mai te reira taime ē « ua hōro’a hua mai te Atua i te maita’i i te ta’ata ato’a ra, ma te pāto’i ’ore ».5

I te tahi taime ri’i noa i muri mai i te fa’ati’ara’ahia te ’Ēkālesia i roto i te teie tu’ura’a ’Evanelia hope’a, ’ua paraparau te Fatu ia Iosepha Semita ’e ’ua fa’a’ite mai i te ’īra’a o tōna here nō tātou ’a parau ai ’oia ē :

« Nō reira, ’o vau te Fatu, nō tō’u ’itera’a i te ’ati rahi tei tae mai i ni’a i te mau ta’ata ato’a o te ao nei, ’ua ti’aoro atu vau i tā’u tāvini ia Iosepha Semita, tamaiti,’e ’ua parau atu ra iāna mai te ra’i mai, ’e ’ua hōro’a atu vau i te mau fa’auera’a iāna ra ;

« ’Ia fa’ati’ahia tā’u fafaura’a mure ’ore ;

« ’Ia porohia atu te ’īra’a o tā’u ’evanelia e te feiā paruparu ’e te mea ’ite ’ore ho’i i te mau hope’a o te ao nei ».6

I muri ri’i mai i te fāri’ira’a i teie heheura’a, ’ua ha’amata te mau misiōnare i te pi’ihia ’e i te tonohia i roto i te mau nuna’a ato’a o te ao nei. Mai tā te peropheta Nephi i toho ātea, ’ua ha’amatahia i te poro te poro’i o te ’evanelia tei fa’aho’i-fa’ahou-hia mai « i rotopū i tō te mau fenua ato’a, e tō te mau ’opu ato’a, e tō te mau reo ato’a, e tō te mau nuna’a ato’a ».7

« ’Ua fa’ati’a-ha’amana-hia Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a Nei i roto i te hō’ē fare na’ina’i i te pae apato’erau nō New York matahiti 1830.

« ’Ua tītauhia e 117 matahiti—e tae mai i te matahiti 1947—tō te ’Ēkālesia hotura’a mai te ono melo mātāmua e tae atu i te hō’ē milioni. ’Ua riro te mau misiōnare ’ei hi’ora’a tāmau nō te ’Ēkālesia mai tōna ha’amatara’a mai, ma te pararera’a nā te mau fenua o te mau ta’ata tumu nō Marite, i te fenua Tanata, ’e i te matahiti 1837, te tā’āto’ara’a nō te fenua Marite apato’erau e tae atu i te fenua Peretāne. Tau matahiti i muri mai, tē ’ohipa ra te mau misiōnare i te mau pae fenua Europa ’e ātea atu i te fenua Initia ’e i te mau motu nō Pātifita.

« ’Ua rae’ahia i te fāito e piti mirioni melo i roto e 16 matahiti i muri mai, i te matahiti 1963, e 8 matahiti hau i muri iho, ’ua tae’ahia e 3 milioni ».8

’Ei hi’ora’a i te tupu-vitiviti-ra’a o te ’Ēkālesia, ’ua parau te Peresiteni Russell M. Nelson ’aita i maoro a’e nei : « I teie mahana, te ’ohipa a te Fatu i roto i te ’Ēkalesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a Nei, ’ua tere ïa i mua nā roto i te terera’a pūai. Te ananahi o te ’Ēkālesia,’aita ïa tōna e fa’aaura’a ».9

Te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai o te ’īra’a o te ’evanelia a Iesu Mesia, te fa’anaho-fa’ahou-ra’a o te ’Ēkalesia ora a te Fatu i te fenua nei, ’e tōna tupura’a fa’ahiahia mai muta’a ra, ’ua hōro’a i te mau ha’amaita’ira’a o te autahu’ara’a ’ei ’ūputa matara noa i te fenua nei. Te mau ’ōro’a ’e te mau fafaura’a mo’a tei tā’amu ia tātou i te Atua ’e e tu’u ia tātou i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a e fa’a’ite pāpū ra i « te mana pūai o te Atua ».10 ’A ’āmui ai tātou i roto i teie mau ’ōro’a mo’a nō te feiā ora ’e nō tei pohe, tē ha’aputuputu ra ïa tātou ia ’Īsera’ela i nā pae e piti o te pāruru ’e e fa’aineine ra i te fenua nō te tae pitira’a mai o te Fa’aora.

I te ava’e ’Ēperēra 1973, ’ua tere atu vau ’e tō’u nā metua mai tō mātou fenua ’āi’a Rāparata ’ia tā’atihia i roto i te hiero. Nō te mea i taua tau ra ’aita re’a e hiero i te mau fenua Marite Latino, ’ua rātere mātou hau atu i te 6 000 maile (9 700 km) nō te haere ’e nō te ho’i, ’ia tā’atihia i roto i te hiero nō Roto Miti. Noa atu ē e piti noa matahiti tō’u i taua taime ’e ’aita vau e ha’amana’o ra i te tā’āto’ara’a o te tupura’a o te reira ’ohipa ta’a ’ē, e toru rā hōho’a pāpū maita’i o te reira tere tei puta roa i roto i tō’u ferurira’a ’e ’o tē vai noa nei ā.

Hōho’a
Hi’ora’a nā te māramarama o te manureva

’A tahi, tē ha’amana’o nei au i tō’u parahira’a i pīha’i iho i te māramarama o te manureva ’e te ’itera’a i te mau ata i raro a’e [i te manureva].

Teie mau ata nehenehe, te ’ana’ana e vai mo’e ’ore nei i roto i tō’u ferurira’a mai te huru ra e mau popo vavai rarahi.

Te tahi atu hōho’a tei puta mai i roto i tō’u ferurira’a ’o te tahi ïa mau hōho’a ta’ata hoata ri’i i roto i te hō’ē vāhi āteatea fa’aareareara’a i Los Angeles. E hōho’a ta’ata e mea fifi nō te ha’amo’e.

Teie rā te hōho’a ’ana’ana ’e te faufa’a rahi roa e ’ore roa e mo’ehia :

Hōho’a
Te piha tā’atira’a nō te hiero nō Roto Miti

Tē ha’amana’o pāpū maita’i nei au, tei roto vau i te hō’ē piha mo’a nō te hiero i Roto Miti te vāhi e tā’atihia ai nā ta’ata fa’aipoipo ’e te mau ’utuāfare nō te tau ’e nō te ora mure ore. Tē ha’amana’o nei au i te fata nehenehe o te hiero ’e tē ha’amana’o nei i te ’ana’ana o te mahana e ’ānapanapa nā roto mai i te māramarama o te piha. I reira tō’u fāri’ira’a ’e tē tamau noa nei i te fāri’i mai taua taime ra i te māhanahana, te pāruru, ’e te au maita’i o te māramarama o te ’evanelia nō te parau mau ’e te aroha.

E 20 matahiti i muri mai, ’ua ha’apāpū fa’ahou ā teie ā mau mana’o i tō’u ’ā’au, ’a tomo fa’ahou ai au i roto i te hiero nō te tā’ati fa’ahou ā—i te reira taime, ’a tā’atihia ai tō’u hoa momo’a ’e o vau nō te tau ’e nō te ora mure ’ore. Teie ra, nō teie fa’anahora’a, ’aita i tītauhia ia māua e tere e rave rahi tauatini maile nō te mea ’ua patuhia te hiero nō Buenos Aires i Rāparata ’e ’ua ha’amoahia, ’e e mea fātata roa nā ni’a i te pere’o’o i tō mātou fare.

Hōho’a
’Utuāfare Walker

E 22 matahiti muri mai i tō māua fa’aipoipora’a ’e te tā’atira’a, ’ua fāri’i māua i te ha’amaita’ira’a e ho’i fa’ahou ā i roto i taua hiero ra, i te reira taime ’e tā māua tamāhine purotu ’e ’ua tā’atihia ’ei ’utuāfare nō te tau ’e nō te ora mure ’ore.

’Ia feruri au i teie mau taime mo’a mau o tō’u orara’a, ’ua tāpo’i-roa-hia vau i te ’oa’oa hōhonu ’e te mutu ’ore. ’Ua fāri’i au ’e tē fāri’i tāmau nei i te here o te hō’ē Metua aroha i te ra’i ra, ’o tei ’ite i tō tātou hina’aro ’ōtahi ’e tō tātou hia’ai ateate.

Ma te a’ora’a i te ha’aputuputura’a o ’Īsera’ela o te mau mahana hope’a nei, ’ua parau te Fatu ra o Iehova, « e tu’u vau i tā’u ture i roto ia rātou, e pāpa’i au i te reira i roto i tō rātou ’āau ; ’e e riro vau ’ei Atua nō rātou, ’e e ta’ata ho’i rātou nō’u ».11 E ha’amāuruurura’a mure ’ore tō’u ē, mai tō’u ’āpīra’a ’ua ha’amata te ture a te Fatu i te titiro-hōhonu-hia i roto i tō’u ’ā’au nā roto i te mau ’ōro’a mo’a i roto i tōna hiero mo’a. Nō reira e mea faufa’a roa ’ia ’ite ē ’o ’oia tō tātou Atua, e nuna’a tātou nōna, ’e ’a ta’a noa atu i te mau mea e tupu ra e ’āua hā’ati nei ia tātou, mai te peu e ha’apa’o maita’i ’e e fa’aro’o tātou i te mau fafaura’a tā tātou i fafau atu, e nehenehe tātou e « ati-noa-hia e te rima o tōna aroha ».12

I roto i te ’āmuira’a rahi a te mau tuahine i te ’āva’e ’Ātopa 2019, ’ua parau te peresideni Nelson, « tā tātou tauto’ora’a ato’a nō te aupuru i te tahi ’e te tahi, nō te poro i te ’evanelia, nō te ha’amaita’i i te feiā mo’a ’e nō te fa’aora i te feiā pohe, i roto i te hiero mo’a ».13

Fa’ahou ā, i roto i taua ā ’āmuira’a rahi, ’ua ha’api’i te peresideni Nelson : « ’Oia mau, te hei upo’o fa’aunauna o te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai o te hiero mo’a ïa. E mea faufa’a tōna mau ’ōro’a mo’a ’e te mau fafaura’a nō te fa’aineinera’a i te hō’ē nūna’a nō te fāri’i i te Fa’aora i tōna tae-piti-ra’a mai ».14

Te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai e tāmau noa nei, ’ua tāpa’ohia nā roto i te patura’a ’e te ha’amo’ara’a o te mau hiero ma te vitiviti. ’A ha’aputuputu ai tātou i nā pae e piti o te pāruru, ’a rave ai tātou i te mau tusia nō te tāvini ’e nō te rave i te hiero ’ei pū nō tō tātou orara’a, e fa’auru mau te Fatu ia tātou—E patu ’oia i tōna nuna’a o te fafaura’a

Auē te ’oa’oa rahi o te tērono i ni’a a’e

’Ana’ana te māramarama o te ’Evanelia nō te parau mau ’e te here !

’Ana’ana mai te mahana, teie hihi o te ra’i

Tei tūrama i te mau fenua ato’a i teie mahana.[’Īritira’a peretāne]15

Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, tē ’ana’ana teatea nei te māramarama o te ’Evanelia nō te parau mau ’e te here nā te ao nei i teie mahana. Te « ravera’a ’ūmerehia ’e te māerehia » tei tohuhia e te peropheta Isaia16 ’e tei hi’ohia e Nephi17 e tupu nei ma te vitiviti, noa atu i roto i teie mau tau hepohepo. Mai tā Iosepha Semita i parau a’o, « ’ua fa’ateiteihia te reva o te parau mau ; ’aore e rima vi’ivi’i e nehenehe e tape’a i teie ’ohipa i roto i tōna torora’a… e tae noa ’ua hope te mau ’ōpuara’a a te Atua i te fa’atupuhia ’e ’a parau mai ai ’o Iehova Rahi ē ’ua oti te ’ohipa ».18

Te mau taea’e ’e te mau tuahine, e hina’aro mau tō tātou ’e ’ia fa’aoti i teie mahana ’ia fa’aō ia tātou iho ’e tō tātou ’utuāfare ’ia fa’aro’o i te reo o te ra’i, maori ra te reo o tō tātou Fa’aora. E ti’a ia tātou ’ia rave ’e ’ia ha’apa’o i te mau fafaura’a ’e te Atua, ’o te ha’apāpū maita’i ia tātou i ni’a i te ’ē’a ’o te arata’i ia tātou i mua i tōna aro, ’e ’ia pōpou tātou i roto i te mau ha’amaitaira’a o te hanahana māramarama ’e te parau mau nō tāna ’evanelia. I te i’oa ’o Iesu Mesia, ’āmene.