’Āmuira’a rahi
’Ua ti’amā mau ïa ’outou
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2021


’Ua ti’amā mau ïa ’outou

’O Iesu Mesia te māramarama tā tātou e ’āfa’i i ni’a noa atu ā te mau taime pōiri o te orara’a tāhuti nei.

E a’u mau taea’e, e a’u mau tuahine, ’oa’oa rahi tō’u ’ia paraparau ia ’outou nā ’Āfirita atu. E ha’amaita’ira’a teie rāve’a ’āpī i teie mahana, nā reira ato’a te fa’a’ohipa-tano-ra’a i te reira nō te tae atu ia ’outou i te vāhi tei reira ’outou.

I te ’āva’e Tetepa 2019 ra, e fa’atere māua nō te misiōni nō Maryland Baltimore, ’ua fāna’o māua te tuahine Mutombo i te tere i te mau vāhi nō te ’ā’amu o te ’Ēkālesia i Palmyra, i New York, nō te hō’ē ha’api’ipi’ira’a feiā fa’atere misiōni. I te hope’a o tō māua tere, tei te uru rā’au mo’a ïa māua. ’Aita māua i ’ōpua e haere i te uru rā’au mo’a nō te fāri’i i te fa’a’itera’a ta’a ’ē ’aore rā te hō’ē ’ōrama, noa atu rā ’ua putapū māua i te aro o te Atua i terā vāhi mo’a. ’Ua ’ī te ’ā’au i te māuruuru nō te peropheta Iosepha Semita.

I te ho’ira’a māua, ’ua hi’o mai te tuahine Mutombo iā’u, e mata ’ata’ata tō’u ’ia fa’ahoro i te pere’o’o, ui mai ra : « E mea ’ata’ata ’oe ? »

Nā ’ō a’era vau : « Ta’u Nathalie iti, e upo’oti’a noa te parau mau i ni’a i te hape, e’ita te pōiri e vai tāmau noa i ni’a i te fenua nei nō te ’evanelia a Iesu Mesia tei fa’aho’ihia mai ».

’Ua fā mai te Atua te Metua ’e Iesu Mesia i te tamāroa ra ia Iosepha Semita nō te tūrama i te mau mea puni, ’ia ti’a ia tātou ’ia fāri’i i te « ’ite i te mau mea i tō rātou huru mau, mai te au i tei vai ’ē na, ’e mai te au ho’i i tē vai a muri atu » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 93:24).

200 matahiti tei ma’iri, tē ’imi noa nei ā te mau ta’ata e rave rahi i te mau parau mau tītauhia nō te fa’ati’amā ia rātou i te tahi o te mau peu tumu ’e te mau ha’avare tā te ’enemi i ha’aparare ’ati a’e i te ao nei. E rave rahi tei « ha’amatapōhia nā roto i te pa’ari huna o te ta’ata nei » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 123:12). I roto i te ’episetole i tō Ephesia, ’ua ha’api’i Paulo ē : « ’A ara mai na, e terā ra ta’ata ta’oto, ’a ti’a mai i ni’a e tenā na pohe, ’e nā te Mesia e hōro’a mai i te māramarama ia ’oe » (Ephesia 5:14). ’Ua parau fafau te Fa’aora e riro ’oia ’ei māramarama nō rātou ato’a e fa’aro’o i tāna mau parau (hi’o 2 Nephi 10:14).

Toru ’ahuru ma pae matahiti i ma’iri, ’ua ha’amatapō-ato’a-hia tō’u nā metua ’e i ’imi noa na rāua i te parau mau ma te feruri i hea roa e fāriu ai nō te ’ite mai i te reira. ’Ua fānauhia rāua to’opiti i te mata’eina’a, e mea pūai te peu tumu i reira, i roto iho ā rā i te orara’a o te mau ta’ata ’e te mau ’utuāfare. ’Ua fa’aru’e rāua i te mata’eina’a i tō rāua ’āpīra’a nō te haere i te ’oire, nō te ’imi i te orara’a maita’i a’e.

’Ua fa’aipoipohia rāua ’e ’ua fānau i te tamari’i, e ’utuāfare fāna’o ’ore rā. E va’u ti’ahapa ta’ata mātou i roto i terā fare na’ina’i—tō’u nā metua, e piti tuahine, ’o vau nei, ’e te tahi taea’e tei ti’a noa ia mātou ra. Tē uiui noa ra tō’u mana’o ē, e ’utuāfare mau ānei mātou, ’aita pa’i mātou i fa’ati’ahia ’ia tāmā’a i ni’a i te ’aira’amā’a ’e tō mātou metua. ’Ia ho’i mai tō mātou pāpā i te fare nā te ’ohipa, ’ia tomo ’oia i roto i te fare, e anihia mātou ’ia haere i rāpae. ’Aita mātou e ta’oto rahi, ’aita e topa te ta’oto nō te mana’o tū ’ore ’e te here pāpū ’ore i roto i te fa’aipoipora’a o tō mātou nā metua. E ’ere tō mātou i te fare na’ina’i noa, e vāhi pōiri ato’a rā. Hou ’a fārerei ai i te mau misiōnare, ’ua haere mātou i roto i te mau fa’aro’o ’e’ē i te mau sābati ato’a. I pāpū roa ïa tē ’imi ra tō mātou nā metua i te hō’ē mea ’aita tā teie nei ao.

Mai te reira noa ē fārerei a’era mātou ia Elder ’e te tuahine Hutchings, nā misiōnare fa’aipoipo mātāmua tei pi’ihia i te fenua Zaire (tei parauhia i teienei tē Rēpūpirīta manahune nō Toneto ’aore rā ’o Toneto-Kinshasa). I te ha’amatara’a mātou i te fārerei i teie nā misiōnare fa’ahiahia, mai te mēlahi rāua nō ’ō mai i te Atua ra, ’ua ’ite au i te tauira’a te tahi mea i roto i tō mātou ’utuāfare. I muri iho i tō mātou bāpetizora’a, ’ua ha’amata marū noa mātou i te hō’ē orara’a ’āpī maoti te ’evanelia i fa’aho’ihia mai. ’Ua ha’amata te mau parau a te Mesia i te fa’a’ā’ano i tō mātou vārua. ’Ua ha’amata te reira i te tūrama i tō mātou māramarama ’e ’ua au roa mātou, tē hāro’aro’ahia ra te mau parau mau i fāri’ihia ’e ’ua ti’a ia mātou ’ia ’ite i te māramarama, ’e ’ua rahi noa atu ra te māramarama i terā mahana ’e terā mahana.

Nā teie māramaramara’a i te nō te aha o te ’evanelia i tauturu ia mātou ’ia riro rahi atu ā mai te Fa’aora te huru. ’Aita tō mātou fare i ’ā’ano atu ā; ’aita ato’a tō mātou ti’ara’a sōtiare i taui. ’Ua ’ite pāpū rā vau i te tauira’a o te ’ā’au o tō’u nā metua ’a pure ai mātou i te mau mahana ato’a, te po’ipo’i ’e te pō. ’Ua tuatāpapa mātou i te Buka a Moromona; ’ua fa’atupu i te purera’a pō ’utuāfare; ’ua riro mau mātou ’ei ’utuāfare. I te mau sābati ato’a e ara mātou i te hora 6 i te po’ipo’i nō te fa’aineine nō te purera’a, ’e e tere mātou tau hora nō te haere i te mau rurura’a a te ’Ēkālesia, i te mau hepetoma ato’a, ’aita e amuamura’a. E ’ohipa fa’ahiahia ’ia hi’o. Mātou tei haere nā mua a’enei nā roto i te pōiri, ’ua tīahi i te pōiri mai rotopū atu ia mātou (hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 50:25) ’e ’ua ’ite i te « māramarama rahi » (2 Nephi 19:2).

Tē ha’amana’o ra vau i te hō’ē mahana, ’aita vau i hina’aro i te ara i te po’ipo’i nō te pure ’utuāfare, ’ua amuamu vau i tō’u nā tuahine : « ’Aita iho ā e ’ohipa ’ē i roto i teie fare, e pure noa, pure noa, pure noa ». ’Ua fa’aro’o tō’u pāpā i te reira. Tē ha’amana’o ra vau i tāna i parau, i te ha’api’i-marū-ra’a mai, e ha’api’ira’a pāpū rā : « Ora noa atu ’oe i roto i teie fare, e pure noa ’oe, e pure noa, e pure noa ».

’Ua ta’i noa te parau a tō’u pāpā i roto i tō’u tari’a, i te mau mahana ato’a. I tō ’outou mana’o, e aha tā māua te tuahine Mutombo i rave ’e tā māua mau tamari’i i te mau mahana ato’a ? Pure, pure ’e pure. ’O tā mātou ïa faufa’a tupuna.

’Ua nā ’ō te ta’ata tei fānau-matapō-hia ’e tei fa’aorahia e Iesu Mesia, i muri iho i te mārōra’ahia ’oia e tōna mau ta’ata tupu ’e te mau Pharisea :

« I oihia te repo e te hōʼē taʼata o Iesu te iʼoa, ʼe ʼua parai mai ra i tāʼu mata, ʼe nā ’ō mai ra iāʼu, ’a haere i te pape ra i Siloama horoi ai i tō mata, haere atu ra hoʼi au horoi ihora, ʼe ʼite atura […]

« […] hō’ē roa ā’u [mea] i ’ite, e mataru’i tō’u i muta’a iho, ’e teienei tē ’ite nei au » (Ioane 9:11, 25).

Mataru’i ato’a mātou na, ’e teienei tē ’ite nei. ’Ua fa’atupu te ’evanelia i fa’aho’ihia mai i te tahi ’ohipa i ni’a i tō’u ’utuāfare mai terā taime atu. ’Ua ha’amaita’i te māramaramara’a i te nō te aha o te ’evanelia i e toru ’ui o tō’u ’utuāfare, ’e e tāmau noa te reira nō te mau u’i e rave rahi i muri nei.

’O Iesu Mesia te māramarama e ’ana’ana nei i roto i te pōiri. Te ta’ata e pe’e iāna « e ’ore ïa e haere noa i te pōuri, e māramarama ora ïa tōna » (Ioane 8:12).

Fātata hō’ē matahiti te maoro, mai te matahiti 2016 i te matahiti 2017, tō te mau ta’ata i te mata’eina’a nō Kasai i te fa’arurura’a i te ’ati ri’ari’a mau. ’Ua riro te reira ’ei tau pōiri nō te mau ta’ata, nō te tama’i e tupu i rotopū i te hō’ē pupu toa tumu ’e te mau fa’ehau a te hau. ’Ua ’ū’ana roa te hāmani-’ino-ra’a mai te tahi mau ’oire nō Kasai rōpū ē ’ati a’e te mata’eina’a nō Kasai. E rave rahi ta’ata tei horo ’ē nō te pāruru ia rātou ’e ’ua tāpuni i roto i te fenua ’aihere. ’Aita e mā’a, ’aita e pape, ’aita hō’ē mea, ’e i rotopū ia rātou, e mau melo nō Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, nō Kananga mai. Tē vai ra te mau melo o te ’Ēkālesia tei pohe i terā mau pupu fa’ehau.

Tē vai ra te tahi pae iti o te mau ta’ata, mai te taea’e Honoré Mulumba nō te pāroita Nganza i Kananga, tei vai tāpuni noa ’e tōna ’utuāfare i roto i tō rātou fare, ma te ’ite ’ore i hea e haere nō te rirora’a te purōmu ’ei vāhi pupuhira’a. I te hō’ē mahana, ’ua ’ite te tahi pupu fa’ehau tei reira te taea’e Mulumba ’e tōna ’utuāfare, nō te haerera’a rātou nā rāpae i te pō nō te ’imi i te tahi mā’a tupu i roto i te ’āua. ’Ua haere mai te hō’ē pupu fa’ehau i tō rātou fare ’e ’ua huti mai ia rātou i rāpae ma te parau ē, nā rātou e mā’iti, e turu ānei i te fa’anahora’a a te pupu fa’ehau ’aore rā e pohe.

’Ua parau itoito atu te taea’e Mulumba ia rātou ē : « E melo vau nō Te ʼĒkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hopeʼa nei. ’Ua fāri’i mātou ia Iesu Mesia, e fa’aro’o tō mātou iāna. E ha’apa’o noa mātou i tā mātou mau fafaura’a, e fāri’i mātou ’ia pohe ».

Nā ’ō mai nei rātou : « ’Ua mā’iti ’outou ia Iesu Mesia, e ’amuhia ïa ’outou e te ’ūrī », ma te parau ē, e ho’i fa’ahou mai rātou. ’Aita roa atu rā rātou i ho’i mai, ’ua fa’aea te ’utuāfare i reira e piti ’āva’e, ’aita fa’ahou i ’ite ia rātou. ’Ua tāpe’a ’ama noa te taea’e Mulumba ’e tōna ’utuāfare i tā rātou mōrī. ’Ua ha’amana’o rātou i tā rātou mau fafaura’a ’e ’ua pāruruhia rātou.

’O Iesu Mesia te māramarama tā tātou e ’āfa’i i ni’a noa atu ā te mau taime pōiri o te orara’a tāhuti nei (hi’o 3 Nephi 18:24). ’Ia mā’iti tātou ’ia pe’e i te Mesia, tē mā’iti ra tātou ’ia taui. Te tāne ’e te vahine tei tauihia nō te Mesia, e ra’atirahia ïa rātou e te Mesia, ’e e ui atu ra ïa tātou mai ia Paulo ē : « E te Fatu, e aha vau, e aha tō ’oe hina’aro ? » (Te ’Ohipa 9:6). E pe’e tātou « i tōna ta’ahira’a ’āvae » (1 Petero 2:21). E fa’au tātou « i tāna iho haere’a » (1 Ioane 2:6). (Hi’o Ezra Taft Benson, « Born of God », Tambuli, ’Ātopa 1989, 2, 6.)

Tē parau pāpū nei au nōna tei pohe, tei hunahia ’e tei ti’a fa’ahou mai i te toru o te mahana ’e ’ua ho’i i te ao ra, ’ia fāri’i ’outou ’e ’o vau nei ho’i i te mau ha’amaita’ira’a nō te tāhuti ’ore ’e te fa’ateiteira’a. ’O ’oia « te māramarama, […] te ora, […] te parau mau » (Etera 4:12). ’O ’oia te rā’au tinai ta’ero ’e te fa’aora ma’i nō te ta’a ’ore o te ao nei. ’O ’oia te hi’ora’a nō te fāito maita’i roa nō te fa’ateiteira’a, ’oia ho’i Iesu Mesia. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.