’Āmuira’a rahi
« Inaha ! E Atua ho’i au nō te mau semeio »
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2021


« Inaha ! E Atua ho’i au nō te mau semeio »

’Ua pu’e noa te mau semeio, te mau tāpa’o ’e te mau ’ohipa māere i rotopū i te feiā ’āpe’e ia Iesu Mesia i teie mahana, i roto i tō ’outou orara’a ’e tō’u iho nei.

E au mau taea’e ’e au mau tuahine here, ’āue ïa fāna’ora’a te ti’ara’a i mua ia ’outou i teie mahana. Ma te tāhō’ē ia rātou tei paraparau a’ena ia ’outou i teie ’āmuira’a, tē parau pāpū nei au ē, tē ora nei Iesu Mesia. Tē fa’atere nei ’oia i tāna ’Ēkālesia ; tē paraparau nei ’oia i tāna peropheta, te peresideni Russell M. Nelson, ’e ’ua here ’oia i te mau tamari’i ato’a a te Metua i te ao ra.

I teie sābati Pāsa tē fa’ahanahana nei tātou i te ti’afa’ahoura’a o Iesu Mesia, tō tātou Fa’aora ’e Tāra’ehara,1 te Atua mana hope, te Ari’i nō te hau.2 ’Ua riro tāna tāra’ehara, tei hope roa ma tōna ti’afa’ahoura’a i muri mai e toru mahana i roto i te hō’ē mēnema i tīpe’ehia, i te semeio rahi roa a’e i roto i te tua’ā’ai o te ta’ata nei. ’Ua parau ’oia : « Inaha ho’i, ’o vau nei, ’o te Atua ïa ; e Atua ho’i au nō te mau semeio ».3

« ’Ua fa’a’orehia ānei te ravera’a i te semeio nō te mea ’ua reva na te Mesia i ni’a i te ao ra, ’e ’ua pārahi i raro i te rima ’atau o te Atua ? »,4 tā te peropheta Moromona ïa i ui i roto i te Buka a Moromona. ’Ua pāhono ’oia : « ’Aita ; ’aita ato’a te mau melahi i fa’aea i te parau mai i te tamari’i a te ta’ata nei ».5

I muri mai i te Fa’asataurora’a, ’ua fā ma te hō’ē melahi a te Fatu ia Maria ’e te tahi ri’i mau vahine, tei haere i te mēnema nō te fa’atāhinu i te tino o Iesu. ’Ua parau te melahi :

« E aha ’outou i ’imi ai i tei ora i te vaira’a o te pohe ?6

« ’Aore ’oia i’ō nei, ’ua ti’a ïa ».7

’Ua poro te peropheta o te Buka a Moromona ra ’o Abinadi i terā semeio :

« ’Āhiri ’aita te Mesia i ti’a fa’ahou mai mai te pohe mai ra […] ’aita roa ïa e ti’afa’ahoura’a i reira.

« Tē vai ra rā te ti’afa’ahoura’a, i ’ere ai te pohe i tona rē ; ’e te tara o Hade, ’ua horomi’ihia ïa i te Mesia ra ».8

Nō te mau semeio i ravehia e Iesu Mesia, ’ua hiti mai teie parau i roto i tōna mau pipi mātāmua : « ’O vai teie ! e parau noa i te mata’i nei ’e te ’are ’e ’ua fa’aro’o mai iāna ».9

’A pe’e ai te mau ’āpōsetolo mātāmua ia Iesu Mesia, ’e ’a fa’aro’o ai iāna ’ia ha’api’i i te ’evanelia, ’ua ’ite rātou i te mau semeio e rave rahi. ’Ua ’ite rātou « ’ua fa’aorahia te matapō, ’ua haere te piri’o’i, ’ua fa’aro’o te turi, ’ua tāmāhia te lēpera, ’ua fa’ati’ahia tei pohe, ’e ’ua parauhia te parau ’oa’oa i te ta’ata ri’i ».10

’Ua pu’e noa te mau semeio, te mau tāpa’o ’e te mau ’ohipa māere i rotopū i te feiā ’āpe’e ia Iesu Mesia i teie mahana, i roto i tō ’outou orara’a ’e tō’u iho nei. Te mau semeio e mau ’ohipa hanahana ïa, e mau fa’a’itera’a ’e e mau ’itera’a nō te mana fāito ’ore o te Atua ’e e ha’apāpūra’a ē, « hō’ē noa huru tōna inanahi, i teie nei mahana, ē a muri noa atu ».11 E ti’a ia Iesu Mesia, tei hāmani i te mau moana, ’ia tāmarū i te reira ; e ti’a iāna tei hōro’a i te ’ite i te matapō, ’ia fa’afāriu i tō tātou mata i ni’a i te ra’i ; e ti’a iāna tei tāmā i te lēpera ’ia tātā’i i tō tātou mau paruparu ; e ti’a iāna tei fa’aora i te piri’o’i ’ia pi’i ia tātou ’ia ti’a i ni’a ma te « Mai, pe’e mai ».12

E rave rahi o ’outou tei ’ite i te mau semeio, hau atu i tā ’outou i ha’apa’o atu. E mea huru na’ina’i paha ’ia hi’ohia ia Iesu i te fa’ati’ara’a mai i tei pohe. E ’ere rā nā te rahi e fa’ata’a i te semeio, ’o te mea rā ē, nō ’ō mai te reira i te Atua. Tē vai nei te ta’ata e parau nei ē e mea hape noa te mau semeio ’aore rā e mea tano noa. Tē fa’ahapa nei rā te peropheta Nephi i te ta’ata e « huna i te mana ’e te mau semeio o te Atua ra, ’e ’ua fa’ateiteihia rātou i tō rātou iho pa’ari, ’e tō rātou iho ’ite, ’ia noa’a ia rātou te faufa’a ».13

Tē rohihia nei te mau semeio e te mana hanahana, nāna te « pūai nō te fa’aora ».14 E tāroara’a (prolongement) te mau semeio nō te fa’anahora’a mure ’ore a te Atua ; e taura pāruru ora mai te ra’i mai i te fenua nei.

I te tau ha’apohera’a rā’au i ma’iri, tē tere ra māua te tuahine Rasband i Goshen, i Utah, nō te fa’anahora’a Mata ’e Mata e ha’apurorohia i te mau ta’ata, ’ua hau i te 600 000, nā roto e 16 reo ’ē’e.15 Tē fā ’o te rōtahira’a ïa i ni’a i te mau ’ohipa nō te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai o te ’evanelia a Iesu Mesia, ma te mau uira’a a te feiā ’āpī pa’ari nā te ao ato’a nei. ’Ua nā roto māua te tuahine Rasband i te mau uira’a ; ’ua noa’a mai ia māua te taime nō te parau pāpū nō Iosepha Semita ’ei peropheta nā te Atua, nō te mana o te heheura’a i roto i tō tātou orara’a, nō te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a o te ’evanelia a Iesu Mesia e tupu ra, ’e nō te mau parau mau ’e te mau fa’auera’a tā tātou e ha’afaufa’a roa nei. E rave rahi e fa’aro’o nei i teie mahana tei tae mai i taua ’āru’i semeio ra.

I te ha’amatara’a e ha’apurorohia te reira mai te uru rā’au mo’a i te pae apato’erau nō New York, i reira tō Iosepha Semita paraura’a ē : « ’Ua ’ite atu ra vau e piti ta’ata, tō rāua teatea ’e te hanahana ’a ti’a noa ai rāua i ni’a a’e iā’u i roto i te reva ra, e ’ore roa ïa e ti’a ’ia fa’aauhia i te hō’ē noa atu mea. ’Ua parau mai ra te hō’ē o rāua iā’u, ma te fa’atoro atu i tōna rima i ni’a i te tahi, ’e ma te fa’ahiti i tō’u i’oa, i te nā-’ō-ra’a mai ē—’O tā’u Tamaiti here teie. ’A fa’aro’o iāna ! »16 Terā, te mau taea’e ’e te mau tuahine, e semeio ïa.

Hōho’a
Te Ierusalema ha’avare i Goshen, i Utah

Nō te pararera’a ma’i pohe rā ’ati a’e te ao nei, ’ua taui mātou i te vāhi i Goshen, i Utah, i reira Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei i te hāmanira’a i te fa’ahōho’ara’a nō Ierusalema nō te tāviri i te hō’ē hōho’a. Ma’a maile noa e toe ra nō te tāpae i Goshen i terā pō sābati, ’ite atu ra māua te tuahine i te au auahi me’ume’u i terā vāhi tā māua e haere ra. E mea ’ama haere te auahi i roto i te nātura i terā vāhi, ’ua ha’ape’ape’a māua ē e’ita paha te ha’apurorora’a e ravehia. ’E terā iho ā, 20 minuti nā mua i te hora ono, te taime ha’apurorora’a, ’ua pohe pauroa te uira’a i terā vāhi. ’Aita e uira ! ’Aita e ha’apurorora’a. E mātini hōuira tā te tahi i mana’o e nehenehe e fa’a’ohipahia, ’aita rā i pāpū ē, e nava’i ānei nō te mau tauiha’a rorouira e vai ra.

Hōho’a
Te au auahi

’Ua ha’a hope mau mātou pā’āto’a i roto i terā fa’anahora’a, te feiā paraparau, te feiā fa’ata’i pehe ’e te mau mata’ī (techniciens), ’e tae noa atu te 20 feiā ’āpī pa’ari o tō māua fēti’i. ’Ua fa’aātea ri’i au i teie mau roimata ’e te ta’a ’ore ’e ’ua tāparu a’era i te Fatu ’ia tupu te hō’ē semeio. ’Ua pure au : « E te Metua i te ao ra, e mea varavara vau i tē ani i te hō’ē semeio, tē ani nei rā vau i teienei. Tītau-roa-hia ’ia tupu teie rurura’a nō te feiā ’āpī pa’ari ’ati a’e te ao nei. Tītauhia te uira nō te reira mai te mea ’o te reira tō ’oe hina’aro ».

Hitu minuti ma’iri i te hora ono, ’ua ho’i ’oi’oi mai te uira mai tāna i pohe. ’Ua tere a’era te mau mea ato’a, te pehe ’e te mau micros ’e tae noa atu te mau video ’e te mau tauiha’a ha’apurorora’a ato’a. ’Ua reva mātou. ’Ua ’ite mātou i te hō’ē semeio.

Hōho’a
Hīmenera’a tei ravehia i te ’āru’i ra Mata ’e Mata

I te ho’ira’a māua te tuahine Rasband nā ni’a i te pere’o’o i terā pō, ’ua hāpono mai te peresideni ’e te tuahine Nelson i te hō’ē poro’i niuniu tē nā ’ō ra : « Ron, ’ia ’ite ’oe ē, i te fa’aro’ora’a iho ā māua ’ua pohe te uira, ’ua pure māua nō te hō’ē semeio. »

I teie mau mahana hope’a nei, ’ua pāpa’ihia teie mau ’īrava : « Nō te mea ’ua fa’atoro atu ra vau, ’o te Fatu, i tō’u rima nō tē rave i te mau mana nō te ao ra ; ’aore i ti’a ia ’outou ’ia ’ite i te reira i teienei, e ma’a taime iti a’e ā ’ei reira ’outou e ’ite ai i te reira, ’e e ’ite ho’i ē tē vai nei au, ’e e haere mai au ’e e fa’atere ari’i ho’i i pīha’i iho i tā’u mau ta’ata ».17

’O te mea mau ïa i tupu. ’Ua fa’atoro mai te Fatu i tōna rima ’e ’ua ho’i mai te uira.

E ravehia te mau semeio nā roto i te mana o te fa’aro’o, mai tā te peresideni Nelson i ha’api’i pūai roa i te tuha’a purera’a nā mua atu. ’Ua a’o te peropheta Moroni i te ta’ata : « ’Aore ho’i te fa’aro’o i roto i te tamari’i a te ta’ata nei, ’aore ato’a e ti’a i te Atua te ravera’a i te semeio i rotopū ia rātou ; nō reira i ’ore ai ’oia i fa’a’ite mai ai iāna iho ia rātou ē ’ia tupu tō ratōu fa’aro’o iāna. »

’Ua parau fa’ahou ’oia :

« Inaha, nō te fa’aro’o o Alama ’e nō Amuleka ra i ta’ihitumuhia ai te fare tāpe’ara’a.

« Inaha, nō te fa’aro’o o Nephi ’e nō Lehi ra, i fa’ahuru-’ē-hia ai te ’āti Lamana, ’e i bāpetizohia ai rātou i te auahi ’e te Vārua Maita’i.

« Inaha nō te fa’aro’o o Amona ’e tōna mau taea’e, i tupu ai taua semeio rahi ra i rotopū i te ’āti Lamana […]

« ’E i te mau tau ato’a ’aore roa te ta’ata i rave i te semeio ē ’ia tupu tō rātou fa’aro’o ; nō reira, i fa’aro’o na rātou i te Tamaiti nā te Atua. »18

E nehenehe roa e tu’u ato’a i roto i teie mau ’īrava : « Nō te fa’aro’o o te feiā ’āpī pa’ari ’ā’au mā ’e te mau tahu’a ha’apurorora’a ’e te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia ’e te mau melo, ’e te hō’ē ’āpōsetolo ’e te hō’ē peropheta a te Atua tei ’imi i te semeio rahi, i ho’i mai ai te uira i te vāhi tāvirira’a hōho’a mo’emo’e ra i Goshen, i Utah. »

E nehenehe te mau semeio e tae mai ’ei pāhonoraʼa i te pure. E ’ere pauroa te taime i te mea tā tātou i ani ’e tā tātou i tīa’i, ’ia ti’aturi rā tātou i te Fatu, ’ei reira ïa ’oia, ’e e tano ’oia. E fa’atano ’oia i te semeio i te taime e tītauhia te reira.

Tē rave nei te Fatu i te mau semeio ’ei fa’aha’amana’ora’a ia tātou i tōna mana, tōna here nō tātou, tōna fa’atorora’a i tōna rima mai te ra’i mai i roto i tō tātou orara’a tāhuti nei, ’e tōna hina’aro e ha’api’i i te mea faufa’a roa a’e. « Te ta’ata e fa’aro’o tōna iā’u nei ’ia fa’aorahia ’oia », tē nā ’ō ra ’oia i te feiā mo’a i te matahiti 1831, ’e tē tāmau nei ā te reira parau fafau, « ’e ’aore ’oia i fa’ata’ahia nō te pohe ra, e fa’aorahia ïa ’oia ».19 E mau ture tei ha’amauhia i te ra’i ra, ’e tei raro a’e noa tātou i te reira.

Tē vai nei te taime e tīa’i tātou i te hō’ē semeio ’ia fa’aorahia tei herehia, ’ia tauihia te hō’ē ’ohipa ti’a ’ore, ’aore rā ’ia tāmarūhia te ’ā’au o te vārua maramara ’e te māuiui. Nā roto i te mata tāhuti nei, e hina’aro tātou i te Fatu ’ia toro i tōna rima, ’ia tātā’i i te mea pararī. Nā roto i te fa’aro’o, e tae mai te semeio, e ’ere noa rā ho’i i tō tātou taime, ’e i te rāve’a i hina’arohia. E aha, e mea iti a’e ïa tō tātou ha’apa’o maita’i, ’aore rā ’aita e tano nō tātou tāna tauturura’a ? ’Aita. E mea herehia tātou e te Fatu. ’Ua hōro’a ’oia i tōna ora nō tātou, ’e tē tāmau noa nei tāna tāra’ehara i tē fa’aora ia tātou i te hōpoi’a ’e i te hara ’a tātarahapa ai ’e ’a ha’afātata ai iāna.

Tē fa’aha’amana’o nei te Fatu ia tātou : « E ’ere ho’i tō ’outou ra haere’a i tō’u ra haere’a. »20 Tāna e pūpū mai nei, ’oia ho’i : « E haere mai ’outou iā’u nei, e te feiā ato’a i ha’a rahi ’e tei teiaha i te hōpoi’a, e nā’u ’outou e fa’aora »21—e fa’aeara’a ïa nō te ha’ape’ape’ara’a, te hepohepo, te mata’u, te ha’apa’o ’ore, te māna’ona’ora’a i tei herehia ’e i te mau moemoeā mo’emo’e ’e te fāfati. Te ’ā’au hau i roto i te ta’a ’ore ’e te ’oto e semeio ïa. ’A ha’amana’o i te parau a te Fatu : « ’Aore ānei au i parau fa’ahau i tō ’oe ’ā’au nō ni’a i teie nei ’ohipa ? E aha atu ā te ’ite hau a’e i tei nō ’ō mai i te Atua ra ? »22 Te semeio, ’o te mea ïa tē pāhono mai nei Iesu Mesia, te Iehova rahi, te Tamaiti a tei Teitei, ma te hau.

Mai tāna i fā ia Maria i roto i te ’ō, i te pi’ira’a i tōna i’oa, tē pi’i nei ’oia ia tātou ’ia fa’a’ohipa i tō tātou fa’aro’o. Tē mana’o ra Maria e tāvini iāna ’e e aupuru iāna. ’Aita ’oia i mana’o a’e i tōna ti’afa’ahoura’a, ’o te mea rā i tupu mai te au i te fa’anahora’a rahi nō te ’oa’oa.

« ’A pou mai i raro fa’aru’e atu i te satauro, »23 ’o te mea ïa tā te fa’aro’o tai’atā i tāhitohito iāna i Kalavaria. E nehenehe tāna e rave i te reira semeio. ’Ua ’ite rā ’oia i te hope’a mai te ha’amatara’a, ’e ’ua hina’aro mau ’oia e ha’apa’o maita’i i te fa’anahora’a a tōna Metua. ’Eiaha te reira hi’ora’a ’ia mo’ehia ia tātou.

I parau ’oia ia tātou i te taime fifi : « ’A hi’o na i te nā puta i ha’aputahia i roto i to’u nei ’ao’ao, ’e i te tāpa’o o nā naero i roto i tō’u nā rima ’e i te ’āvae ho’i ; ’a fa’aitoito noa, ’a ha’apa’o i tā’u mau fa’auera’a, ’e e noa’a ia ’ōrua te bāsileia o te ao ra. »24 Terā, te mau taea’e ’e te mau tuahine, ’o te semeio ïa i fafauhia ia tātou pā’āto’a.

I teie sābati Pāsa, ’a fa’ahanahana ai tātou i te semeio nō te ti’afa’ahoura’a o tō tātou Fatu, ’ei ’āpōsetolo nō Iesu Mesia, tē pure ha’eha’a nei au ’ia putapū ’outou i te mana o te Tāra’ehara i roto i tō ’outou orara’a, ’ia pāhonohia tā ’outou mau ti’aorora’a i tō tātou Metua i te ao ra, ma te here ’e te pūpūra’a mau tā Iesu Mesia i fa’a’ite i roto i tāna tau tāvinira’a. Tē pure nei au ’ia vai ’āueue ’ore ’outou ’e te ha’apa’o maita’i i roto i te mau mea ato’a e tae mai. ’E tē ha’amaita’i nei au ia ’outou ’ia tauturu mai te mau semeio ia ’outou mai tei tupu nō mātou i Goshen—mai te mea ’o te hina’aro o te Fatu. ’A hi’o i teie mau ha’amaita’ira’a nō te ra’i mai i roto i tō ’outou orara’a ’a « tītau [ai] ’outou i teie nei Iesu, i tā te mau peropheta ’e te mau ’āpōsetolo i pāpa’i ra, ’ia vai te aroha o te Atua o te Metua, ’e te Fatu ra ’o Iesu Mesia, ’e te Vārua Maita’i, tei fa’a’ite ia rāua ato’a, i roto ia ’outou ē a muri noa atu ».25 I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.