’Āmuira’a rahi
Ha’amana’o i tō ’outou ho’ira’a i te fare
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2021


Ha’amana’o i tō ’outou ho’ira’a i te fare

’O te hi’ora’a maita’i roa o Iesu Mesia tā tātou e pe’e, ’e e tupu te tere nō te ho’i i tō tātou fare mure ’ore maoti noa iho tāna mau ha’api’ira’a, tōna orara’a, ’e tāna tusia tāra’ehara.

I te matahiti 1946, tē haere ra te taure’are’a mā’imi ’o Arthur Hasler nā te hiti ’ānāvai i te pae mou’a tāpiri mai i tōna fare o tōna tamari’iri’ira’a, ’a tupu ai te hō’ē ’ohipa tei arata’i iāna i te hō’ē ’itera’a faufa’a roa nō ni’a i te huru e ’ite ai te mau i’a i tō rātou ’ē’a e tae atu ai i te mau tahera’a pape o tō rātou fānaura’a.

I te ta’umara’a ’oia i ni’a i te hō’ē mou’a, ma te ’ite ’ore rā i te topara’a pape auhia i tōna tamari’iri’ira’a, tupu mai nei te hō’ē ha’amana’ora’a tei mo’ehia. Nā ’ō a’era ’oia, « ’a pupuhi ai te hō’ē mata’i haumārū i te hau’a remu nā ni’a i te mato o te mou’a ’ōfa’i, ’ua puta mai ra te hōho’a o taua topara’a pape ra i roto i tō’u ferurira’a ».1

’Ua fa’aoraora fa’ahou taua mau hau’a ra i tōna mau ha’amana’ora’a tamari’iri’i ’e ’ua fa’aha’amana’o iāna i te fare.

Mai te mea e nehenehe te mau hau’a e fa’atupu i te reira mau huru ha’amana’ora’a nōna, ’ua feruri ’oia ē, e nehenehe paha te mau hau’a e fa’aha’amana’o ato’a i te tāmano, i muri a’e e rave rahi matahiti i te orara’a i roto i te miti, ’ia ho’i i roto i te tahera’a pape ti’a o tō rātou fānaura’a nō te ’ōfa’a.

Nā roto i teie ’itera’a, ’ua fa’ata’a ’o Hasler ’e te tahi atu feiā mā’imi ē, e ha’amana’o te mau tāmano i te mau hau’a ’o tē tauturu ia rātou ’ia rātere e rave rahi tauatini kirometera nō te ’ite fa’ahou i te ’ē’a nō te ho’i fa’ahou i te fare nā te miti mai.

’Ua tūra’i teie ’ā’amu iā’u ’ia feruri ē, hō’ē o te mau mea faufa’a roa a’e tā tātou e nehenehe e rave i roto i teie orara’a ’o te ’itera’a ïa ’e te ha’amana’ora’a i te ’ē’a nō te ho’i i tō tātou Metua i te ao ra, ’e ’ia tāmau māite ma te ’oa’oa i roto i te roara’a o te tere.

’Ua feruri au e maha fa’aha’amana’ora’a ē, mai te mea e ravehia ’e e fa’a’ohipahia ma te pāpū i roto i tō tātou orara’a, e nehenehe te reira e fa’aoraora fa’ahou i te mau mana’o nō ni’a i tō tātou fare i te ao ra.

’A tahi, e nehenehe tātou e ha’amana’o ē, e mau tamari’i tātou nā te Atua

E fatura’a ’āi’a hanahana tō tātou. Te ’itera’a ē, e mau tamari’i tātou nā te Atua ’e tē hina’aro nei ’oia ’ia ho’i tātou i mua i tōna ’aro, o te hō’ē ïa o te mau ta’ahira’a mātāmua i roto i te tere nō te ho’i i tō tātou fare i te ao ra.

’A ha’amana’o i teie fatura’a ’āi’a. ’A rave tāmau i te taime nō te ha’apūai i tō ’outou rāve’a pārurura’a pae vārua nā roto i te ha’amana’ora’a i te mau ha’amaita’ira’a tā ’outou i fāri’i nō ’ō mai i te Fatu ra. ’A ti’aturi i te mau arata’i tei hōro’ahia ia ’outou e āna, ’eiaha rā e fāriu atu i ni’a i te ao nei nō te fāito i tō ’outou iho faufa’a ’e ’ia ’ite i tō ’outou ’ē’a.

’Aita i maoro a’e nei, ’ua haere au e fārerei i te hō’ē ta’ata herehia i muri a’e i tōna tāpe’ara’ahia i te fare ma’i. ’Ua parau mai ’oia iā’u ma te ’oto ē, ’a tārava noa ai ’oia i ni’a i te ro’i i te fare ma’i, tāna noa i hina’aro, ’o te hō’ē ïa ta’ata nō te hīmene iāna i te hīmene, « E tamari’i au nā te Atua ra ». Nā terā noa iho ferurira’a, tāna ïa i parau, i hōro’a iāna i te hau tāna i hina’aro i roto i taua hora ahoaho ra.

Te ’itera’a ē, ’o vai ’outou, e taui te reira i tō ’outou mana’o ’e te ’ohipa tā ’outou e rave.

Te hāroaroara’a ē, ’o vai mau ’outou, e fa’aineine maita’i a’e ia ’outou ’ia ’ite ’e ’ia ha’amana’o i tō ’outou ’ē’a nō te ho’i i tō ’outou fare i te ra’i ra ’e ’ia hina’aro i te tae i reira.

’A piti, e nehenehe tātou e ha’amana’o i te niu e pāruru nei ia tātou

E tae mai te pūai ia tātou ’ia vai parauti’a noa ana’e tātou, te parau mau ’e te ha’apa’o maita’i i te Metua i te ao ra ’e ia Iesu Mesia, noa atu ē, tē tāu’a ’ore nei vetahi ’ē i te mau fa’auera’a ’e te mau parau tumu nō te fa’aorara’a.2

I roto i te Buka a Moromona, ’ua ha’api’i Helamana i tāna mau tamaiti ’ia ha’amana’o ē, e ti’a ia rātou ’ia patu i tō rātou niu i ni’a ia Iesu Mesia nō te fāri’i i te pūai nō te pāto’i i te mau fa’ahemara’a a te ’enemi. ’Ia farara mai te mau mata’i pūai ’e te mau vero a Sātane i ni’a ia tātou, e’ita roa rā tō rātou pūai e huti ia tātou i raro, mai te mea e tu’u tātou i tō tātou ti’aturira’a i te vāhi pāpū a’e—i roto i tō tātou Tāra’ehara.3

’Ua ’ite au nā roto tō’u iho ’itera’a ē, mai te mea e mā’iti tātou ’ia fa’aro’o i tōna reo ’e ’ia pe’e iāna, e fāri’i tātou i tāna tauturu. E roa’a ia tātou te hō’ē hi’ora’a ’ā’ano a’e i te ’ohipa e tupu ra ia tātou ’e te hō’ē hāroaroara’a hōhonu a’e nō te ’ōpuara’a o te orara’a. E fāri’i tātou i te mau mana’o pae vārua ’o tē arata’i ia tātou i tō tātou fare i te ra’i.

’A toru, e nehenehe tātou e ha’amana’o ’ia pure

Tē ora nei tātou i te hō’ē pu’e tau, i te hō’ē noa patara’a ’aore rā, hō’ē noa paraura’a, e nehenehe tātou e ha’amata i te ’imi i te mau pāhonora’a fātata nō te mau tumu parau ato’a, i roto i te ’āpapara’a parau i ha’aputuhia ’e i fa’anahohia i roto i te hō’ē rēni rorouira ’ā’ano ’e te fifi.

I te tahi a’e pae, tē vai ra terā anira’a ’ōhie roa ia tātou ’ia ha’amata i te ’imi i te mau pāhonora’a i te ao ra. « ’A pure noa i te mau taime ato’a ra, ’e e nini’i atu vau i to’u Vārua i ni’a iho ia ’oe ». I muri iho ’ua parau fafau te Fatu, « ’e e mea rahi roa tā ’oe ha’amaita’ira’a—’oia ïa, e hau a’e te reira i tō te roa’a, ’āhiri ’ua roa’a ia ’oe te mau tao’a ato’a ».4

’Ua ’ite hope roa te Atua ia tātou tāta’itahi ’e ’ua ineine ’oia nō te fa’aro’o i tā tātou mau pure. ’Ia ha’amana’o ana’e tātou ’ia pure, e ’ite mai tātou i te tōna here pāturu, rahi noa atu tā tātou mau pure i tō tātou Metua i te ao ra i te i’oa o te Mesia, rahi ato’a atu tō tātou fa’aōra’a mai i te Fa’aora i roto i tō tātou orara’a ’e e maita’i atu ā tō tātou ’itera’a i te ’ē’a tāna i tāpa’o e tae atu ai i tō tātou fare i te ra’i.

’A maha, e nehenehe tātou e ha’amana’o e tāvini ia vetahi ’ē

’Ia tūtava ana’e tātou i te pe’e ia Iesu Mesia nā roto i te tāvinira’a ’e te fa’a’itera’a i te maita’i ia vetahi ’ē, e fa’ariro tātou i te ao nei ’ei vāhi maita’i a’e.

E nehenehe tā tātou mau ’ohipa e ha’amaita’i pāpū i te orara’a o te ta’ata ’ati a’e ia tātou ’e tae noa atu i tō tātou iho orara’a. E ’āmui te tāvinira’a here i te hō’ē aura’a nō te orara’a o te ta’ata e hōro’a ’e te ta’ata e fāri’i.

’Eiaha e ha’afaufa’a ’ore i te pūai e vai ra i roto ia ’outou nō te fa’auru ia vetahi ’ē nō te maita’i, nā roto i tā ’outou mau ’ohipa ’e nā roto i tō ’outou hi’ora’a.

Nā te tāvinira’a here ia vetahi ’ē e arata’i ia tātou i ni’a i te ’ē’a e tae atu ai i tō tātou fare i te ra’i ra—te ’ē’a nō te rirora’a mai tō tātou Fa’aora.

I te matahiti 1975, i muri a’e i te hō’ē ’ōrurera’a hau, ’ua tītauhia ia Arnaldo ’e ia Eugenia Teles Grilo ’e tā rāua mau tamari’i ’ia fa’aru’e i tō rātou fare ’e te mau mea ato’a tā rātou i patu, maoti te rahira’a matahiti i te ’ohipa-teimaha-ra’a. I te ho’ira’a i roto i tō rātou fenua ’āi’a i Potiti, ’ua fa’aruru te taea’e ’e te tuahine Teles Grilo i te tāmatara’a ’ia ha’amata fa’ahou i te mau mea ato’a. Terā rā i muri mai e rave rahi matahiti, i muri a’e i te tomora’a i roto i Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, ’ua parau rāua, « ’ua ’ere mātou i tā mātou mau mea ato’a terā rā, ’ua riro ïa ’ei ’ohipa maita’i nō te mea, ’ua tura’i te reira ia mātou ’ia feruri i te faufa’a o te mau ha’amaita’ira’a mure ’ore ».5

’Ua ’ere rātou i tō rātou fare i te fenua nei, ’ua ’itehia rā ia rātou te ’ē’a e tae atu ai i tō rātou fare i te ao ra.

Te mau mea ato’a tā ’outou i vaiiho i muri nō te pe’e i te ’ē’a o tō ’outou fare i te ra’i, e’ita ïa e riro i te hō’ē mahana ’ei fa’atusiara’a.

’O te hi’ora’a maita’i roa o Iesu Mesia tā tātou e pe’e, ’e e tupu te tere nō te ho’i i tō tātou fare mure ’ore maoti noa iho tāna mau ha’api’ira’a, tōna orara’a, ’e tāna tusia tāra’ehara—tae noa atu i tōna pohera’a ’e te ti’afa’ahoura’a hanahana.

Tē ani nei au ia ’outou ’ia ora i te ’oa’oa o te ha’amana’ora’a ē, e mau tamari’i tātou nā te Atua ’e i aroha mai ’oia i tō te ao nei ē ’ua tono mai ’oia i tāna tamaiti6 nō te fa’a’ite ia tātou i te ’ē’a. Tē ani nei au ia ’outou ’ia ha’amana’o ’ia ha’apa’o maita’i, ’ia fāriu i tō ’outou orara’a i ni’a i te Fa’aora ’e ’ia patu i tō ’outou niu i ni’a iāna. E ha’amana’o ’ia pure noa i roto i tō ’outou tere ’e ’ia tāvini ia vetahi ’ē i ni’a i te ’ē’a.

E te mau taea’e ’e te mau tuahine, i teie sābati Pāsa, tē fa’a’ite pāpū nei au ē, ’o Iesu Mesia te tāra’ehara ’e te Fa’aora o te ao nei. ’O ’ōna ’o tē nehenehe e arata’i ia tātou i te ’amura’a mā’a o te hō’ē orara’a ’oa’oa ’e e arata’i ia tātou i roto i tō tātou tere. E mata nā tātou i te ha’amana’o ’iāna ’e i te pe’e iāna i te fare. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.

Fa’ata’ara’a

  1. Arthur Davis Hasler, i roto Gene E. Likens, « Arthur Davis Hasler : January 5, 1908–March 23, 2001 », i roto National Academy of Sciences, Biographical Memoirs, vol. 82 (2003), 174–75.

  2. Hi’o Buka ha’api’ira’a nā te pīahi nō te Buka a Moromona (2009), 268–73.

  3. Hi’o Helamana 5:6–12.

  4. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 19:38.

  5. Hi’o Don L. Searle, « Discovering Gospel Riches in Portugal », Ensign, Oct. 1987, 15.

  6. Hi’o Ioane 3:16.