Scripturi
Helaman 16


Capitolul 16

Nefiţii care cred în Samuel sunt botezaţi de către Nefi—Samuel nu poate fi ucis cu săgeţile şi cu pietrele nefiţilor care nu se pocăesc—Unii îşi împietresc inimile, iar alţii văd îngeri—Cei necredincioşi spun că nu este înţelept să crezi în Hristos şi în venirea Lui la Ierusalim. Circa 6–1 î.H.

1 Şi acum s-a întâmplat că au fost mulţi care au auzit cuvintele lui Samuel Lamanitul, pe care acesta le-a vorbit de pe zidurile oraşului. Şi toţi care au crezut în cuvântul lui, aceia au mers înainte şi l-au căutat pe Nefi; şi atunci când au mers înainte şi l-au găsit pe el, ei s-au spovedit de păcate în faţa lui şi nu le-au tăgăduit, dorind ca ei să poată să fie botezaţi în Domnul.

2 Dar toţi cei care nu au crezut în cuvintele lui Samuel, erau mânioşi pe el; şi ei au aruncat cu pietre asupra lui pe zid; şi, de asemenea, mulţi au aruncat săgeţi înspre el în timp ce el era pe zid; dar Spiritul Domnului a fost cu el într-atât, încât ei nu au putut să-l lovească cu pietrele lor şi nici cu săgeţile lor.

3 Acum, când au văzut ei că nu puteau să-l atingă pe el, mai mulţi au fost aceia care au crezut în cuvintele lui, într-atât, încât s-au dus la Nefi ca să fie botezaţi.

4 Căci iată, Nefi boteza şi profeţea şi predica, strigând pocăinţă către popor, arătând semne şi minuni, făcând miracole în popor pentru ca oamenii să poată afla că Hristos va trebui să vină în curând

5 Spunându-le lor despre lucrurile care trebuia să vină în curând, pentru ca ei să poată să afle şi să-şi aducă aminte la timpul venirii acestora cum că acestea le-au fost făcute lor cunoscute dinainte cu scopul ca ei să poată crede; de aceea, toţi au crezut în cuvintele lui Samuel s-au dus la el ca să fie botezaţi, căci ei au venit pocăindu-se şi mărturisindu-şi păcatele.

6 Dar cea mai parte dintre ei nu au crezut în cuvintele lui Samuel; de aceea, atunci când au văzut că nu au putut să-l lovească pe el cu pietrele şi cu săgeţile lor, ei au strigat către căpitanii lor, zicând: Prindeţi-l pe acest om şi legaţi-l, căci iată, el îl are un diavol; şi din cauza puterii diavolului care este în el, noi nu putem să-l lovim cu pietrele şi cu săgeţile noastre; de aceea, luaţi-l şi legaţi-l şi duceţi-l de aici.

7 Şi în timp ce ei s-au dus ca să pună mâna pe el, iată, el s-a aruncat de pe zid şi a fugit afară din ţara lor, da, chiar în ţara lui proprie şi a început să predice şi să profeţească printre propriul său popor.

8 Şi iată, nu s-a mai auzit despre el printre nefiţi; şi astfel erau fost treburile poporului.

9 Şi astfel s-a încheiat cel de-al optzeci şi şaselea an al domniei judecătorilor asupra poporului lui Nefi.

10 Şi astfel s-a încheiat, de asemenea, cel de-al optzeci şi şaptelea an al domniei judecătorilor, cea mai mare parte a poporului rămânând în mândria şi în ticăloşia lui, iar cea mai mică parte călcând cu mai multă grijă în faţa lui Dumnezeu.

11 Şi acestea au fost condiţiile, de asemenea, în cel de-al optzeci şi optulea an al domniei judecătorilor.

12 Şi a fost numai o mică schimbare în treburile poporului, în afară de faptul că poporul a început să se întărească şi mai mult în nedreptate şi să facă mai mult şi mai mult lucrurile care erau împotriva poruncilor lui Dumnezeu în cel de-al optzeci şi nouălea an al domniei judecătorilor.

13 Dar s-a întâmplat că în cel de-al optzeci şi nouălea an al domniei judecătorilor, au fost semne mari date poporului şi minuni: şi cuvintele profetului au început să fie împlinite.

14 Şi îngeri au apărut în faţa oamenilor, în faţa oamenilor înţelepţi şi le-au anunţat lor veşti bune de mare bucurie; astfel, în acest an, scripturile au început să se înfăptuiască.

15 Cu toate acestea, oamenii au început să-şi împietrească inimile lor, toţi în afară de cei mai credincioşi dintre ei, atât dintre nefiţi cât şi, de asemenea, dintre lamaniţi; şi au început să se bazeze pe propria tărie şi înţelepciune, zicând:

16 Dintre atât de multe lucruri, unele poate le-au ghicit ei bine; dar iată, noi ştim că aceste lucrări mari şi minunate despre care s-a vorbit nu se pot întâmpla.

17 Şi au început să se gândească şi să se certe între ei, zicând:

18 Nu este normal ca o astfel de fiinţă ca Hristos să vină; dacă ar fi aşa şi dacă El ar fi Fiul lui Dumnezeu, Tatăl cerului şi al pământului, aşa cum s-a spus, de ce nu s-ar arăta El, de asemenea, în faţa noastră, tot aşa cum El se va arăta în faţa lor, a acelora care vor fi la Ierusalim?

19 Da, de ce să nu se arate El în această ţară, tot aşa ca şi în ţara Ierusalimului?

20 Dar iată, noi ştim că aceasta este o tradiţie ticăloasă care a fost transmisă până la noi de către părinţii noştri ca să ne facă pe noi să credem într-un fel de lucru măreţ şi minunat care ar fi să se întâmple, dar nu printre noi, ci într-o ţară îndepărtată, o ţară pe care noi nu o cunoaştem; de aceea, ei ne pot ţine pe noi în ignoranţă, căci nu putem să vedem cu ochii noştri că acestea sunt adevărate.

21 Şi ei, prin înşelăciunile şi vicleşugurile misterioase ale celui rău, vor face nişte minuni mari pe care noi nu le putem înţelege, care ne vor ţine pe noi în jos ca să fim slujitori ai cuvintelor lor, precum şi slujitori la ei, căci noi depindem de ei ca să ne înveţe cuvântul; şi astfel ne vor ţine pe noi în ignoranţă, dacă ne vom da pe mâna lor, în toate zilele vieţii noastre.

22 Şi încă mult mai multe lucruri, care erau nebuneşti şi deşarte; şi-au închipuit oamenii în inimile lor; şi ei au fost tare tulburaţi, căci Satana i-a aţâţat pe ei ca să facă nedreptăţi tot timpul; da, el a mers peste tot, împrăştiind zvonuri şi certuri pe toată faţa ţării pentru ca să poată să împietrească inima poporului împotriva a ceea ce era bun şi împotriva a ceea ce urma să vină.

23 Şi în ciuda semnelor şi a minunilor care au fost făcute printre poporul Domnului, precum şi a miracolelor nenumărate pe care le-au făcut, Satana a pus stăpânire pe lui inimile poporului de pe toată faţa ţării.

24 Şi astfel s-a încheiat cel de-al nouăzecilea an al domniei judecătorilor asupra poporului lui Nefi.

25 Şi astfel s-a încheiat cartea lui Helaman, în acord cu scrierile lui Helaman şi ale fiilor lui.