Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 5 : Te Hopea Hanahana o te Feia Haapa‘o Maitai.


Pene 5

Te Hopea Hanahana o te Feia Haapa‘o Maitai

« E mea oaoa mau ia paraparau no ni‘a i te mau mea faahiahia ta te Atua e opua nei i te horo‘a i Ta’na mau tamaroa e mau tamahine, e e noaa ïa ia tatou te reira mai te mea e haapa‘o maitai tatou ».

No roto mai i te oraraa o Lorenzo Snow

I te tau mahanahana no te matahiti 1840, tei Nauvoo, Illinois, o Lorenzo Snow, i te faaineineraa no te haere atu no te hoê misioni i te Fenua Peretane. Ua haere atu oia i te fare o to’na ra hoa o Henry G. Sherwood, e ua ani i te taea‘e Sherwood ia haamaramarama i te hoê papa‘iraa mo‘a. Ua haamana‘o te peresideni Snow i muri mai, « A faaroo maitai ai au i ta’na tatararaa, ua parahi puai mai ra te Varua o te Fatu i ni‘a ia’u—ua araara a‘era te mata o to’u nei iteraa, e ua ite maramarama a‘era vau mai te au i te mahana i te avatea, ma te faahiahia e te maere i te e‘a a te Atua e a te taata nei. Ua papa‘i au i te irava i muri nei o te faaite ra i te heheuraa, mai tei faaitehia mai ia’u… «

Te huru o te taata i teie nei, o to te Atua ïa huru i mutaa ihora :

« Te huru o te Atua i teie nei, o to te taata ïa huru a muri a‘e ».1

No to’na iteraa e ua farii oia i te « hoê faaiteraa mo‘a » tei ti‘a ia’na ia tape‘a maite, aita o Lorenzo Snow i haapii i taua haapiiraa ra i mua i te taata e tae noa’tu i te taime ua ite oia e ua haapii te peropheta Iosepha Semita i te reira.2 I to’na iteraa e ua ite te taata i te reira haapiiraa, ua faaite pinepine oia i to’na iteraa papû no te reira.

Taa ê noa’tu i te faariroraa i teie parau mau ei parau tumu no ta’na mau a‘oraa e rave rahi, ua faariro atoa oia i te reira ei parau tumu no to’na oraraa. Ua parau ta’na tamaiti o LeRoi, « Teie parau mau tei heheuhia mai, ua haaputapû ïa ia Lorenzo Snow hau atu i te tahi ê atu ohipa ; ua tae roa te reira i roto i te hohonuraa o to’na varua e ua riro te reira ei faaûruraa no to’na oraraa e ua horo‘a ia’na i ta’na orama rahi no to’na iho oraraa faahiahia i muri a‘e e te misioni e te ohipa rahi mau a te Ekalesia ».3 Ua riro te reira ei « maramarama e ei arata‘i tamau » no’na e ei « feti‘a maramarama no te turama i mua ia’na i te mau taime atoa—i roto i to’na aau, i roto i to’na varua, e i roto taatoa ia’na ».4

I roto i teie pene, te haapii nei te peresideni Snow i te haapiiraa e e nehenehe ia tatou ia riro mai to tatou Metua i te Ao ra. I roto i te pene 6, e horo‘a mai oia i te mana‘o tauturu nahea e nehenehe ai ia tatou ia faaohipa i teie haapiiraa i roto i to tatou mau oraraa.

Te mau haapiiraa a Lorenzo Snow

No te mea ho‘i e te vai nei i roto ia tatou te atuaraa, e nehenehe ïa ia tatou ia riro mai to tatou Metua i te Ao ra.

Ua fanauhia tatou i te hoho‘a o te Atua to tatou Metua, ua hamani oia ia tatou mai ia’na iho. Te vai nei te natura atua i roto i to tatou faanahoraa varua ; i roto i to tatou fanauraa varua ua horo‘a mai to tatou Metua ia tatou te mau aravihi, te mau mana e te mau ite ta’na iho i poiete, mai te tamarii i roto i te ouma o to’na metua vahine, e noa’tu aita oia i hope roa i te tupu, e poiete oia i te mau ite, te mau mana e te mau huru o to’na na metua.5

Te ti‘aturi nei au e e mau tamaroa e tamahine tatou na te Atua, e ua tuu mai Oia i ni‘a iho ia tatou te aravihi no te paari e te ite hopea ore, no te mea ua horo‘a Oia ia tatou te hoê tufaa No’na iho. Ua parauhia tatou e ua hamanihia tatou i To’na iho ra hoho‘a, e te ite nei tatou e te vai nei te hoê huru tahuti ore i roto i te varua taata. Te vai nei te hoê varua ora i roto i tei tetene [te tino taata], e tei roto i taua varua ora ra te hoê atuaraa, noa’tu paha to’na huru aruaru ; tei roto râ ia’na te aravihi no te haamaitai e no te haere i mua, mai te aiû e farii nei i te maa no ô mai i to’na ra metua vahine. Noa’tu e mea ite ore paha te aiû, te vai nei râ i roto ia’na te mau rave‘a e na roto i te haereraa’tu na roto i te mau tufaa huru rau o te tamarii-rii-raa e tae atu i te paariraa e ti‘a mai oia i ni‘a i te hoê ti‘araa teitei faahiahia maitai, ia faauhia i to’na ite ore i te tamarii-rii-raa ra.6

Tei roto ia tatou iho te atuaraa ; tei roto ia tatou iho te tahuti ore ; e mea mure ore to tatou varua ; eita te reira e nehenehe e haamouhia ; eita te reira e nehenehe e faaorehia. E ora ïa tatou e a muri noa’tu.7

E mea oaoa mau i te paraparau no ni‘a i te mau mea faahiahia ta te Atua e opua nei i te horo‘a i Ta’na mau tamaroa e tamahine, e e noaa ïa ia tatou te reira mai te mea e haapa‘o maitai tatou. … E afa‘i ïa to tatou tere na ni‘a i teie e‘a no te faateiteiraa ia tatou i te îraa o to tatou Fatu ia Iesu Mesia, ia ti‘a’tu i mua i to tatou Metua, ia farii i To’na îraa, ia farii i te oaoa no te faarahi i to tatou huaai i roto i te mau ao hopea ore, ia oaoa i taua mau amuiraa maitai ra ta tatou i farii i roto i teie oraraa, ia farii i ta tatou mau tamaroa e ta tatou mau tamahine, ta tatou mau tane e mau vahine faaipoipo, ma te haatihia e te taatoaraa o te oaoa ta te ra‘i e nehenehe e tuu mai, to tatou mau tino hanahana mai to te Faaora, o tei faaorahia i te ma‘i e te mau ino atoa o te oraraa, e tei faaorahia i te mau oto e te mau hamani-ino-raa e te mau tusia au ore ta tatou e rave nei i ô nei.8

Na roto i te hoê e‘a tamau no te haereraa i mua ua farii to tatou Metua i te Ao ra i te faateiteiraa e te hanahana e te faaite mai nei oia i te hoê â e‘a ia tatou e, no te mea ho‘i e ua ahuhia oia i te mana, te ti‘araa faatere e te hanahana, e parau oia e, « a haere mai e farii i te hoê â hanahana e te oaoa tei fana‘ohia e au ».9

Mea faufaa rahi te nunaa o te Atua i mua i To’na aro ; e e vai noa mai ïa To’na here ia ratou, e na roto i To’na mana, e To’na puai e To’na here, e upooti‘a mai ïa ratou i ni‘a a‘e i te enemi. E mau tamarii ratou Na’na, i hamanihia i To’na ra hoho‘a e tei faataahia ia riro mai Ia’na ra te huru na roto i te haapa‘oraa i Ta’na mau ture…

Teie ïa te faataaraa hopea teitei a te mau tamaroa a te Atua, tei upooti‘a, tei haapa‘o i Ta’na ra mau faaue, tei tamâ ia ratou iho mai Ia’na tei mâ. E riro mai ratou mai Ia’na ra te huru ; e e ite ïa ratou Ia’na mai To’na iho huru ; e e hi‘o atu ïa ratou i To’na ra aro e e faatere ïa ratou e Ona i roto i To’na ra hanahana, te riroraa mai Ia’na ra te huru i roto i te mau mea atoa.10 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 1 i te api 101.]

Te haapii mai nei te mau papa‘iraa mo‘a i to tatou huru atuaraa.

Ua tuu mai te Fatu i mua ia tatou te mau faatianiraa maitai roa a‘e. I roto i te mau heheuraa ta te Atua i horo‘a mai, te ite nei tatou i te mea ta te hoê taata, o te tere na ni‘a i teie e‘a no te ite ma te arata‘ihia e te Varua o te Atua, e nehenehe e noaa. Aita vau i [maoro roa] i roto i teie Ekalesia a faaite-maramarama-hia ai ia’u eaha te mea e nehehene e noaa i te hoê taata na roto i te haapa‘o-tamau-noa-raa i te Evanelia a te Tamaiti a te Atua. Ua riro tamau noa taua iteraa ra mai te hoê feti‘a i mua ia’u, e ua tura‘i te reira ia’u ia tamata ihoâ i te rave i te mea ti‘a e e auhia e te Atua … E au ra, i muri a‘e i te mau haapiiraa atoa tei fariihia e tatou no ni‘a i te mau mea no te mau ao tiretiera, te vai nei te tahi Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei o tei nava‘i maitai i te mauruuru na roto noa i te iteraa e e parau mau te ohipa e ia paraparau ana‘e outou ia ratou no ni‘a i to tatou oraraa faahiahia no ananahi e au ra e maere ratou, e e mana‘o ratou e aita ta ratou ohipa i reira. Te parau nei o Ioane te Heheu Parau, i roto i te pene toru no ta’na episetole matamua :

« E tamarii tatou na te Atua i teie nei ». [1 Ioane 3:2.]

… E te parau faahou nei oia :

« E aitâ i itea to tatou huru a muri atu : ua ite râ tatou e, ia fa mai Oia ra, e riro tatou mai ia’na atoa te huru ; e ite ho‘i tatou Ia’na i To’na ra huru mau.

E te taata atoa tei ia’na taua tiairaa’ra ia’na ra, te haamaitai ra ïa ia’na iho, mai ia’na atoa e maitai ra ». [A hi‘o 1 Ioane 3:2–3.]

… Ua faaite te Varua o te Atua ia tatou e te vai nei te mau parau mau papû e te hanahana i roto i teie mau huru faaiteraa. I roto i ta’na a‘o i to te Philipi, ua parau o Paulo e te faatupu ra ratou i te hoê hinaaro matau-ore-hia e te taata i taua tau ra, eiaha râ i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, te feia ihoa râ tei ore i mauruuru no to ratou ite ore i te mau mea a te Atua mai te mau tamarii rii ra te huru. Ua parau oia :

« Ia hoê atoa o outou huru aau e to te Mesia ra to Iesu :

O te huru ïa oia no te Atua, e aore oi i parau e haru toro‘a ia faito atoa oia i te Atua ». [Philipi 2:5–6.]

… [Teie] ïa ta Paulo i haapii, e ua ite oia i te mea ta’na i parau. Ua hopoi-roa-hia oia i ni‘a i te ra‘i tua toru ra e te parau mai nei oia e ua faaroo oia i te mau mea eita roa e ti‘a i te taata ia parau [a hi‘o 2 Korinetia 12:1–7] … E mea hape anei ia tatou ia ani i te taata i ô nei ia faatupu i te hoê hinaaro mai teie te huru ? Te vai nei e rave rahi mau parau i roto i te Bibilia, i roto ihoa râ i te Faufaa Apî, tei riro e mea huru ê i te mau taata tei ore i farii i te Varua o te Fatu.

« O te riro ia’na te rê ra, no’na te mau mea atoa ra ». [Apokalupo 21:7.]

Eaha ïa te auraa o taua parau ra ? O vai tei ti‘aturi i te reira ? Mai te mea e parau te hoê metua tane i ta’na tamaiti, « E ta’u tamaiti, a haapa‘o, e a pee i ta’u mau a‘o, e ia paari oe e fatu ai‘a ïa oe i ta’u mau faufaa atoa », e auraa anei to te reira, aita anei ? Mai te mea ua parau te metua tane i te parau mau, e riro ïa te reira ei faaitoitoraa i taua tamaiti ra ia haapa‘o maitai. Ua hinaaro anei Iesu e haavare ia tatou a parau ai Oia i teie parau ? E haapapû atu ïa vau ia outou e aita e haavareraa i roto i te parau. Ua mana‘o mau oia i te mea Ta’na i parau. Ua parau faahou â Iesu :

« O te riro ia’na te rê ra, e haaparahi au ia’na ia’u nei i nia i to’u terono, mai tei riro atoa mai te rê ia’u ra, e te parahi nei au e ta’u Metua atoa i nia iho i to’na ra terono ». [Apokalupo 3:21.]

Tera ïa te hoê parau faahiahia. Te vai ra anei te tahi parau mau i roto i te reira ? E parau mau ana‘e te reira. Na te Fatu Mana Hope i parau i te reira. Ua parauhia tatou i roto i te mau Papa‘iraa Mo‘a e te Aposetolo Paulo :

« Ua ite ho‘i tatou e ia tuuhia to tatou fare repo tiahapa nei i raro, e fare to tatou i te atua ra, e fare hamani-ore-hia e te rima, e te vairaa mure ore i te ra‘i ra ». [2 Korinetia 5:1.]

Te ti‘aturi nei au i te reira. E i to’na parauraa e « e faahuru ê Iesu i to tatou tino haehaa, ia hoê atoa huru i to’na iho tino maitai rahi ra » [Philipi 3:21] e ti‘aturi atoa vau i te reira. Te ti‘aturi ra anei te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i teie mau mea ta’u e paraparau nei ? Oia mau, e ti‘a ia outou ia ti‘aturi i te reira. Faahou â :

« No te mea o oia o te farii mai i ta’u mau tavini ra ua farii atoa mai ïa ia’u nei ;

« E o oia o te farii mai ia’u nei ua farii atoa ïa i to’u Metua ;

« E o oia o te farii mai i to’u Metua ra, ua farii ïa i te basileia o to’u Metua ; no reira o te mau mea atoa na to’u Metua ra, e hope roa ïa i te horo‘ahia na’na ». [PH&PF 84:36–38.]

E nehenehe anei ta te hoê taata e feruri i te tahi atu â mea e nehenehe e horo‘ahia ? … Ua maramarama maitai Paulo i teie mau mea, no te mea ua parau oia e « te nene‘i tia’tu nei au i te tapa‘o, ia noaa te berabeio i te parauraa te Atua no nia maira i te Mesia nei ia Iesu ». [A hi‘o Philippi 3:14.]

I roto i teie mau mana‘o ta’u i parau e nehenehe ïa ia tatou ia ite i te tahi mea no ni‘a i te natura o teie piiraa teitei i roto i te Mesia ia Iesu…

Aita vau i ite e hea rahiraa i ô nei tei farii i te hoê iteraa mau no teie mau mea i roto i to ratou mau aau. Mai te mea ua farii outou, e parau atu ïa vau ia outou eaha ïa te mau maitai. Mai ta Ioane i parau :

« E te taata atoa tei ia’na taua tiairaa’ra ia’na ra, te haamaitai ra ïa ia’na iho, mai ia’na atoa e maitai ra ». [A hi‘o 1 Ioane 3:3.]

… Ua faaite mai te Atua i te mau maitai no te tereraa na ni‘a i teie poromu no te hanahana e te faaiteiteiraa e e mea papû te mau fafauraa. Ua ite papû maitai te Fatu i te mea Ta’na e nehenehe e rave. Ua ite oia i te mau materia Ta’na e faaohipa, e ua ite Oia mai Ta’na i parau. Mai te mea e rave tatou i te tufaa Ta’na i faataa mai ia tatou, e ia tape‘a i to tatou ti‘araa piti, e papû ïa e faatupu tatou i teie mau fafauraa i roto i te mau tufaa atoa, e hau atu i ta outou e ta’u e nehenehe e ite.11 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 2 i te api 101.]

A haamana‘o ai tatou i te mau haamaitairaa ta te Fatu i faaineie no tatou, e ite ïa tatou i te oaoa i rotopu i te mau fifi e te mau pe‘ape‘a no te oraraa nei.

Aita e Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei o te faaroo nei i to’u reo tei ore i hinaaro i teie opuaraa ia ti‘a faahou mai i te po‘ipo‘i o te ti‘a-faahou-raa matamua, ma te faahanahanahia, e te faateiteihia i mua i te aro o te Atua, ma te farii i te haamaitairaa taa ê ia paraparau i to tatou Metua mai ta tatou e paraparau nei i to tatou metua i te pae tino nei.12

Aita e mau opuaraa hanahana atu â tei tuuhia i mua i te taata nei i te mau opuaraa tei tuuhia i mua i te Feia Mo‘a. Aita e taata tahuti e nehenehe e hinaaro i te tahi mea hau atu i te rahi e aore râ o te riro i te pae hopea hau atu i te mauruuruhia. Te mau mea atoa no ni‘a i te hau maitai, te oaoa, te hanahana e te faateiteiraa tei mua ïa i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. E ti‘a ia tatou ia oaoa i te varua o teie mau mea, e ia tape‘a oraora noa i te reira i mua ia tatou. Eiaha tatou e faati‘a i ta tatou mau opuaraa ia haapourihia na roto i te raveraa i te mea e ore e fariihia i mua i te Fatu.13

E mea faahiahia roa e te hanahana to’u mau ti‘aturiraa no te oraraa i mua nei, e te tamata nei au i tape‘a maite noa i te anaana o teie mau opuaraa ; e o tera ïa te haamaitairaa taa ê e te ohipa a te Feia Mo‘a atoa i te mau Mahana Hopea nei.14

Eita tatou paatoa e maramarama hope roa i te mau haamaitairaa e te mau faufaa taa ê tei faaineinehia no tatou ia farii i roto i te evanelia. Eita tatou e maramarama hope roa e aita e vai nei i mua i to tatou mata te mau mea e tia‘i nei ia tatou i roto i te mau ao mure ore, aita atoa te mau mea e tia‘i nei ia tatou i roto i teie oraraa e tei opuahia ia faatupu i to tatou hau e to tatou oaoa e ia pahono i te mau hinaaro o to tatou mau aau…

I roto i te mau pe‘ape‘a e rave rahi e haati nei ia tatou, e mea pinepine ia tatou ia haamo‘e e aita teie mau mea e vai mai i mua ia tatou, no reira eita tatou e maramarama e ua faanahohia e ua opuahia te evanelia i roto i to’na iho natura no te faatae mai i ni‘a iho ia tatou taua mau mea ra o te afa‘i mai i te hanahana, te tura e te faateiteiraa, o te afa‘i mai i te oaoa, te hau e te hanahana. Mea ‘oi‘oi roa tatou i te haamo‘e i teie mau mea i rotopu i te mau fifi e te mau pe‘ape‘a no te oraraa, e aita tatou i maramarama maitai e e haamaitairaa taa ê te reira no tatou, e ua tuu mai te Fatu i te reira ia tatou ra no te pee i taua evanelia ra, i reira ho‘i e nehenehe ai ia tatou ia farii tamau noa i te hau i roto ia tatou…

Eaha ïa te tumu e oto ai ? Eaha ïa te tumu e oto ai te Feia Mo‘a ? Eaha ïa te tumu e heva ai e e ore ai e mauruuru ? Aore e tumu ; o te oraraa e aore râ te pohe tei tuuhia mai i mua ia tatou ; e noaa ia tatou te mau hau hui arii e te mau mana mai te mea e tamau noa tatou i te haapa‘o ; e te oto e te faautu‘araa mai te mea eita tatou e tau‘a i te evanelia.

Eaha ïa ta tatou e hinaaro nei tei hau atu i te mau mea e vai nei i roto i ta tatou haapa‘oraa faaroo ? Mai te mea e ti‘a papû tatou i ni‘a i te păpă e e pee tatou i te Varua tei tuuhia i roto i to tatou mau ouma, e rave ïa tatou i ta tatou mau ohipa ma te ti‘a, e e rave ïa tatou i te ohipa ti‘a i te feia tei tuuhia i ni‘a‘e ia tatou, e rave ïa tatou i te ohipa ti‘a i roto anei i te maramarama e aore râ i te pouri.

Tei hea te taata o te fariu ê atu e o te faaru‘e i taua mau opuaraa ra tei tuuhia i roto i te evanelia ta tatou ho‘i i farii ? Te vai nei i roto i te reira te mauruururaa, te oaoa, te papûraa, te tahi mea no te tuu atu i to tatou mau avae, te hoê niu papû no te patu i ni‘a iho e no te rave i taua mea ra i titauhia ia tatou.15

Eiaha roa tatou e faati‘a i ta tatou mau opuaraa ia mohimohi ; ia vai apî noa ratou i mua ia tatou i te mau mahana atoa e i te mau pô atoa, e te haapapû atu nei au ia outou e mai te mea e na reira tatou e mea faahiahia ïa to tatou tupuraa mai tera mahana e tera mahana e mai tera matahiti e tera matahiti.16

Te faatano paatoa nei tatou i te hanahana tiretiera, e eita te hanahana o te mau opuaraa i mua ia tatou e nehenehe e faahitihia na roto i te reo taata. Mai te mea e tamau noa outou i te haapa‘o i te ohipa ta outou i faaô atu, e noaa ïa ia outou teie hanahana, e e oaoa rahi ïa outou i mua i te aro o te Atua e o te Arenio. E hoona ia tutava i teie fâ; e hoona ia faatusia no te reira, e e maitai to te tane e aore râ to te vahine o te haapa‘o i te titauraa i te reira.17 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 3 i te api 101.]

Te mau Mana‘o Tauturu no te Tuatapaparaa e te Haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene e aore râ, a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu mau tauturu, a hi‘o i te mau api vii–xi.

  1. Ua haapii pinepine te peresideni Lorenzo Snow e e mau tamarii tatou na te Atua (te mau api 93–95). Nahea teie parau mau e nehenehe ai e haamaitai i to tatou huru iteraa no ni‘a ia tatou iho e i te tahi atu mau taata ? Nahea e nehenehe ai ia tatou ia tauturu i te mau tamarii e te feia apî ia haamana‘o e e mau tamaroa e e mau tamahine ratou na te Atua ?

  2. Eaha to outou mau mana‘o no ni‘a i te mau papa‘iraa mo‘a ta te peresideni Snow i faahiti no ni‘a i to tatou huru atuaraa a muri atu ? (A hi‘o i te mau api 95–98.)

  3. A tai‘o i te tufaa e haamata i te api 99. Nahea te « mau fifi e te mau pe‘ape‘a o te oraraa » e nehenehe ai ia arata‘i ia tatou ia haamo‘e i te mau haamaitairaa mure ore no te evanelia ? Eaha ta tatou e nehenehe e rave ia vai « apî » noa e ia « oraora noa i mua ia tatou » to tatou huru atuaraa ? Nahea te haamana‘oraa i to tatou hopearaa e faahuru ê ai i te huru o to tatou oraraa ?

  4. Mai ta outou i tuatapapa i roto i teie pene, eaha ta outou i haapii mai no ni‘a i to outou Metua i te Ao ra ? Eaha ta outou i haapii mai no ni‘a i to outou hopearaa ei tamahine e aore râ ei tamaroa na te Atua ?

Te mau Papa‘iraa Mo‘a : Roma 8:16–17 ; 1 Korinetia 2:9–10 ; Alama 5:15–16 ; Moroni 7:48 ; PH&PF 58:3–4 ; 78:17–22 ; 132:19–24

Tauturu haapiiraa : « A faaite i te iteraa papû i te mau taime atoa e faaûru ai te Varua ia outou ia na reira, eiaha râ i te pae hopea noa o te haapiiraa. A horo‘a i te mau rave‘a i te feia ta outou e haapii ra ia faaite i to ratou iteraa papû » (Te Haapiiraa, Aita e Piiraa Teitei A‘e, 45).

Te mau nota

  1. I roto Eliza R. Snow Smith, Te Oraraa e te Buka Utuafare a Lorenzo Snow (1884), 46; a hi‘o atoa « The Grand Destiny of Man », Deseret Evening News, 20 no tiurai 1901, 22.

  2. A hi‘o Te Oraraa e te Buka Utuafare a Lorenzo Snow, 46–47; « Glory Awaiting the Saints », Deseret Semi-Weekly News, 30 no atopa 1894, 1.

  3. LeRoi C. Snow, « Devotion to a Divine Inspiration », Improvement Era, Tiunu 1919, 656.

  4. LeRoi C. Snow, « Devotion to a Divine Inspiration », 661.

  5. Deseret News, 24 no tenuare 1872, 597.

  6. I roto i te Conference Report, Eperera 1898, 63.

  7. I roto « Anniversary Exercises », Deseret Evening News, 7 no eperera 1899, 10.

  8. Millennial Star, 24 no atete 1899, 530.

  9. Deseret News, 21 no atopa 1857, 259.

  10. Deseret Semi-Weekly News, 4 no atopa 1898, 1.

  11. « Glory Awaiting the Saints », 1.

  12. I roto i te Conference Report, Atopa 1900, 4.

  13. I roto i te Conference Report, Atopa 1898, 3.

  14. I roto i te Conference Report, Atopa 1900, 4.

  15. Deseret News, 21 no atopa 1857, 259.

  16. I roto i te Conference Report, Eperera 1899, 2.

  17. I roto « Te Peresideni Snow i te Sotaiete Tauturu », Deseret Evening News, 9 no tiurai 1901, 1.

« E mea oaoa mau i te paraparau no ni‘a i te mau mea faahiahia ta te Atua e opua nei i te horo‘a i ni‘a i Ta’na mau tamaroa e mau tamahine ».

A tai‘o ai tatou i te mau papa‘iraa mo‘a e haapii mai tatou no ni‘a i to tatou natura atuaraa.

Ua faaite papû te Aposetolo Paulo i roto i ta’na mau episetole i to tatou ti‘araa ia riro mai te Metua i te Ao ra e Iesu Mesia ra te huru.