Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 14 : « E Tia ho‘i te Mau Mea Atoa nei i te Atua »


Pene 14

« E Tia ho‘i te Mau Mea Atoa nei i te Atua »

« No te natura o taua mau titauraa ra i ni‘a iho ia tatou aita ïa e taata e nehenehe ia haapa‘o i te reira, maori râ na roto i te tautururaa a te Mana Hope … Ua fafau oia i teie tautururaa ».

No roto mai i te oraraa o Lorenzo Snow

E taata ohipa te peresideni Snow, ma te pee i te a‘o ta’na iho i faahiti pinepine : « E ti‘a ia tatou ia faaitoito ia tatou iho … Te faaea-noa-raa tatou iho ma te faaohipa ore e mea faufaa ore ïa ».1 Ua ite râ oia e i roto i to’na hinaaro i te patu i te basileia o te Atua, eita ïa ta’na iho mau tautooraa e nava‘i noa ma te aroha ore o te Atua—e aore râ te « tautururaa no ni‘a mai »,2 mai ta’na i faahiti noa na. No reira, a faaitoito ai oia i te mau melo no te Ekalesia ia rave puai i te ohipa no te « faatupu i te mau parau tumu [parau-ti‘a] », i te reira atoa taime ua parau oia e « e ti‘a ia tatou te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, ia maramarama e ia haamana‘o e e tae mai te faaoraraa na roto i te aroha o te Atua ».3 Ua faaite papû oia e e amui mai te Atua i To’na puai i ta tatou mau tautooraa : « Te vahi i reira te Fatu e tuu ai ia tatou, i reira ïa tatou e ti‘a ai ; ia titau ana‘e oia ia tatou ia tautoo no te tururaa i teie mau parau tumu mo‘a, e na reira ïa tatou ; tera ana‘e te mea e ti‘a ia tatou ia haape‘ape‘a ; te toe‘a na to tatou ïa Metua i te Ao ra e haapa‘o i te reira ».4

Ua parau te tuahine o te peresideni Snow o Eliza e ua ora oia mai ta’na i haapii. Ua faaite oia e e taata oia no te « ti‘aturiraa aueue ore i te mana tauturu e te aroha [o te Atua] ». Ua parau oia e ua « ite oia o vai ta’na i ti‘aturi » e no reira ua nehenehe ia’na ia faaoroma‘i « i te mau fifi atoa, te mau pato‘iraa atoa » e ia « upooti‘a i ni‘a i te mau haape‘ape‘araa atoa ».5

Ua faaite o Lorenzo Snow i to’na ti‘aturiraa i te mana tauturu a te Atua a tere ai oia no te tavini i te hoê misioni i te Fenua Peretane i te matahiti 1840. I roto i te tere e 42 mahana na ni‘a i te Moana Aterenetita, ua faaruru oia e to’na mau hoa horopatete e toru vero rahi. Ua faaite oia i muri mai e teie mau « vero ri‘ari‘a—e mau vero ïa ta te mau taata i matau i te tere na ni‘a i te moana i parau e e mea ataata roa ». Ua ite oia i te hoê taa-ê-raa i rotopu i to’na huru i mua i te mau vero e te huru o te tahi atu mau horopatete : « I roto i te mau taime e rave rahi, e ti‘a ia parauhia, e mea ri‘ari‘a roa te ohipa i tupu. Aita vau i maere e te mau tane, te mau vahine e te mau tamarii tei ore i haapii i te ti‘aturi i te Atua, ua ri‘ari‘a e ua haape‘ape‘a, e ua heva ratou. Tei ni‘a to’u ti‘aturiraa Ia’na tei hamani i te mau moana e tei haamau i to ratou mau oti‘a. Te rave ra vau i Ta’na ohipa—ua ite au e ua tonohia vau no teie misioni na roto i te mana faatere ua ite Oia, e noa’tu e ua riri te mata‘i e te miti e ua tâueue e ua rurutaina te pahi i roto i te mau are miti puai, te tape‘a ra Oia i te hoe, e ua paruruhia to’u ora i roto i Ta’na tia‘iraa ».6

E rave rahi mau matahiti i muri mai, a riro ai o Lorenzo Snow ei Peresideni no te Ekalesia, ua ite faahou oia i te tamahanahanaraa i roto i to’na ite e te tape‘a ra te Fatu i te hoe. I roto i te hoê apooraa tei tupu i te13 no tetepa 1898, ua faaite te taatoaraa o te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo i ta ratou faaotiraa ia turu ia’na ei Peresideni no te Ekalesia. Te faaite nei te hoê buka no te apooraa e ua ti‘a oia i ni‘a e ua parau e « aita e faufaa no’na ia imi i te mau otoheraa no ni‘a i te aravihi ore e te tahi atu â no te amo i te mau hopoi‘a rahi i roto i te ti‘araa … Ua ite oia e e ti‘a ia’na ia rave maitai mai te maraa ia’na e ia ti‘aturi i ni‘a i te Fatu ».7 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 1 i te api 203.]

Te mau haapiiraa a Lorenzo Snow

Na roto i te tautururaa a te Atua, e nehenehe ta tatou e rave i te mau mea atoa i titauhia ia tatou.

Te hinaaro nei au e paraparau na roto i te hoê huru o te riro ei faaitoitoraa e ei haamaitairaa ia tatou i roto i taua mau mea ra no to tatou faaoraraa. No teie tumu te hinaaro nei au i te faaroo e te mau pure a te feia atoa o te ti‘aturi i te hi‘oraa’tu i te Fatu no te haapiiraa e te maramarama.

E ti‘a ia tatou ia ite i to tatou auraa e te Fatu to tatou Atua, e te ti‘araa taa ê ta tatou e ti‘a nei. No te rave maitai i te mau titauraa tei tuuhia mai i ni‘a iho ia tatou, e titau ïa tatou i te tautururaa no ni‘a mai…

Ua parau Iesu no te [hoê] taata apî tei haere mai ia’na ra e tei hinaaro i te ite eaha te ti‘a ia’na ia rave e noaa’i ia’na te ora mure ore, ia « haapa‘o i te mau faaueraaa ». Ua pahono teie taata apî e ua haapa‘o oia i teie mau faaueraa tei faahitihia mai to’na ra apîraa mai. I to’na hi‘oraa’tu ia’na, ua ite te Faaora e te toe ra â te tahi mea. Ua haapa‘o taua taata apî ra i te ture morare, te ture tei horo‘ahia ia Mose, e no reira ua here Iesu ia’na, are‘a râ ua ite oia e te toe nei â te tahi mea. E taata tao‘a rahi oia, e e ti‘araa teitei to’na i roto i te ao nei no ta’na tao‘a rahi. Ua ite Iesu e hou oia e nehenehe ai e faateitei ia’na, e aore râ te tahi ê atu taata, i te ao tiretiera, e mea titauhia ïa ia auraro oia i te mau mea atoa, e ia faariro oia i te haapa‘oraa i te ture tiretiera ei ohipa hau atu i te faufaa rahi. Ua ite Iesu eaha tei titauhia i te mau taata atoa ia noaa te hoê korona tiretiera—e aita roa e mea e nehenehe e faaherehere-hau-roa-hia’tu maori râ te haapa‘oraa i te mau titauraa a te ra‘i. Ua ite te Faaora i roto i teie taata apî i te hoê hiaai no te tahi mea tei ore i tu‘ati i te ture no te basileia tiretiera. Ua ite Oia i roto ia’na i te hoê hinaaro i te apiti atu i to’na mau mana‘o i te mea o te tu‘ino ia’na, e o te faariro i te haapa‘oraa i te mau titauraa atoa o te evanelia ei mea au ore e aore râ te hoê mea e ore e noaa i te ravehia, no reira i parau ai Oia ia’na e e ti‘a ia’na ia haere e ia hoo i ta’na mau tao‘a atoa « e ia horo‘a i te feia vĕvĕ e ia pee atu ia’na ».

Ua oto e ua mauiui taua taata apî ra i teie faaueraa. Ua faariro oia i te mau tao‘a rahi ei fâ rahi i roto i te oraraa, o te horo‘a mai ia’na ra te mana o te ao nei, e te mau mea hinaaro-roa-hia ; mai te noaaraa mai ia’na te mau haamaitairaa e te mau faaoaoaraa o te oraraa, e te faautaraa ia’na i ni‘a i te mau ti‘araa teitei i roto i te sotaiete. Aita i nehenehe ia’na ia hamani i te mana‘o no te hoê taata e imi ra i te mau haamaitairaa, te mau faaoaoaraa, e te mau faufaa taa ê o te oraraa, e taua mau mea ra ta to’na natura i hiaai, ma te haapae i ta’na tao‘a rahi. E mana râ to te evanelia i te horo‘a i te mau mea atoa i titauhia no te haamaha i te mau hinaaro e te mau titauraa a te taata e no te faaoaoa ia’na. Aita te mau tao‘a i opuahia no te reira ; e ua hinaaro te Fatu ia’na ia faaru‘e i teie mau mana‘o, e ia ti‘avarû atu teie mau mana‘o i rapae i to’na feruriraa e to’na mau mana‘o, ia nehenehe ia’na ia faariro ia’na ei tavini na’na i roto i te mau mea atoa. Ua hinaaro oia i teie taata ia horo‘a ia’na i ta’na taviniraa, e ia haere atu i roto i ta’na ohipa ma te aau tae, e ia pee i te mau faaueraa a te Varua Mo‘a, e ia faaineine ia’na iho no te hanahana tiretiera. Aita râ teie taata apî i hinaaro ; e tusia rahi roa te reira. E ua parau te Faaora i taua taime ra, « E faaô taiata te taata tao‘a i te basileia ra o te ao, E faaô ohie a‘e te kamela na roto i te apoo au, i te taata tao‘a ia faaô i roto i te basileia o te Atua ra ».

« Maere roa ihora » te mau pĭpĭ i teie parau, na ô a‘era, « o vai ho‘i te taata e ora ? » Ua mana‘o ratou e eita e nehenehe i te taata ia fatu i te mau tao‘a rahi e ia faaorahia i roto i te basileia o te Atua. Tera ïa te mana‘o ta ratou i farii na roto i te mau parau a te Faaora. Ua pahono atu râ Iesu, « E ore roa ïa e tia i te taata, eita râ e ore i te Atua : e tia ho‘i te mau mea atoa nei i te Atua ». [A hi‘o Mataio 19:16–26 ; a hi‘o atoa Te Iritiraa a Iosepha Semita Mataio 19:26, faahororaa a, e Mareko 10:27, faahororaa a.]8 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 2 i te api 203.]

Ua fafau mai te Atua e tauturu ia tatou i roto i ta tatou iho mau tautooraa ia ora i te evanelia.

Eita e nehenehe na roto i to tatou iho puai ia haapa‘o i te mau faaueraa atoa ta te Atua i horo‘a mai ia tatou. Aita i nehenehe ia Iesu iho i te faaoti i Ta’na ohipa ma te tauturu ore a To’na Metua. Ua parau oia i te hoê taime, « Aore e mea e tia ia’u iho ia rave ; te faaau nei au i ta’u e faaroo nei ; e parau-tia ho‘i ta’u ; aita ho‘i au i imi i to’u iho hinaaro, o te hinaaro râ o te Metua o tei tono mai ia’u nei ra ». Ioane 5:30] E mai te mea ua ti‘a Ia’na, to tatou Fatu, ia titau i te tautururaa no te ra‘i, e ite ïa tatou iho te faufaa rahi i te fariiraa i Ta’na ra tauturu. E i roto i te mau huru e te mau vahi atoa e haati nei i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, a rave ai ratou i ta ratou mau hopoi‘a, e ti‘araa to ratou ia farii i te tauturu no ni‘a mai na roto i te Varua Mo‘a, no te tauturu i roto i te mau huru oraraa e haati nei ia ratou, e i roto i te mau hopoi‘a tei titauhia ia ratou ia rave

… Eita e nehenehe ia’u ia mana‘o i te tahi mea tei hau atu i te faufaa rahi oia ho‘i te haaraa ia noaa to’na iho faateiteiraa e te hanahana. Mea papû maitai e o te reira ïa te hoê o te opuaraa rahi roa i haere mai ai tatou i te ao nei … Eiaha roa te tane e aore â te vahine e haaparuparu ia ite ana‘e raua e eita e nehenehe ia raua ia faaoti i te mea ta raua e hinaaro i te rave, e ti‘a râ ia tatou paatoa ia faaitoito i te raveraa i te ohipa rahi no reira ho‘i tatou i haere mai ai i ŏ nei.9

Te titau nei te huru o te haapa‘oraa faaroo ta tatou i amui atu i te hoê haere‘a o ta te tahi ê atu mau haapa‘oraa faaroo e ore roa e titau nei i to ratou mau melo ; e no te huru o taua mau titauraa ra i ni‘a ia tatou e ore ai e nehenehe i te taata ia haapa‘o i te reira, maori râ na roto i te tautururaa a te Mana Hope. Mea titauhia e ia maramarama tatou, i te tahi tufaa, i te mau haamaitairaa faahiahia e te faufaa ta tatou e farii, i te pae hopea, na roto i te haapa‘oraa i te mau titauraa a te haapa‘oraa faaroo e aore râ te evanelia ta tatou i farii. No te huru o te mau tusia tei titauhia ia tatou aore ïa e tane e aore râ e vahine e nehenehe e rave i te reira, maori râ ia tauturuhia mai e te hoê mana no te ra‘i mai ; e aita roa a‘e te Fatu, na roto i te horo‘araa mai i teie mau titauraa, i opua e ia titauhia to’na nunaa ia haapa‘o i te reira maori râ na roto i te tautururaa a to ni‘a mai, e aita taua tautururaa ra e haapiihia e te tahi atu pŭpŭ taata faaroo. Ua fafau oia i teie tautururaa…

Teie mau titauraa… ua ravehia ïa i te mau taime e i te mau tau atoa i pii ai te Atua i te hoê nunaa ia tavini ia’na, e ia farii i ta’na mau ture. Ua titauhia te reira i te tau o Iseraela, i te haamataraa o taua nunaa ra. Ua titauhia te reira ia Aberahama, Isaaka e Iakobo. Ua titauhia te reira ia Mose, e i te nunaa ta’na i arata‘i i rapae au i te faatîtîraa i Aiphiti. Ua titauhia te reira i te mau peropheta atoa tei ora mai te tau mai o Adamu e tae noa mai i teie tau. Ua titauhia te reira i te mau aposetolo tei farii i ta ratou faaueraa na roto i te tuuraa rima a Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua ora, e i te mau melo o te haapa‘oraa faaroo ta te mau aposetolo i poro e i haapii i te nunaa i taua tau ra, e aore roa e taata e aore râ e pŭpŭ taata e aore râ e ti‘araa taata mai te tau mai o Adamu e tae noa mai i teie nei, e nehenehe e haapa‘o i teie mau titauraa, maori râ te nunaa a te Atua, a farii ai ratou i te mana no te ra‘i mai, no ô ana‘e mai i te Fatu ra to tatou Atua.10 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 3 i te api 203.]

Ia rave ana‘e tatou i te ohipa a te Atua, e hinaaro ïa tatou i te tautururaa a te Atua.

Noa’tu eaha ta outou e rave no te faahaereraa i te mau ohipa a Ziona i mua, e ti‘a ïa ia outou ia ti‘aturi i ni‘a i te Fatu no te manuïaraa o te ohipa.11

E ti‘a i te feruriraa o te hoê taata ia rotahi i ni‘a i te hanahana o te Atua i roto i te mau mea atoa ta’na e haamata i te rave. E ti‘a ia tatou ia ite e eita e nehenehe ta tatou e rave i te tahi mea o tatou ana‘e. E mau tamarii tatou na te Atua. Tei roto tatou i te pouri, [maori râ] ia haamaramarama mai te Atua i to tatou iteraa. E puai ore to tatou, [maori râ] ia tauturu te Atua ia tatou. No te huru o te ohipa o ta tatou e rave i ŏ nei eita ïa e nehenehe ia tatou ia rave maori râ ia noaa ia tatou te tautururaa a te Mana Hope … Te fifi rahi e vai nei i te mau taata no te ao nei, e i te rahiraa o te mau Peresibutero no Iseraela ; te mo‘ehia nei ia tatou e te rave nei tatou i te ohipa a te Atua ; te mo‘ehia nei ia tatou e tei ŏ nei tatou no te faatupu i te tahi mau opuaraa ta tatou i fafau i te Fatu e e rave tatou. E ohipa hanahana ta tatou e rave nei. E ohipa na te Mana Hope ; e ua ma‘iti Oia i te mau tane e te mau vahine o Ta’na i matau i mutaa ihora e e faahaere ratou i Ta’na mau opuaraa.12

E nehenehe ïa i teie ohipa ta outou e ta’u e rave nei e ruperupe e e haere i mua na roto ana‘e râ i te mau haamaitairaa a te Atua i ni‘a i ta tatou mau tautooraa ti‘a e te itoito e to tatou mana‘o papû no te faaoti i te mau ohipa no reira tatou i haere mai ai i roto i teie nei oraraa. Ia hi‘o ana‘e tatou i muri i te mau ohipa tei faaruruhia e tatou, e ohie tatou i te taa e to tatou ruperupe tei ni‘a ïa i ta tatou mau tautooraa parau-ti‘a no te rave i te ohipa a te Atua, no te rave no te maitai o te nunaa, e no te faatea ê roa ia tatou i te mana‘o nounou. Ua tupu te reira i mutaa ihora, e nehenehe ta tatou e ti‘aturi maitai e to tatou haereraa i mua ananahi tei ni‘a ïa i ta tatou faaotiraa ia rave i te hinaaro o te Atua i roto i te mau huru oraraa atoa e te tautururaa Ta’na e horo‘a mai ia tatou.13 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 4 i te api 204.]

Te mau Mana‘o Tauturu no te Tuatapaparaa e te Haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene e aore râ, a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu mau tautururaa, a hi‘o i te mau api vii–xi.

  1. A tai‘o faahou i te aamu i te mau api 197–98 I to outou feruriraa no te aha te huru o te mau taata o te ti‘aturi nei i te Atua e huru ê ai, i mua i te mau ati, i te huru o te mau taata o te ore e ti‘aturi nei i te Atua ?

  2. A feruri i te aamu o te Faaora e te taata apî tao‘a rahi (i te mau api 198–200). Eaha te tahi mau mea ta te taata e haamau nei i roto i to ratou aau o te nehenehe e arata‘i ia ratou ia « haere ê atu i roto i te oto » ? No te aha e ti‘a’i ia tatou ia « ti‘avaru » i taua mau mea ra mai roto atu i to tatou mau oraraa hou a nehenehe ai ia tatou ia farii i te mau haamaitairaa rahi a‘e a te Fatu ?

  3. Ua haapii te peresideni Snow e ua hinaaro atoa te Faaora iho i te « tautururaa no te ra‘i mai » no te « faatupu i Ta’na ohipa » (te api 200). Nahea e nehenehe ai ia tatou ia faaohipa i te mau parau a te peresideni Snow no te tauturu i te tahi taata o te mana‘o nei e aita oia i ti‘amâ no te haapa‘o i te mau titauraa no te oraraa i te evanelia ?

  4. A imi i te tufaa hopea no teie pene (te mau api 202–03). I to outou mana‘o no te aha i te tahi mau taime aita tatou e ani nei i te Atua i Ta’na tautururaa ? A feruri eaha ta outou e nehenehe e rave no te farii rahi atu â i Ta’na tautururaa i roto i to outou oraraa ?

Te mau Papa‘iraa Mo‘a : Philipi 4:13 ; 2 Nephi 10:23–24 ; 25:23 ; Iakoba 4:6–7 ; Mosia 24:8–22 ; Te mau Hiro‘a Faaroo 1:3

Tauturu Haapiiraa : « A faaue i te mau piahi ia tai‘o i te mau uiraa i te pae hopea o te pene (te taata hoê anei e aore râ, ei pŭpŭ na‘ina‘i). A ani ia ratou ia imi i te mau haapiiraa i roto i te pene e tu‘ati ra i ni‘a i te mau uiraa. A ani ia ratou i muri iho ia faaite mai i to ratou mau mana‘o e ta ratou mau tatararaa i te toe‘a o te pŭpŭ » (api xi i roto i teie buka).

Te mau nota

  1. Deseret News, 28 no tenuare 1857, 371.

  2. Deseret News, 14 no tenuare 1880, 786.

  3. Deseret News: Semi-Weekly, 15 no atete 1882, 1.

  4. Deseret News, 28 no atopa 1857, 270.

  5. Eliza R. Snow Smith, Te Oraraa e te Buka Utuafare a Lorenzo Snow (1884), 116–17.

  6. I roto Te Oraraa e te Buka Utuafare a Lorenzo Snow, 49.

  7. I roto Journal History, 13 no tetepa 1898, 4.

  8. Deseret News, 14 no tenuare 1880, 786.

  9. I roto i te Conference Report, Eperera 1898, 12.

  10. Deseret News, 14 no tenuare 1880, 786.

  11. Improvement Era, Tiurai 1899, 708.

  12. Deseret Weekly, 12 no me 1894, 638.

  13. I roto i te Conference Report, Eperera 1901, 1.

Hou oia a faaora ai te hoê taata matapo, ua parau te Faaora, « E rave au i te ohipa a tei tono mai ia’u nei ra » (Ioane 9:4).

« E nehenehe ïa i teie ohipa ta outou e ta’u e rave nei e ruperupe e e haere i mua na roto ana‘e râ i te mau haamaitairaa a te Atua i ni‘a i ta tatou mau tautooraa parau-ti‘a e te itoito ».