Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 12 : Te Tuhaa Ahuru, te hoê Ture no te Paruru e no te Faahaere ia Tatou i Mua.


Pene 12

Te Tuhaa Ahuru, te hoê Ture no te Paruru e no te Faahaere ia Tatou i Mua.

« Te ture no te tuhaa ahuru o te hoê ïa o te mau ture hau roa a‘e i te faufaa rahi tei heheuhia i te taata nei … Na roto i te haapa‘oraa i teie ture e horo‘ahia ïa te mau haamaitairaa no te ruperupe e te manuiaraa i te Feia Mo‘a ».

No roto mai i te oraraa o Lorenzo Snow.

I te mau mahana matamua no te ava‘e Me 1899, ua faaûruhia te peresideni Snow ia tere atu i te oire no St George e te tahi atu mau puhaparaa i te tufaa ‘apatoa no Utah. Ua haamata ‘oi‘oi oia i te faanahonaho i te hoê pŭpŭ taata, tei roto e rave rahi Hui Mana Faatere, no te apee atu ia’na i roto i teie tere roa.

I to te peresideni Snow faanahoraa i te tere, aita oia i parau i te hoê noa a‘e taata i te tumu no to ratou tere— aita oia iho i ite i te tumu. Ua papa‘i oia i muri mai, « I to matou faaru‘eraa ia Roto Miti, aita matou i ite no te aha râ matou e haere ai e farerei i teie mau puhaparaa i te tufaa ‘apatoa ».1 I te 17 râ no me, aita i maoro roa i to te feia ratere taeraa’tu i St. George, ua « faaite-maramarama-hia » te hinaaro o te Fatu i Ta’na ra peropheta.2 I roto i te hoê amuiraa i te 18 no me 1899, ua parau te peresideni Snow :

« Teie te parau a te Fatu ia outou, to’u mau taea‘e e mau tuahine, a haapa‘o outou i te mea i titauhia ia outou ei nunaa tei farii ho‘i i teie mau hi‘oraa hanahana no te faateiteiraa e te hanahana i mua ia outou. Eaha ïa ? O te tahi ïa mea tei tapitihia i te parau i roto i to outou mau tari‘a mai tera taime i tera taime e tae noa’tu ua rohirohi paha outou i te faarooraa i te reira … E ere te parau a te Fatu ia outou i te tahi mea apî ; o teie noa ho‘i : UA TAE I TE TAIME I TEIE NEI NO TE FEIA MO‘A ATOA I TE MAU MAHANA HOPEA NEI O TE OPUA I TE FAAINEINE NO ANANAHI E O TE TAPE‘A PAPÛ I TO’NA NA AVAE I NI‘A I TE HOÊ NIU PAARI, IA RAVE I TE HINAARO O TE FATU E IA AUFAU I TA’NA TUHAA AHURU TI‘A. Tera ïa te parau a te Fatu ia outou, e o te parau ïa a te Fatu i te mau puhaparaa atoa i ni‘a i te fenua no Ziona. I muri a‘e i to’u faaru‘eraa ia outou e ia feruri outou i te reira, e ite ïa outou no outou iho e ua tae mai te taime e ti‘a i te taata atoa ia ti‘a mai i ni‘a e ia aufau i ta ratou ra tuhaa ahuru ti‘a. Ua haamaitai te Fatu ia tatou e ua hi‘o aroha mai ia tatou i mutaa ihora ; are‘a râ te vai nei te mau taime i mua nei e titau te Fatu ia tatou ia ti‘a mai i ni‘a e ia rave i te mea Ta’na i faaue e eiaha e ti‘a’i faahou. Te mea ta’u e parau atu ia outou i roto i teie Tĭtĭ no Ziona e parau ïa vau i te mau Tĭtĭ atoa no Ziona tei faanahohia. Aore roa e tane e aore râ e vahine o tei faaroo i teie nei i te mea ta’u e parau nei e mauruuru mai, mai te mea eita oia e aufau i te hoê tuhaa ahuru ti‘a ».3

I roto na 50 matahiti na mua’tu ei Aposetolo, e mea varavara roa to te peresideni Snow faahitiraa i te ture no te tuhaa ahuru i roto i ta’na mau a‘oraa. Ua taui te reira i St. George, Utah, no te heheuraa ta’na i farii. Ua parau oia i muri mai, « Aita vau i farii i te hoê heheuraa hau atu i te maitai i te [heheuraa] ta’u i farii no ni‘a i te parau no te tuhaa ahuru ».4 Mai St. George, ua haere oia e to’na mau hoa ratere i tera oire e tera oire i Utah ‘apatoa e i roto i to ratou tere ho‘iraa i te Oire no Roto Miti, ma te faatere e 24 rururaa. Ua horo‘a te peresideni Snow e 26 a‘oraa. I te mau taime atoa ua a‘o oia, ua parau oia i te Feia Mo‘a ia haapa‘o i te ture no te tuhaa ahuru.

Ua ho‘i atu te pŭpŭ i te Oire no Roto Miti i te 27 no me. Ua papa‘i te hoê papa‘i ve‘a, « E hi‘oraa puai a‘e e te itoito a‘e to te peresideni i teie mahana i te mahana i faaru‘e ai oia ia Roto Miti ». Ei pahonoraa i te hoê parau e « ua faaoroma‘i maitai oia i te tere », ua pahono te peropheta e 85 matahiti te paari : « Oia ïa, tera ïa ta ratou paatoa i parau … Ua horo‘a mai teie tere i te maitai ia’u. Aita roa vau i ite a‘enei i teie huru maitai roa i roto i to’u nei oraraa. Ua ite au e ua paturu mai te Fatu ia’u ei pahonoraa i te mau pure a te Feia Mo‘a ».5

Taa ê noa’tu i ta’na parau no ni‘a i to’na iho huru maitai, ua faaite oia i to’na mau mana‘o no ni‘a i te faaroo e te parau-ti‘a o te Feia Mo‘a i Utah ‘apatoa. Ua parau oia e ua fariihia oia e to’na pŭpŭ apee « na roto i te mau faaiteraa mahanahana maitai no te oaoa e te mauruuru ».6 Ua faaite mai oia e a a‘o ai oia i te Feia Mo‘a ia haapa‘o i te ture no te tuhaa ahuru, « ua ma‘iri mai te Varua o te Fatu i ni‘a i te nunaa, e ua oaoa rahi ratou, e ua faaoti ratou i roto i to ratou aau e e haapa‘o ratou i teie ture na roto i te reta e te varua ».7 Ei pahonoraa i te hoê uiraa no ni‘a i te huru o te nunaa, ua parau oia : « Te ora nei ratou i roto i te mau fare maitai, e mea ahu maitai ratou, e e au ra e ua rahi ta ratou mau mea maitai no te fenua no te amu e no te inu. I te tĭtĭ no St. George ua roohia te taata i te [hoê] o‘e u‘ana roa, te o‘e u‘ana roa a‘e tei itehia i ni‘a i te fenua, e faaroo râ to ratou e ua fatata ratou i te farii i te ua ».8

I te 29 e te 30 no me, ua horo‘a te peresideni Snow e piti a‘oraa no ni‘a i te ture no te tuhaa ahuru, na mua i te feia faatere no te Taatiraa no te Haamaitairaa i te Feia Apî Tamahine e i muri iho i te feia faatere no te Taatiraa no te Feia Apî Tamaroa.9 I te hopea o te piti o te a‘oraa, ua tuu atu o Elder B. H. Roberts no te Hitu Ahuru i te faaotiraa i muri nei, tei paturuhia e te taatoaraa tei tae atu : « Faaotihia : E te farii nei tatou i te parau haapiiraa no te tuhaa ahuru, tei hohorahia mai i teie nei e te peresideni Snow, tei faaite mai i te parau e te hinaaro o te Fatu ia tatou i teie taime, e te farii nei tatou i te reira ma to tatou aau atoa ; e e haapa‘o ïa tatou iho i te reira, e e rave tatou i te mau mea atoa i roto i to tatou puai ia na reira atoa te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ».10 I te 2 no tiurai, ua tae atu te mau Hui Mana Faatere atoa e te mau ti‘a no te mau tĭtĭ e te mau paroita atoa i roto i te Ekalesia i te hoê amuiraa hanahana i roto i te Hiero no Roto Miti, ma te haapae i te maa e ma te pure ei faaineineraa no te amuiraa. I reira ua farii paatoa ratou i te hoê â faaotiraa.11 Ua haapa‘o te peresideni Snow iho i teie faaotiraa, ua haapii i te ture no te tuhaa ahuru i roto i te mau tĭtĭ e rave rahi e ua rave i te hoê â tautooraa a te tahi atu feia faatere no te Ekalesia.

I te mau ava‘e i muri a‘e i te tere o te peresideni Snow i Utah ‘apatoa, ua farii oia i te parau no te itoito apî o te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia haapa‘o i te ture no te tuhaa ahuru. Ua horo‘a mai teie parau apî ia’na « te oaoaraa e te mauruururaa rahi roa a‘e », 12 no te mea ua ite oia e na roto i te haapa‘o-tamau-noa-raa i teie ture, « e niniihia mai te mau haamaitairaa a te Mana Hope i ni‘a i teie nunaa, e e haere [ïa] te Ekalesia i mua ma te hoê puai e te hoê vitivitiraa [i] ore roa i itehia a‘enei na mua’tu ».13

Ua tamau noa te peresideni Snow i te haapapû i te Feia Mo‘a e e haamaitai-tata‘itahi-hia ratou, i te pae tino e i te pae varua, a haapa‘o ai ratou i te ture no te tuhaa ahuru.14 Ua tupu te hoê tufaa o taua fafauraa ra i te ava‘e Atete 1899, a oaoa ai te mau taata no St. George i te tautururaa poto i roto i to ratou tau o‘e ; ua haamaitaihia to ratou faaroo e te ua e 7.44 tenetimetera, hau atu i ta ratou i farii amui i roto i na 13 ava‘e na mua’tu.15 Ua fafau atoa te peresideni Snow e e afa‘i mai te haapa‘oraa i te ture no te tuhaa ahuru i te mau haamaitairaa i te taatoaraa o te Ekalesia. Ua papû ia’na e e nehenehe ta te mau tuhaa ahuru a te feia haapa‘o e faati‘a i te Ekalesia ia matara mai roto atu i ta’na mau tarahu, tei rahi ho‘i na roto i te hamani-ino-raa.16 Ua tupu teie fafauraa i te matahiti 1906, e pae matahiti i muri a‘e i to’na poheraa. I te amuiraa rahi no te ava‘e Eperera 1907, ua faaite te Peresieni Joseph F. Smith:

« Te ti‘aturi nei au e aita roa a‘e e hoê taime i roto i te aamu o te Ekalesia i haapa‘o-rahi-hia‘i e i haapa‘o-ti‘a-hia‘i te ture no te tuhaa ahuru mai tei haapa‘ohia iho nei e te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. Ua hau atu te mau tuhaa ahuru a te nunaa i te matahiti 1906 i te tuhaa ahuru o te tahi ê atu matahiti. Teie te hoê faaiteraa maitai e te rave nei te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i ta ratou hopoi‘a, e e faaroo to ratou i te Evanelia, e ua ineine ratou i te haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua, e peneia‘e ua rahi atu â to ratou haa-itoito-raa i te tahi atu taime na mua’tu. Te hinaaro nei au e parau i te tahi atu mea ia outou, e te na reira nei au na roto i te haapoupouraa, oia ho‘i, ua nehenehe ia tatou ia aufau pee i ta tatou mau tarahu na roto i te haamaitairaa a te Fatu e te haapa‘o maitai o te Feia Mo‘a i te aufauraa i ta ratou tuhaa ahuru. I teie mahana aita te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e aitarahu i te hoê tara o te ore e nehenehe ia aufau peehia i te reira iho taime. Tei ni‘a ïa tatou i te hoê ti‘araa e e nehenehe ta tatou ia aufau pee ma te tarahu ore. Eita tatou e aitarahu faahou, eita ïa tatou e na reira mai te mea e tamau noa te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i te ora i ta ratou haapa‘oraa faaroo e i te haapa‘o i teie ture no te tuhaa ahuru ».17 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 1 i te api 185.]

Te mau haapiiraa a Lorenzo Snow

E mea ohie te ture no te tuhaa ahuru ia taa-maitai-hia e e nehenehe i te reira e haapa‘ohia e te taatoaraa.

Te ti‘aoro nei au ia outou i te i‘oa o te Fatu, e te pure nei au e ia aufau te mau tane, te mau vahine e te mau tamarii atoa… i te hoê i ni‘a i te ahuru o ta ratou moni apî ei tuhaa ahuru.18

E ere [te Tuhaa ahuru] i te hoê ture fifi … Mai te mea e farii te hoê taata e hoê ahuru tara, ta’na tuhaa ahuru e hoê ïa tara ; mai te mea e farii oia e hoê hanere, ta’na tuhaa ahuru e hoê ahuru ïa …E mea ohie roa ia maramarama.19

[E ui paha te hoê taata ia’na iho] E hea rahiraa o teie tuhaa ahuru o ta’u e horo‘a ? Eita anei e nehenehe ia’u ia tape‘a i te hoê tufaa na’u ? E mea ona roa te Fatu e te mana‘o nei au e ere i te mea fifi roa ia’na mai te mea e tape‘a mai au maa vahi iti na’u iho ; e ua tape‘a mai te tahi na’na. Tera râ, taua tufaa iti ra tei tape‘ahia mai e haape‘ape‘a ïa i taua taata ra, mai te mea ua riro to’na feruriraa mai te feruriraa o te rahiraa o te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. E haape‘ape‘a ïa te reira ia’na i te taime ao, e i te pô atoa ia feruri ana‘e oia i te reira. Eita oia e farii i taua oaoa ra tei ti‘a ho‘i ia’na ia fana‘o—e ere oia i te reira.20

Te hoê tufaa o te hoê tuhaa ahuru e ere roa ïa te tuhaa ahuru, mai te taumiraa i te afaraa o te tino o te hoê taata e ere ïa e bapetizoraa.21

Aita e tane aore râ e vahine o te ore e nehenehe e aufau i te hoê ahururaa o te mea ta’na e farii.22

Te mau taea‘e e te mau tuahine, te hinaaro nei matou e ia faariro outou i teie parau tumu ei tumu no te pure … Eiaha tatou e haaputu i taua mau mana‘o ti‘a ore ra, mai to te tahi, no ni‘a i te moni, e ti‘a râ ia tatou ia aufau i ta tatou tuhaa ahuru … Te mea ta te Fatu e titau nei ia tatou ia aufau ïa tatou i ta tatou tuhaa ahuru i teie nei. E te ti‘aturi nei oia i te mau taata atoa ia aufau i ta ratou tuhaa ahuru i te mau mahana i mua nei. Ua ite tatou eaha te hoê i ni‘a i te ahururaa ; e aufau ana‘e tatou i te reira i te Fatu. I muri iho e nehenehe ta tatou e haere i te Episekopo ma te parau-ti‘a e e ani atu ia’na no te hoê parau faati‘a no te haere i te hiero.23

Te parau nei au ia outou i te i‘oa o te Atua ra no Iseraela, mai te mea e aufau outou i te tuhaa ahuru mai teie atu taime, e faaore mai ïa te Fatu i te taatoaraa o to tatou [aufau-ore-raa i te tuhaa ahuru] i tahito ra e e niniihia mai ïa te mau haamaitairaa a te Mana Hope i ni‘a i teie nei nunaa.24

Te hinaaro nei au e ia haamauhia teie parau tumu i roto i to tatou mau aau ia ore roa tatou e haamo‘e i te reira. Mai ta’u i parau hau atu i te hoê taime, ua ite au e e faaore mai te Fatu i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i to ratou haapa‘o-ore-raa na mua’tu i te aufauraa i te tuhaa ahuru, mai te mea e tatarahapa ratou i teie nei e e aufau i te hoê tuhaa ahuru ti‘a mai teie atu taime.7 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 2 i te api 185.]

Ia aufau ana‘e tatou i te tuhaa ahuru, te tauturu ra ïa tatou i te ohipa a te Ekalesia.

Eita teie Ekalesia e haere noa i mua maori râ te vai nei te moni e ô mai, e ua horo‘a mai te Atua i teie moni [na roto i te ture no te tuhaa ahuru]. Na roto i te moni e ô mai, ua patuhia ta tatou mau hiero, i reira ho‘i tatou e farii ai i te mau haamaitairaa teitei roa a‘e tei horo‘ahia i te taata nei. Eita roa’tu e nehenehe ta tatou e tono… i te mau Peresibutero na te ao nei no te poro i te Evanelia, mai ta tatou e rave nei i teie nei, maori râ te vai ra te moni no te raveraa i te reira … No reira e rave rahi tauasini atu mau mea o te tupu tamau nei e ua titauhia te mau rave‘a no te reira…

Mai te mea aita te tahi o te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e aufau i ta ratou tuhaa ahuru [ i te matahiti 1899] aita roa ïa ta tatou na Hiero e maha i ŏ nei i patuhia, e ore roa’tu ïa te mau haavaraa e te mau ture a te Atua no ni‘a i te faateiteiraa e te hanahana i noaa i te haapa‘ohia. Te parau tumu matamua no te ohipa a te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei o te haamo‘araa ïa i te fenua na roto i te haapa‘oraa i teie ture no te tuhaa ahuru e te tuuraa ia ratou iho i ni‘a i te hoê ti‘araa i reira e nehenehe ai ia ratou ia farii i te mau oro‘a no te faateiteiraa e te hanahana o to tatou feia tei pohe.26 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 3 i te api 185.]

E haamaitai ïa te Fatu ia tatou i te pae tino e i te pae varua ia haapa‘o ana‘e tatou i te ture no te tuhaa ahuru.

Te ture no te tuhaa ahuru o te hoê ïa o te mau ture hau atu i te faufaa rahi tei heheuhia mai i te taata nei … Na roto i te haapa‘oraa i teie ture e horo‘ahia ïa te mau haamaitairaa no te ruperupe e te manuïa i te Feia Mo‘a.27

Mai te mea e haapa‘o tatou i taua ture ra… e haamo‘ahia ïa te fenua, e e tai‘ohia ïa tatou ei mea ti‘amâ no te farii i te mau haamaitairaa a te Fatu e ia paturuhia e ia turuhia i roto i ta tatou mau ohipa faufaa e i roto i te mau mea atoa ta tatou e rave, i te pae tino e i te pae varua atoa.28

Te ora pae tino o teie Ekalesia… tei ni‘a ïa i te haapa‘oraa i teie ture.29

Te vai nei te vĕvĕraa i rotopu i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, e e vai noa mai â ïa e tae noa’tu i te taime e haapa‘o tatou i te ture no te tuhaa ahuru.30

Te ti‘aturi mau nei au e mai te mea e haapa‘o te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i teie ture e nehenehe ïa ta tatou e titau ia faaorahia tatou i te mau ino atoa e nehenehe e tae mai i ni‘a iho ia tatou.31

Teie te hoê ture tei heheu-taa-ê-hia mai no te paruru e no te faaora ia tatou, e no to tatou atoa haereraa i mua na ni‘a i te e‘a no te parau-ti‘a e no te mo‘araa ; te hoê ture e nehenehe ai i te fenua e parahihia nei e tatou ia haamo‘ahia ; te hoê ture e nehenehe ai Ziona ia patuhia e ia haamauhia ia ore roa e haamouhia e aore râ e iriti-ê-hia mai to’na vahi atu, e te mau taata ino e te paieti ore.32

Te vai nei ta tatou mau hiero e te farii nei tatou i te mau haamaitairaa no te reira mau hiero, e tae noa’tu i te mau oro‘a teitei roa a‘e tei faaterehia e te taata i ni‘a i te fenua nei, no to tatou ho‘i haapa‘oraa i teie ture.33

Eita roa’tu e nehenehe ia tatou ia ineine i te hi‘o atu i te aro o te Atua e tae noa’tu i te taime e haapa‘o maitai ai tatou i te aufauraa i te mau tuhaa ahuru e te tahi atu mau hopoi‘a.34

Ua parau hua atu vau, e te parau nei au, te mea ta’u i parau atu ia outou no ni‘a i te tuhaa ahuru no ô mai ïa i te Fatu ra. E rave outou i teie nei mai te au i te Varua o te Fatu, e e araara ïa to outou mau mata.35 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 4 i te api 185.]

E hopoi‘a na te mau metua e te mau orometua haapii ia aufau i te tuhaa ahuru e ia haapii atu i muri iho i te mau tamarii ia na reira atoa.

A haapii i te [mau tamarii] ia aufau i ta ratou tuhaa ahuru a vai apî noa ai ratou. O outou te mau metua vahine, a haapii i ta outou mau tamarii e ia noaa ana‘e ia ratou te tahi moni e ti‘a ïa ia ratou ia aufau i te hoê i ni‘a i te ahuru o te reira i te Fatu, noa’tu eaha te na‘ina‘i o te reira. A haapii ia ratou ia aufau i ta ratou tuhaa ahuru ti‘a.36

E mea maitai e e mea ti‘a e… ia farii te feia faatere e te mau orometua haapii [i roto i te Ekalesia] i roto i to ratou mau aau e to ratou mau varua iho te varua no teie ture, ia nehenehe ia ratou ia ti‘amâ maite no te faaite i te reira, e no te haaputapû i te aau o te u‘i apî no ni‘a i te faufaa rahi e te mo‘araa o teie ture. Ua titauhia ia outou, to’u mau taea‘e e mau tuahine, e eiaha noa outou e haapa‘o i te ture, ia haapii atoa râ outou i te reira ia vetahi ê, e tae noa’tu i te u‘i apî… e mai te au i te tufaa varua i nehenehe ia outou i te farii, e nehenehe ïa ia outou ia faaite atu i te reira, e ia haapii atu i te reira…

Te titau nei au ia outou, eiaha e haapa‘o noa i te reira, ia haapii atoa râ te reira i te mau tamarii a te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, e ia faahaamana‘o ia ratou i te reira, e ia paari ana‘e ratou e ua ite ratou i te feruri, e nehenehe ia parauhia ua haapiihia ratou i te reira, e ua haapa‘o ratou i te reira mai to ratou apîraa mai.37 [A hi‘o i te mana‘o tauturu 5 i te api 185.]

Te mau Mana‘o Tauturu no te Tuatapaparaa e te Haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene e aore râ, a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu mau tautururaa, a hi‘o i te mau api vii–xi.

  1. A tai‘o faahou i te aamu no to te peresideni Snow fariiraa i te heheuraa no ni‘a i te tuhaa ahuru (te mau api 175–79) A feruri no ni‘a i to’na hinaaro ia tere atu i St. George e te ineine o te nunaa i te haapa‘o i te ture no te tuhaa ahuru. Eaha te mea e nehenehe e noaa mai ia tatou na roto i teie aamu ?

  2. Nahea te tuhaa ahuru e ore ai e riro « ei hoê ture fifi » ? (No te tahi mau hi‘oraa, a hi‘o i te mau api 180–81.) No te aha te tahi mau taata e mana‘o ai e e mea fifi roa ia haapa‘o i te ture no te tuhaa ahuru ? Nahea te mau haapiiraa a te peresideni Snow e tauturu ai i te tahi taata ia noaa te hoê iteraa papû no ni‘a i te aufauraa i te tuhaa ahuru ?

  3. A tuatapapa i te tuhaa e haamata i te api 181. Eaha te tahi o te mau haamaitairaa ta outou e te feia i herehia e outou i farii na roto i te mau paturaa e te mau faanahoraa tei aufauhia e te tuhaa ahuru ? No te aha te aufauraa i te tuhaa ahuru i riro ai ei hoê haamaitairaa taa ê ?

  4. Ua faaite papû te peresideni Snow e e haamaitaihia tatou ia haapa‘o ana‘e tatou i te ture no te tuhaa ahuru (te mau api 182–83) Eaha te tahi o te mau haamaitairaa ta te ture no te tuhaa ahuru i hopoi mai i roto i to outou oraraa ? i roto i te oraraa o te mau melo no to outou utuafare e o to outou mau hoa ?

  5. A feruri i te a‘o a te peresideni Snow i te mau metua e te mau orometua haapii (te api 184). I to outou mana‘o no te aha e mea faufaa rahi no te mau tamarii ia aufau i ta ratou tuhaa ahuru, « noa’tu te na‘ina‘i o te reira » ? Eaha te tahi mau rave‘a no te haapii i te mau tamarii ia aufau i te mau tuhaa ahuru e te mau ô ?

Te mau Papa‘iraa Mo‘a : Malaki 3:8–10 ; PH&PF 64:23 ; 119:1–7

Tauturu haapiiraa : « A ara eiaha outou e tapu ‘oi‘oi i te mau aparauraa maitai no te tamata i te vauvau hope roa i te haapiiraa ta outou i faaineine. Noa’tu e, e mea faufaa ia haapii hope i te haapiiraa, e mea faufaa a‘e râ ia tauturu i te mau piahi ia farii i te faaûruraa a te Varua, ia tatara i ta ratou mau uiraa, ia faarahi i to ratou maramarama i te evanelia, e ia faahohonu i ta ratou fafauraa ia haapa‘o i te mau faaueraa » (Te Haapiiraa, Aita e Piiraa Teitei A‘e, 64).

Te mau nota

  1. I roto « I roto i te mau Tĭtĭ no Juab e Millard », Deseret Evening News, 29 no me 1899, 5.

  2. I roto « I roto i te mau Tĭtĭ no Juab e Millard », 5.

  3. Millennial Star, 24 no atete 1899, 532–33; a hi‘o atoa Deseret Evening News, 17 no me 1899, 2; Deseret Evening News, 18 no me 1899, 2. Te parau nei te Millennial Star e ua horo‘a te peresideni Snow i ta’na a‘oraa i te 8 no me, te faaite maira râ te tahi atu mau ve‘a no taua tau ra e ua horo‘a oia i te reira i te 18 no me. Ua a‘o atoa te peresideni Snow no ni‘a i te tuhaa ahuru i te 17 no me.

  4. I roto « Te Peresideni Snow i Cache Valley », Deseret Evening News, 7 no atete 1899, 1.

  5. I roto « Tei te fare faahou te peresideni Snow », Deseret Evening News, 27 no me 1899, 1. E 40 tĭtĭ ta te Ekalesia i taua taime ra.

  6. I roto « Tei te fare faahou te peresideni Snow », 1.

  7. Deseret Evening News, 24 no tiunu 1899, 3.

  8. I roto « Tei te fare faahou te peresideni Snow », 1.

  9. A hi‘o « Te Amuiraa Matahiti a te mau Taatiraa no te Haamaitairaa a te Feia Apî Tane e te Feia Apî Tamahine », Improvement Era, Atete 1899, 792–95; a hi‘o atoa Ann M. Cannon, « Te Poro‘i a te peresideni Snow no ni‘a i te Tuhaa Ahuru », Young Woman’s Journal, Eperera 1924, 184–86.

  10. B. H. Roberts, faahitihia i roto i « Te Amuiraa Matahiti a te mau Taatiraa no te Haamaitairaa a te Feia Apî Tane e te Feia Apî Tamahine », 795.

  11. A hi‘o B. H. Roberts, Comprehensive History of the Church, 6:359–60.

  12. I roto i te Conference Report, Atopa 1899, 28.

  13. I roto « Te Peresideni Snow i Cache Valley », Deseret Evening News, 7 no atete 1899, 2.

  14. A hi‘o, ei hi‘oraa, Deseret Evening News, 24 no tiunu 1899, 3. Te faaite mai nei te mau papa‘iraa no taua tau ra no te mau a‘oraa a te peresideni Snow e te mau ve‘a no taua tau ra no ni‘a i to’na mau tere e, a fafau ai oia i te Feia Mo‘a e e haamaitaihia ratou i te pae tino e i te pae varua atoa ia haapa‘o ratou i te ture no te tuhaa ahuru, aita oia i fafau papû e e hope te o‘e i Utah ‘apatoa.

  15. A hi‘o Western Regional Climate Center, http://www.wrcc.dri.edu/cgi-bin/cliMONtpre.pl ?utstge.

  16. A hi‘o, ei hi‘oraa, « Te Amuiraa Matahiti a te mau Taatiraa no te Haamaitairaa a te Feia Apî Tane e te Feia Apî Tamahine », 793.

  17. I roto i te Conference Report, Eperera 1907, 7.

  18. I roto i te Conference Report, Atopa 1899, 28

  19. Deseret Semi-Weekly News, 28 no tiurai 1899, 10.

  20. I roto i te Conference Report, Eperera 1899, 51.

  21. Deseret Evening News, 24 no tiunu 1899, 3.

  22. I roto « Te Poro‘i a te peresideni Lorenzo Snow no ni‘a i te Tuhaa Ahuru », 185; no roto mai i te mau minuti no te hoê amuiraa tei tupu i te Assembly Hall i Roto Miti i te 29 no me 1899.

  23. Deseret Semi-Weekly News, 28 no tiurai 1899, 10.

  24. I roto « Te Peresideni Snow i Cache Valley », 2.

  25. I roto i te Conference Report, Atopa 1899, 28.

  26. I roto i te Conference Report, Atopa 1899, 27–28.

  27. I roto « I roto i te mau Tĭtĭ no Juab e Millard », 5.

  28. Deseret Evening News, 24 no tiunu 1899, 3.

  29. I roto « Te Amuiraa Matahiti a te mau Taatiraa no te Haamaitairaa a te Feia Apî Tane e te Feia Apî Tamahine », 794.

  30. Deseret Semi-Weekly News, 28 no tiurai 1899, 10.

  31. I roto « Te Poro‘i a te Presideni Lorenzo Snow no ni‘a i te Tuhaa Ahuru », 185.

  32. « Te Tuhaa Ahuru » Juvenile Instructor, Eperera 1901, 216.

  33. « Te Tuhaa Ahuru », 215.

  34. I roto i te « Amuiraa Tĭtĭ no Granite », Deseret Evening News, 21 no me 1900, 2; no roto mai i te hoê a‘oraa ta te peresideni Snow i horo‘a i te amuiraa Tĭtĭ no Granite i te 20 no me 1900.

  35. Deseret Semi-Weekly News, 28 no tiurai 1899, 10.

  36. Millennial Star, 31 no atete 1899, 546.

  37. « Te Tuhaa Ahuru », 215–16.

Te Tetene no St. George. I roto i teie fare, ua horo‘a te peresideni Lorenzo Snow i ta’na a‘oraa matamua no ni‘a i te ture no te tuhaa ahuru.

Ua a‘o te peresideni Snow i te mau metua e te mau orometua haapii ia haapii i te mau tamarii ia aufau i te tuhaa ahuru.

E faaohipahia te moni o te tuhaa ahuru no te tauturu i te aufau i te paturaa e te atuaturaa i te mau hiero.