Cărți și lecții
Capitolul 46: Judecata finală

Capitolul 46

Judecata finală

Imagine
Resurrected Christ with arms outstretched stands above a throng of people of all races and times, some prone, some standing. The people on the right side of Christ are in the attitude of worship. The people on the left side of Christ are in anguish. Scenes of ruin are in the foreground and background. The Washington D.C. temple is pictured in the upper left corner.

Judecăţile lui Dumnezeu

  • Care sunt unele dintre diferitele judecăţi care vin înainte de judecata finală? Care este legătura dintre toate aceste judecăţi?

Ni se spune deseori în scripturi că va veni ziua în care vom sta în faţa lui Dumnezeu şi vom fi judecaţi. Trebuie să înţelegem cum va avea loc această judecată pentru a ne putea pregăti mai bine pentru acest eveniment important.

Scripturile ne învaţă că noi toţi vom fi judecaţi după faptele noastre: „Şi am văzut pe morţi, mari şi mici, stând în picioare înaintea scaunului de domnie. Nişte cărţi au fost deschise. Şi a fost deschisă o altă carte, care este cartea vieţii. Şi morţii au fost judecaţi după faptele lor, după cele ce erau scrise în cărţile acelea” (Apocalipsa 20:12; vezi, de asemenea, D&L 76:111; 1 Nefi 15:32; Avraam 3:25–28). Vom fi judecaţi şi „potrivit dorinţei inimii [noastre]” (D&L 137:9; vezi, de asemenea, Alma 41:3).

Aici, pe pământ, noi suntem deseori judecaţi pentru a se vedea dacă suntem demni să slujim în împărăţia lui Dumnezeu. Când suntem botezaţi, noi suntem socotiţi demni de a primi această rânduială. Când suntem chemaţi să slujim în Biserică sau când suntem intervievaţi pentru o avansare în preoţie sau pentru a primi o recomandare pentru templu, noi suntem judecaţi.

Alma ne-a învăţat că, atunci când murim, spiritele noastre sunt primite într-o stare de fericire sau de nefericire (vezi Alma 40:11–15). Aceasta este o judecată.

Cuvintele, faptele şi gândurile noastre sunt folosite pentru a ne judeca

  • Imaginaţi-vă că sunteţi judecaţi pentru toate gândurile, cuvintele şi faptele dumneavoastră.

Profetul Alma a mărturisit: „Cuvintele noastre ne vor condamna pe noi; da, toate faptele noastre ne vor condamna… iar gândurile noastre, de asemenea, ne vor condamna” (Alma 12:14).

Domnul a spus: „Vă spun că, în ziua judecăţii, oamenii vor da socoteală de orice cuvânt nefolositor, pe care-l vor fi rostit. Căci din cuvintele tale vei fi scos fără vină, şi din cuvintele tale vei fi osândit” (Matei 12:36–37).

Credinţa în Isus Hristos ne ajută să fim pregătiţi pentru judecata finală. Dacă suntem ucenici credincioşi ai Săi şi dacă ne pocăim de toate păcatele noastre, atunci putem fi iertaţi pentru păcatele noastre şi putem deveni puri şi sfinţiţi pentru a putea locui în prezenţa lui Dumnezeu. Când ne pocăim de păcatele noastre, renunţând la toate gândurile şi faptele impure, Duhul Sfânt ne va schimba inima în aşa fel încât să nu mai avem nici măcar dorinţa de a păcătui (vezi Matei 12:36–37). După aceea, când vom fi judecaţi, noi vom fi găsiţi pregătiţi de a intra în prezenţa lui Dumnezeu.

  • Gândiţi-vă la ceea ce puteţi face pentru a vă îmbunătăţi gândurile, cuvintele şi faptele.

Vom fi judecaţi după înregistrările ţinute

  • După ce înregistrări vom fi judecaţi? Cine ne va judeca?

Profetul Joseph Smith a spus că morţii vor fi judecaţi potrivit cu ceea ce scrie în înregistrările ţinute pe pământ. Noi, de asemenea, vom fi judecaţi potrivit „cărţii vieţii” care este ţinută în cer (vezi D&L 128:6–8).

„Fiecare dintre dumneavoastră… trebuie să staţi în faţa «scaunului de judecată al Celui Sfânt al lui Israel… şi apoi [trebuie]… să [fiţi] judecaţi după sfânta judecată a lui Dumnezeu» (2 Nefi 9:15). Şi conform viziunii lui Ioan: «Nişte cărţi au fost deschise. Şi a fost deschisă o altă carte, care este cartea vieţii. Şi morţii au fost judecaţi după faptele lor, după cele ce erau scrise în cărţile acelea» (Apocalipsa 20:12). «Cărţile» despre care se vorbeşte se referă la «înregistrările [lucrărilor dumneavoastră] care se ţin pe pământ… Cartea vieţii este înregistrarea care se ţine în cer» (Doctrină şi legăminte 128:7)” (Teachings of Presidents of the Church: Harold B. Lee [2000], p. 226–227).

Mai este o altă înregistrare care va fi folosită la judecata noastră. Apostolul Pavel a predicat că noi înşine suntem o înregistrare a vieţii noastre (vezi Romani 2:15). În trupul nostru şi în mintea noastră se află înmagazinată o istorie completă a tot ceea ce am făcut. Preşedintele John Taylor ne-a predat următorul adevăr: „[Omul] însuşi istoriseşte povestea sa şi depune mărturie împotriva lui… Această înregistrare care este scrisă de el însuşi pe tăbliţele minţii sale, această înregistrare care nu poate minţi, va fi în acea zi expusă înaintea lui Dumnezeu, a îngerilor şi a acelora care stau ca judecători” (Deseret News, 8 martie 1865, p. 179).

Apostolul Ioan ne-a învăţat că „Tatăl nici nu judecă pe nimeni, ci toată judecata a dat-o Fiului” (Ioan 5:22). Fiul, în schimb, va chema pe alţii pentru a ajuta la judecată. Cei doisprezece, care erau cu El în timpul slujirii Sale, vor judeca cele douăsprezece triburi ale lui Israel (vezi Matei 19:28; Luca 22:30). Cei doisprezece ucenici nefiţi vor judeca poporul nefiţilor şi al lamaniţilor (vezi 1 Nefi 12:9–10; Mormon 3:18–19).

Moştenirea unui loc într-o împărăţie a gloriei

  • Cum va fi viaţa noastră din veşnicie influenţată de credincioşia noastră din timpul vieţii pe pământ?

La judecata finală, vom moşteni un loc într-o împărăţie pentru care suntem pregătiţi. Scripturile ne învaţă despre trei împărăţii ale gloriei — împărăţia celestială, împărăţia terestrială şi împărăţia telestială (vezi D&L 88:20–32).

În Doctrină şi legăminte 76, Domnul descrie modurile pe care le putem alege pentru a ne trăi viaţa muritoare. El explică felul în care alegerile noastre vor determina împărăţia pentru care suntem pregătiţi. Din această revelaţie învăţăm că până şi membrii Bisericii vor moşteni diferite împărăţii, deoarece ei nu vor fi credincioşi şi curajoşi în aceeaşi măsură în supunerea lor faţă de Hristos.

În cele ce urmează sunt arătate felurile de viaţă pe care putem alege să le trăim şi împărăţiile pe care alegerile noastre le vor determina pentru noi.

Celestială

„Ei sunt aceia care au primit mărturia despre Isus şi cred în numele Lui şi au fost botezaţi… Pentru ca prin ţinerea poruncilor ei să poată fi spălaţi şi curăţaţi de toate păcatele lor şi să primească Spiritul Sfânt”. Ei sunt aceia care au învins lumea prin credinţa lor. Ei sunt drepţi şi fideli astfel încât Duhul Sfânt le poate pecetlui binecuvântările asupra lor (vezi D&L 76:51–53). Aceia care moştenesc cel mai înalt grad al împărăţiei celestiale, care devin dumnezei, trebuie, de asemenea, să fi fost căsătoriţi în templu pentru veşnicie (vezi D&L 131:1–4). Toţi cei care moştenesc împărăţia celestială vor trăi pentru totdeauna alături de Tatăl Ceresc şi de Isus Hristos (vezi D&L 76:62).

Prin munca pe care o facem în temple, toţi oamenii care au trăit pe pământ pot avea aceeaşi şansă de a primi plenitudinea Evangheliei şi rânduielile salvării, pentru a putea moşteni un loc în cel mai înalt grad al gloriei celestiale.

Terestrială

Aceştia sunt cei care au respins Evanghelia pe pământ, dar care au primit-o, după aceea, în lumea spiritelor. Aceştia sunt oamenii onorabili de pe pământ care au fost orbiţi de viclenia oamenilor pentru a nu accepta Evanghelia lui Isus Hristos. Aceştia sunt, de asemenea, aceia care au primit Evanghelia şi o mărturie despre Isus, dar care, după aceea, nu au îndurat până la sfârşit. Ei vor fi vizitaţi de Isus Hristos, dar nu şi de Tatăl nostru Ceresc (vezi D&L 76:73–79).

Telestială

Aceşti oameni n-au primit Evanghelia sau mărturia despre Isus nici pe pământ, nici în lumea spiritelor. Ei vor suferi în iad pentru propriile lor păcate până după Mileniu, când vor fi înviaţi. „Aceştia sunt aceia care sunt mincinoşi, şi vrăjitori, şi imorali, şi care comit adulter, şi care iubesc minciuna şi mint.” Aceşti oameni sunt tot atât de numeroşi ca şi stelele din cer şi ca nisipul de pe malul mării. Ei vor fi vizitaţi de Duhul Sfânt, dar nu de Tatăl sau de Fiul (vezi D&L 76:81–88, 103–106, 109).

Întunericul de afară

Aceştia sunt aceia care au avut o mărturie despre Isus, obţinută prin Duhul Sfânt şi care au cunoscut puterea Domnului, dar care i-au permis lui Satana să-i învingă. Ei au negat adevărul şi au sfidat puterea Domnului. Nu există iertare pentru ei, pentru că ei L-au negat pe Duhul Sfânt după ce L-au primit. Ei nu vor avea o împărăţie a gloriei. Ei vor trăi în întuneric, în chin şi în suferinţă veşnice, alături de Satana şi îngerii lui pentru totdeauna (vezi D&L 76:28–35, 44–48).

Trebuie să ne pregătim acum pentru judecată

  • Ce trebuie să facem pentru a fi pregătiţi pentru judecata finală?

În realitate, fiecare zi este o zi de judecată. Noi vorbim, gândim şi acţionăm conform legii celestiale, terestriale sau telestiale. Credinţa noastră în Isus Hristos, demonstrată prin faptele noastre de zi cu zi, determină împărăţia pe care o vom moşteni.

Avem Evanghelia restaurată a lui Isus Hristos în plenitudinea ei. Evanghelia este legea împărăţiei celestiale. Toate rânduielile preoţiei necesare pentru progresul nostru au fost revelate. Am intrat în apele botezului şi am făcut legământul de a trăi asemănător lui Hristos. Dacă suntem credincioşi şi ţinem legămintele pe care le-am făcut, Domnul ne-a spus cum va fi judecata noastră. El ne va spune: „Veniţi binecuvântaţii Tatălui Meu de moşteniţi împărăţia, care v-a fost pregătită de la întemeierea lumii” (Matei 25:34).

Scripturi suplimentare