Capitolul 41

Lumea spiritelor de după moarte

A mother in a wheelchair is surrounded by three young children. They are in a cemetery in front of a tombstone.

Viaţa după moarte

• Ce ni se întâmplă după ce murim?

Tatăl Ceresc a pregătit un plan pentru salvarea noastră. Ca parte a acestui plan, El ne-a trimis din prezenţa Sa pentru a trăi pe pământ şi pentru a primi trupuri din carne şi oase. În cele din urmă, trupurile noastre muritoare vor muri şi spiritele noastre vor merge în lumea spiritelor. Lumea spiritelor este un loc de aşteptare, de lucru, de învăţare şi, pentru cei neprihăniţi, un loc în care se vor odihni de griji şi întristări. Spiritele noastre vor trăi acolo până când vom fi pregătiţi pentru învierea noastră. Atunci, trupurile noastre muritoare se vor uni încă o dată cu spiritele noastre şi vor primi gradul de glorie pentru care ne-am pregătit (vezi capitolul 46 din această carte).

Mulţi oameni s-au întrebat cum arată lumea spiritelor. Scripturile şi profeţii din zilele din urmă ne-au dat informaţii despre lumea spiritelor.

• Ce alinare simţiţi ştiind că există viaţă după moarte? Cum ne putem folosi cunoaşterea despre lumea spiritelor de după moarte pentru a-i alina pe alţii?

Unde este lumea spiritelor de după moarte?

Profeţii din zilele din urmă au spus că spiritele acelora care au murit nu sunt departe de noi. Preşedintele Ezra Taft Benson a spus: „Uneori, vălul dintre această viaţă şi viaţa de dincolo devine foarte subţire. Cei dragi ai noştri care au murit nu sunt departe de noi” (din Conference Report, aprilie 1971, p. 18; sau Ensign, iunie 1971, p. 33). Preşedintele Brigham Young ne-a spus că lumea spiritelor de după moarte se află pe pământ, în jurul nostru (vezi Teachings of Presidents of the Church: Brigham Young [1997], p. 279).

Care este natura spiritelor noastre?

Fiinţele de spirit au aceeaşi formă trupească precum muritorii, numai că trupul spiritului are o formă perfectă (vezi Eter 3:16). Spiritele iau cu ele de pe pământ atitudinile lor de devotament sau de împotrivire faţă de lucrurile ce aparţin neprihănirii (vezi Alma 34:34). Ele au aceleaşi pofte şi dorinţe pe care le-au avut când au trăit pe pământ. Toate spiritele sunt adulte. Ele au fost adulte înainte de viaţa lor pe pământ şi sunt adulte după moarte, chiar dacă mor fiind nou-născuţi sau copii (vezi Teachings of Presidents of the Church: Joseph F. Smith [1998], p. 131–132).

• De ce este important să ştim că spiritele noastre vor avea în lumea spiritelor aceleaşi atitudini pe care le au acum?

Care sunt diviziunile din lumea spiritelor de după moarte?

Profetul Alma din Cartea lui Mormon ne-a spus că există două diviziuni sau stări în lumea spiritelor:

„Spiritele celor care sunt drepţi sunt primite într-o stare de fericire, care este numită paradis, o stare de odihnă, o stare de pace în care se vor odihni de toate necazurile lor şi de toate grijile şi întristările.

Şi apoi se va întâmpla că spiritele celor păcătoşi, da, ale acelora care sunt răi – căci iată, ele nu au nici parte şi nici părticică din Spiritul Domnului; căci, iată, ei aleg lucruri rele în loc de bune; de aceea, spiritul diavolului a intrat în ei şi a pus stăpânire pe casa lor – şi aceştia vor fi aruncaţi în întunericul de afară; acolo va fi plâns şi gemete şi scrâşniri din dinţi; şi aceasta din cauza nedreptăţilor lor, ei fiind înrobiţi de către voinţa diavolului.

Acum, aceasta este starea sufletelor păcătoşilor, da, în întuneric; şi o stare de groaznică şi înfricoşată aşteptare a indignării arzătoare a mâniei lui Dumnezeu asupra lor; astfel, ei rămân în această stare, tot aşa cum cei drepţi rămân în paradis până la timpul învierii” (Alma 40:12–14).

Spiritele sunt împărţite potrivit purităţii vieţii lor şi supunerii lor faţă de voinţa Domnului în timpul în care au fost pe pământ. Cele neprihănite sunt separate de cele ticăloase (vezi 1 Nefi 15:28–30), dar spiritele pot progresa pe măsură ce învaţă principiile Evangheliei şi trăiesc conform lor. Spiritele din paradis pot propovădui spiritelor din închisoare (vezi D&L 138).

Pentru învăţători Pentru a-i ajuta pe cursanţi sau pe membrii familiei să înţeleagă diferenţele dintre paradis şi închisoarea spiritelor, desenaţi o linie verticală la mijlocul tablei sau pe o foaie mare de hârtie, trasând două coloane. În partea de sus a uneia dintre coloane scrieţi Starea celor neprihăniţi. În partea de sus a celeilalte coloane scrieţi Starea celor ticăloşi. Rugaţi membrii să descrie fiecare stare din lumea spiritelor, bazându-se pe ceea ce au citit în această secţiune. Rezumaţi-le comentariile în coloanele corespunzătoare.

Paradisul

Potrivit profetului Alma, spiritele neprihănite se vor odihni de grijile şi supărările pământeşti. Totuşi, ele sunt ocupate înfăptuind lucrarea Domnului. Preşedintele Joseph F. Smith a văzut într-o viziune că, imediat după ce Isus Hristos a fost răstignit, El i-a vizitat pe cei neprihăniţi în lumea spiritelor. El a numit mesageri, le-a dat putere şi autoritate şi i-a împuternicit să „ducă lumina Evangheliei acelora care erau în întuneric, chiar tuturor spiritelor oamenilor” (D&L 138:30).

Biserica este organizată în lumea spiritelor, iar deţinătorii preoţiei îşi continuă acolo responsabilităţile (vezi D&L 138:30). Preşedintele Wilford Woodruff ne-a învăţat: „Aceeaşi preoţie există şi de partea cealaltă a vălului… Fiecare apostol, fiecare membru din Cei Şaptezeci, fiecare vârstnic etc., care a murit în credinţă, imediat după ce trece de partea cealaltă a vălului, începe munca de slujire” (Deseret News, 25 ianuarie 1882, p. 818).

Legăturile de familie sunt, de asemenea, importante. Preşedintele Jedediah M. Grant, unul dintre consilierii lui Brigham Young, a văzut lumea spiritelor şi i-a descris lui Heber C. Kimball organizarea care există acolo: „El a spus că oamenii pe care i-a văzut acolo erau organizaţi în familii… El a spus: «Când m-am uitat la familii, în unele erau lipsuri… deoarece am văzut familii cărora nu li s-a permis să vină să stea împreună, pentru că ei nu-şi onoraseră chemarea aici»” (Deseret News, 10 decembrie 1856, p. 316–317).

Închisoarea spiritelor

Apostolul Petru s-a referit la lumea spiritelor de după moarte ca la o închisoare, căci aceasta aşa este pentru unii (vezi 1 Petru 3:18–20). În închisoarea spiritelor sunt spiritele acelora care nu au primit încă Evanghelia lui Isus Hristos. Aceste spirite au libertatea de a alege şi pot fi influenţate atât de bine, cât şi de rău. Dacă ele acceptă Evanghelia şi rânduielile efectuate pentru ele în temple, ele pot părăsi închisoarea spiritelor şi pot locui în paradis.

De asemenea, în închisoarea spiritelor se află aceia care au respins Evanghelia după ce le-a fost predicată fie pe pământ, fie în închisoarea spiritelor. Aceste spirite suferă într-o stare cunoscută ca iad. Ele s-au îndepărtat de mila lui Isus Hristos, care a spus: „Iată, Eu, Dumnezeu, am suferit aceste lucruri pentru toţi, pentru ca ei să nu sufere, dacă ei se vor pocăi; dar dacă nu se vor pocăi, ei trebuie să sufere la fel ca şi Mine; suferinţe care M-au făcut, chiar pe Mine, Dumnezeu, Cel mai mare dintre toţi, să tremur de durere şi să sângerez din fiecare por şi să sufăr atât în trup, cât şi în spirit” (D&L 19:16–18). După ce vor suferi pentru păcatele lor, li se va permite, prin ispăşirea lui Isus Hristos, să moştenească cea mai mică glorie, care este împărăţia telestială.

• În ce mod se aseamănă diviziunile din lumea spiritelor cu cele din această viaţă?

Scripturi suplimentare

• 1 Petru 4:6 (Evanghelia este predicată celor morţi)

• Moise 7:37–39 (închisoarea spiritelor este pregătită pentru cei ticăloşi)

• D&L 76 (revelaţie despre cele trei împărăţii ale gloriei)

• Luca 16:19–31 (soarta săracului şi a omului bogat în lumea spiritelor)